Sâmbătă, 25 noiembrie a.c., Uniunea Salvați România a organizat, la Timișoara, o primă rundă a unui proiect mai larg de definire europeană – conferința intitulată „Viitorul Europei este viitorul României – Primul pas spre Sibiu 2019”.
Scopul acestui proiect este stabilirea fundamentelor pe care va fi decisă, în urma unui proces de consultare internă, afilierea europeană a USR, în perspectiva alegerilor europarlamentare din 2019.
La conferința organizată de USR au luat parte, în calitate de invitați, reprezentanți ai mai multor familii politice europene. Au fost prezenți, de asemenea, raportorul politic Alina Gîrbea, din partea Reprezentanței Comisiei Europene în România, numeroși parlamentari USR, dar și membri și simpatizanți USR.
Evenimentul a fost structurat în două părți. În cadrul primei părți s-a discutat despre Uniunea Europeană și despre preluarea de către România, în ianuarie 2019, a președinției Consiliului Uniunii Europene. A doua parte a fost dedicată expunerii propriilor viziuni cu privire la Uniunea Europeană și la viitorul construcției europene de către reprezentanții familiilor politice europene, urmată de dezbaterea unor teme de interes major, printre care s-au numărat: exprimarea unor puncte de vedere pe marginea ideii de introducere a listelor transnaționale pentru alegerile europene, lansată de președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker în cadrul celui mai recent discurs despre starea Uniunii Europene, cum poate contribui România, în 2019, din calitatea de deținătoare a Președinției Consiliului Uniunii Europene, la procesul de reformă a proiectului european, care sunt perspectivele de aderare a României la spațiul Schengen, utilitatea Mecanismului de Cooperare și Verificare ș.a.m.d.
În cadrul conferinței și-au expus opiniile cu privire la Uniunea Europeană și la evoluțiile viitoare ale proiectului european Baroneasa Rosalind Scott, membră în Camera Lorzilor, Marea Britanie, vicepreședintă ALDE Europa, Vula Tsetsi, secretar general al Grupului Verzilor din Parlamentul European și André Gattolin, vicepreședinte al Comisiei pentru Afaceri Externe din Senatul Franței, reprezentant al formațiunii politice La République en Marche.
Baroneasa Rosalind Scott a prezentat viziunea alianței liberal-democraților europeni și și-a exprimat regretul, în calitate de politician englez, față de decizia Regatului Unit de a ieși din Uniunea Europeană. Aceasta a declarat că va milita de-a lungul întregului proces care va urma pentru păstrarea unei colaborări strânse între Regatul Unit și Uniunea Europeană și că, după oficializarea Brexit-ului, va milita pentru o reîntoarcere a Marii Britanii în UE. Chestionată despre cum percepe conducerea ALDE de la nivel european prestația politică și retorica naționalistă și anti-justiție îmbrățișată de partidul condus de președintele Senatului, Călin-Popescu Tăriceanu, Baroneasa Rosalind Scott a declarat că, la nivelul forurilor europene de conducere ale ALDE, situația partidului afiliat din România este atent analizată și discutată, fiind avute în vedere măsuri “robuste”.
Vula Tsetsi, secretar general al Grupului Verzilor din Parlamentul European, a pus în discuție teme sensibile și mult prea puțin discutate în România, printre care măsurile de echitabilitate socială și implicațiile unor recente anchete jurnalistice referitoare la acuzațiile de corupție și afacerile extrem controversate de care se leagă numele unor politicieni români din eșaloanele de conducere. Vula Tsetsi s-a referit și la nevoia Uniunii Europene de a fi mai coerentă cu sine însăși în deciziile de politică externă, dar și la nevoia de a-și asuma extrem de riguros, pe lângă interesele geo-strategice de moment, propriul set de valori și principii fondatoare.
André Gattolin, vicepreședinte al Comisiei pentru Afaceri Externe din Senatul Franței și reprezentant al partidului care a produs cea mai mare surpriză la nivel european, câștigând alegerile parlamentare din Franța la puțin timp după înființare, a insistat asupra nevoii ca noile formațiuni politice pro-europene să abordeze cu încredere tematica europeană în fața alegătorilor. Reprezentantul La République en Marche a apreciat că răspunsul la valul de naționalism care străbate în prezent Europa trebuie să fie unul curajos, care să aducă în discuție avantajele proiectului european și nevoia Uniunii Europene de a se reforma și restructura, pentru a se adapta provocărilor momentului.
Atitudinea agresivă a Rusiei și ingerințele acesteia în procesele democratice din țările europene au fost aspecte evaluate în termeni critici de către participanții la conferință, aceștia referindu-se la nevoia ca Uniunea Europeană să își dezvolte o politică externă unitară și coerentă, bazată pe valori comune. Această viziune unitară va avea aplicabilitate inclusiv în domeniile militar, al energiei și securității energetice – domenii de importanță strategică de care și România, în calitatea sa de stat membru UE, este interesată.
La finalul conferinței, președintele USR Dan Barna a dat citire Rezoluției USR de la Timișoara, intitulată „Viitorul Europei este și viitorul României: primul pas spre Sibiu 2019”, document programatic în 12 puncte:
Rezoluția USR de la Timișoara
„Viitorul Europei este și viitorul României: primul pas spre Sibiu 2019”
Noi, membrii partidului Uniunea Salvați România, participanți la conferința europeană privind „Viitorul Europei este și viitorul României: primul pas spre Sibiu 2019”, în urma dezbaterilor cu oficiali ai partidelor europene, am adoptat următoarea rezoluție, pe care o supunem dezbaterii publice:
Punctul 1. Credem cu tărie că locul nostru este în mijlocul familiei statelor europene, în centrul discuțiilor privind viitorul UE și ca parte activă în procesele și transformările care aduc o „uniune tot mai strânsă”. România este Europa, iar românii sunt cetățeni europeni, care trebuie să beneficieze atât de oportunități socio-economice, cât și de valorile avansate și de cetățenia activă pe care acest statut le implică.
Punctul 2. România trebuie să se alăture „nucleului dur” economic și politic al UE. Această țintă strategică implică aderarea fără întârziere la spațiul Schengen și pregătirea temeinică a proiectului aderării la zona euro. Această alăturare trebuie să aibă ca scop reducerea decalajelor socio-economice dintre România și țările europene care au adoptat deja moneda unică, prin intermediul unei creșteri economice sustenabile și responsabile, care să reducă totodată, decalajele dintre regiunile țării noastre. În procesul de aderare la moneda unică, vocea României ar trebui să se audă în sprijinul reformelor proiectului euro și al pașilor în vederea stabilirii unei politici fiscale comune.
Aprobăm demersul țării noastre de a adera la Pilonul European al Drepturilor Sociale, ca expresie a importanței egalității de șanse și a facilitării accesului pe piața muncii, în special pentru tineri și femei. Dorim ca acest ghid al Comisiei Europene să își găsească transpunere în realitatea națională cât mai repede.
Punctul 3. Solicităm Guvernului României să ducă o politică conformă cu principiile și valorile Uniunii Europene în toate sectoarele de activitate, și în special în privința garantării statului de drept și a independenței justiției. Susținem implementarea concluziilor raportului Comisiei Europene privind progresele înregistrate în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare din 15 noiembrie 2017.
Mai mult decât atât, cerem Guvernului României să folosească oportunitatea oferită de găzduirea Consiliului European la Sibiu în mai 2019 pentru a promova tema statului de drept și a apărării fundamentelor democrației pe agenda europeană – atât în interiorul Uniunii, cât și în vecinătatea sa – ca o prioritate a Președinției României a Consiliului UE.
Apreciem misiunea și activitatea Direcției Naționale Anticorupție, activitate apreciată și de partenerii noștri din Uniunea Europeană. Susținem de asemenea transpunerea cât mai rapidă în realitate a Regulamentului privind înființarea Biroului Procurorului Public European.
Punctul 4. Atragem atenția asupra importanței istorice a Președinției României a Consiliului UE, a cărei pregătire trebuie asigurată în mod profesionist. Solicităm Ministrului de Externe și Ministrului delegat pentru Afaceri Europene, ca în politica lor de pregătire a echipelor ce vor asigura desfășurarea Președinției României a Consiliului UE, să angreneze cele mai bune resurse umane ale României. Dorim ca tineri pregătiți în sfera relațiilor internaționale și a afacerilor europene să aibă șansa să lucreze în cadrul Președinției.
Solicităm de asemenea ca numeroasele reuniuni pe care țara noastră le va organiza să nu fie ținute exclusiv în capitală, ci să fie cât mai bine distribuite între orașele țării, astfel încât Președinția să fie o oportunitate istorică pentru cât mai mulți români. Solicităm MAE sa publice cât de curând foaia de parcurs referitoare la pregătirea și organizarea Președinției României din punct de vedere logistic, al resurselor umane și al priorităților politice.
Punctul 5. Susținem concluziile Conferinței Națiunilor Unite privind schimbările climatice de la Bonn (COP23) din noiembrie 2017 și nevoia ca toate statele semnatare, printre care și România, să se alăture eforturilor de protejare a mediului, de reducere a emisiilor de dioxid de carbon și de încurajare a surselor regenerabile de energie. Susținem implementarea alături de celelalte State Membre ale Uniunii Europene a Acordului de la Paris privind protejarea mediului înconjurător.
Reamintim de sprijinul necondiționat pentru păstrarea patrimoniului, combaterea degradării mediului și oprirea tehnologiilor poluante la Roșia Montană și în alte zone ale țării, în acord cu recomandările și rezoluțiile instituțiilor Uniunii Europene.
Punctul 6. Inițiativele în domeniul apărării la nivel UE cum ar fi Structura Permanenta de Cooperare (PESCO), lansată în 13 noiembrie 2017, sunt binevenite, si considerăm ca acestea trebuie să fie complementare eforturilor NATO. PESCO trebuie să se adreseze unei întăriri a forțelor armate ale Statelor Membre UE prin proiecte și investiții comune, investiții mai mari în cercetare, precum și prin transferul de tehnologie militară, pentru a ajuta la o dezvoltare pe termen lung a partenerilor precum și pentru a face posibilă o responsabilizare comună de securitate între mai multe națiuni UE. Pe lângă efectele pozitive în domeniul apărării, aceste practici vor ajuta la dezvoltarea economică a statelor participante, atât prin prisma investițiilor pur militare, cât și a tehnologiilor generate.
Punctul 7. Reafirmăm necesitatea unei înțelegeri care să pună accentul pe beneficiile cetățenilor, între Uniunea Europeană și Marea Britanie în cadrul negocierilor pentru Brexit. Considerăm ca păstrarea pentru cetățenii UE a unei palete de drepturi cât mai apropiate de cea existentă va oferi liniștea, stabilitatea și încurajarea de care au nevoie toate persoanele care sunt vizate de aceste schimbări majore politice și administrative.
Punctul 8. Sprijinim inițiativa listelor transnaționale pentru alegerile europene, un pas necesar în vederea constituirii unui veritabil demos european. Măsura trebuie însă introdusă parțial și nu trebuie să înlocuiască listele naționale, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel încât cetățeanul să se simtă reprezentat cât mai bine în instituțiile Uniunii Europene.
Reamintim de asemenea de propunerea USR din cadrul pachetului de legi de reformă electorală introdusă în Parlamentul României care prevede reducerea pragului electoral pentru alegerile europene de la 5% la 3%. Amintim că pragul de 5% este unul înalt, adoptat de doar o minoritate a statelor Uniunii Europene, și care restrânge posibilitatea reprezentării pentru un număr important de cetățeni, precum și contribuie la monopolizarea vieții politice.
Sprijinim de asemenea instrumentele democrației cetățenești, cum este inițiativa legislativă a cetățenilor. Am lansat în acest sens o importantă inițiativă legislativă a cetățenilor, sub titulatura „Fără penali în funcții publice”. Considerăm că aducerea la zi a cadrului legislativ românesc și racordarea lui la instrumentul modern al inițiativei europene a cetățenilor trebuie să fie o prioritate.
Punctul 9. Susținem Reformarea Parteneriatului Estic prin reducerea birocrației, încurajarea implementării reformelor și a europenizării unor state vecine precum Ucraina sau Republica Moldova. Susținem parcursul european al Republicii Moldova. În acest scop, vom încuraja realizarea reformelor necesare privind independența justiției, lupta anti-corupție, însănătoșirea sectorului bancar și investigarea fraudelor, măsuri menite să ducă la de-oligarhizarea Republicii Moldova. De asemenea, interconectările energetice și de transport și stabilirea unui cadru legal predictibil vor face din Republica Moldova o destinație mai atractivă pentru investitorii români și străini.
Punctul 10. Ne angajăm să catalizăm contribuția diasporei românești la bunăstarea României și a Europei unite. Diaspora românească trebuie sa fie un vector al europenizării României și un simbol al intăririi unității europene. Cea mai mare parte a diasporei traiește în societăți cu instituții publice funcționale, cu drepturi sociale consolidate, cu o justiție indepedentă, și este o resursă inepuizabilă pentru România. De asemenea, milităm pentru continua integrare în viața publică a României a comunităților istorice românești din jurul țării aflate acum în afara spațiului comunitar european, contribuind la intărirea identității românești și europene a acestora.
Ne angajăm să susținem diaspora în facilitarea construirii unor centre culturale sau comunitare, precum și în alte nevoi exprimate de reprezentanți ai eu cum ar fi: biblioteci, case de întrajutorare pentru bolnavi și altele. Transmitem mesajul cel mai ardent al diasporei românești și anume dorința ca România să înceapă să funcționeze, iar românii din străinătate să revină acasă.
Punctul 11. Pledăm pentru o reconsiderare a culturii în societatea românească ca vector de dezvoltare a țării în contextul mult promovat al economiei bazate pe cunoaștere. Solicităm astfel Guvernului României să includă valoarea culturii și a sectoarelor creative în toate reflecțiile și dezbaterile privind viitorul țării și al Uniunii Europene, temă propusă de Președintele Consiliului European, Dl. Donald Tusk, Statelor Membre pentru întâlnire anuală care a avut loc la Göteborg, Suedia.
Atât cultura, cât și sectoarele creative acționează ca două elemente de forță în unificarea și mobilizarea energiilor creative ale continentului. Cultura vie, o contribuție totodată a instituțiilor publice de cultură și a artiștilor independenți, este un proces continuu și valoros de raportare la patrimoniul valorilor culturale istorice și de redefinire a identității culturale românești actuale. Susținerea acestui proces oferă posibilități noi de expresie resurselor românești de identitate.
Punctul 12. Ne angajăm să contribuim cât mai mult la aducerea cunoașterii despre proiectele europene în casa fiecărui român. Susținem astfel organizarea de convenții democratice ale cetățenilor în 2018, idee lansată de Președintele Juncker în discursul său din 13 septembrie 2017, precum și a altor inițiative care ne oferă ocazia să vorbim despre beneficiile, oportunitățile, obligațiile și provocările statutului de țară membră a Uniunii Europene pe de-o parte, și de cetățean european, pe de altă parte.
Europa nu este celălalt, Europa suntem fiecare dintre noi. Alături de partidele europene prezente, ne angajăm împreună pentru o Europă unită, prosperă, solidară, cu respect față de cetățeni și mediu. Europa este casa noastră, a tuturor popoarelor europene.
Timișoara, 25 noiembrie 2017
