Cătălin Drulă – Despre problemele autostrăzii A1 – Lugoj-Deva

Cătălin Drulă – Despre problemele autostrăzii A1 – Lugoj-Deva

UPDATE: 14 iulie 2017

Ministrul Cuc și directorul companiei de drumuri Ștefan Ioniță nu sunt în stare să rezolve problema secțiunii de autostradă cu tuneluri dintre Lugoj și Deva.

E vorba de un sector lipsă de 9km (din care aproape 2km în tunel) din autostrada A1 Sibiu-Nădlac care nu are constructor.

Concret, asta înseamnă că vom avea o întrerupere pe coridorul european timp de 5-6 ani după ce restul autostrăzii dintre Sibiu și graniță va fi gata. Se va ieși de pe autostradă pe vechiul drum național cu serpentine. Vor fi 15km kilometri de coadă continuă (atât are ocolul dintre nodul Holdea și nodul Margina) de TIR-uri și mașini vreme de 5-6 ani.

Ce trebuie făcut de către ministru și directorul Ioniță:

  • să recepționeze proiectul tehnic deja făcut (la cererea companiei de drumuri) de antreprenorul actual pentru secțiunea cu tuneluri
  • să scoată la licitație sectorul de 9km care include aceste tuneluri și să contracteze un constructor.

Ce fac, în schimb, cei doi: NIMIC.

Amână și bat apa în piuă. Fug de responsabilitate. Dau răspunsuri în doi peri: “vom analiza”, “se caută cea mai bună soluție”, “se întreprind demersurile necesare”.

MINCIUNI. Minciuni și lipsă de asumare a responsabilității. Bătaie de joc față de banul public.

Este complet inacceptabil la 7 luni de când este în funcție directorul Ștefan Ioniță să nu dea drumul la licitația pentru acest sector critic de pe coridorul european.

Îi cer, prin urmare, ministrului Cuc să-l demită pe directorul Ioniță (de altfel, interimar) și să pună un manager profesionist așa cum îl obligă OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă.


Domnul președinte al CJ Timiș, Călin Dobra, s-a lansat vineri într-o serie de minciuni și inepții despre infrastructura de transport din Timiș.

Despre tunelurile din zona Holdea, spune dl. Dobra, „a intervenit anul trecut o asociaţie pentru protecţia mediului care a făcut presiuni la Ministerul Transporturilor, la guvernul tehnocrat”.

În fapt, acordul de mediu care impune traversarea zonei respective de către autostradă prin tuneluri este emis în 24 decembrie 2013, prin urmare n-are nicio legătură cu guvernul tehnocrat!

Mai departe, spune dl. Dobra, “eu cred, şi îmi asum acest lucru, că s-a încercat blocarea acestei investiţii şi nefinalizarea tronsonului de autostradă”.

Aici îi dau parțial dreptate, s-a blocat realizarea acestei investiții de către Narcis Neaga (fost director general CNADNR, actual consilier al ministrului Cuc) care a tărăgănat 2 ani de zile, 2014 și 2015, proiectarea și contractarea zonei cu tunele. Și din nou este blocată această investiție din ianuarie 2017 de când a revenit PSD la putere.

“Realizarea acestui viaduct pentru urşi costă aproximativ 180 de milioane de euro”

Care sunt de fapt problemele pe autostrada A1 – Lugoj-Deva

Domnule Dobra, hai să o luăm încet, metodic că poate înțelegeți și dvs. și colegii din PSD odată despre ce e vorba. Nu e vorba nici de viaduct, nici de ecoduct, nici de tunel “pentru urși”, ok? E vorba de 2 tuneluri prin care trece autostrada. Ca acelea prin care mergeți dvs. în vacanță în străinătate, le știți. Intră autostradă prin tunel, iese și, ce să vezi, miracol, muntele de deasupra rămâne intact!

De ce e important să rămână muntele intact? Păi pe de-o parte din motivele de mediu pe care le luați în zeflemea – pentru a păstra un coridor de migrație a animalelor între două mari zone împădurite ale României. Pe de altă parte, pentru că dacă muntele ar trebui săpat ar fi mari probleme de construire, similare cu cele de la Orăștie-Sibiu lotul 3 (Aciliu) – ar fi vorba de un debleu (o săpătură) adâncă cât un bloc de 15 etaje.

În plus, suma de 180 de mil de euro este mult exagerată, valoarea reală este undeva la jumătate. E vorba pentru întreg proiectul Lugoj-Deva de o suplimentare de aproximativ 15% față de valorile licitate (și mult sub valoare estimată a proiectului) pentru a-l construi așa cum trebuia să fi fost proiectat de la început (dacă ar fi avut un studiu de fezabilitate serios, nu unul de mântuială, la bază).