Cătălin Drulă – Scrisoare deschisă despre deblocarea proiectelor de infrastructură rutieră din Timiș

Cătălin Drulă – Scrisoare deschisă despre deblocarea proiectelor de infrastructură rutieră din Timiș

Stimată doamnă prim-ministru, stimați domni miniștri,

Vă scriu pentru a vă solicita deblocarea proiectelor de infrastructură rutieră gestionate de Ministerul Transporturilor prin CNAIR în județul Timiș. În acest sens, vă prezint pe scurt stadiul actual al fiecăruia și pașii care sunt necesari în perioada imediat următoare pentru fiecare dintre aceste proiecte.

Varianta de Ocolire Timișoara Sud

Stadiu: În procedură de licitație din 22.04.2017. Ultimele contestații la atribuirea contractului au fost respinse definitiv în data de 22.11.2018.

Pași necesari:

  1. Semnarea contractului de proiectare și execuție cu ofertantul câștigă
  2. Alocarea creditelor bugetare necesare în Legea Bugetului de Stat pe anul 2019. Valoarea contractului este de 381 mil lei fără TVA, iar termenele contractuale 6 luni proiectare + 24 luni de execuț Prin urmare, la un ritm normal de derulare a contractului este nevoie de cel puțin 100 de milioane lei credite bugetare alocate acestui proiect (Cod obiectiv 718 – Anexa nr. 3/24/29).
  3. Efectuarea exproprierilor pe traseul noului drum. Licitația pentru elaborarea documentațiilor cadastrale este încă în desfășurare – nu are un câștigător desemnat ceea ce reprezintă un mare risc de întârzieri pentru proiect, mai ales dacă vor fi contestaț Trebuie menționat că CNAIR a lansat această licitație abia în 02.08.2018 (la 16 luni după licitația pentru drumul propriu-zis). Este de neînțeles întârzierea! Chiar dacă se va semna acest contract în cel mai scurt timp, cele 6 luni rămase până la începerea execuției de lucrări (când terenul trebuie predat liber de sarcini constructorului) sunt un termen extrem de scurt pentru toate etapele: întocmire documentații, avizare la Cadastru, elaborare hotărâre de guvern de expropriere, avizare interinstituțională și aprobare în Guvern, emitere decizie de expropriere.
  4. Prima etapă a contractului este întocmirea proiectului tehnic. Proiectul Tehnic de Execuție trebuie aprobat de un verificator de proiect, serviciu pe care CNAIR îl contractează extern printr-o procedură de achiziție publică. Abia în 09.11.2018 au fost depuse ofertele pentru acest serviciu, acestea fiind în prezent în evaluare. Este critică contractarea cât mai urgentă pentru a nu întârzia calendarul proiectului.
  5. În contractele de tip FIDIC, cum este cel de față, urmărirea derulării contractului în toate fazele sale se realizează de o firmă numită Supervizor (alternativ, Consultant sau Inginer FIDIC). În sarcina acestui contractor sunt toate verificările de calitate și certificările pentru plată ale lucrărilor desfăș CNAIR contractează extern aceste servicii pentru fiecare proiect derulat, în parte. Pentru V.O. Timișoara Sud – licitația pentru contractarea Inginerului FIDIC nu este nici măcar lansată încă! Este inexplicabilă această întârziere, mai ales că astfel de licitații durează de regulă 8-12 luni până la finalizare. A devenit o practică folosirea regionalelor CNAIR ca Inginer FIDIC temporar ceea ce duce pe de-o parte la o monitorizare deficitară a contractelor (regionalele nu au resursele necesare) și pe de altă parte la prejudicii ulterioare de plată pentru statul român din arbitraje în care constructorii argumentează, pe bună dreptate, că Inginerul FIDIC este tot o sucursală a beneficiarului neavând prin urmare independența necesară.

Drum de legătură Timișoara – A1

Stadiu: Studiul de fezabilitate este în derulare din 2015. Singurul pas care mai este necesar este obținerea acordului de mediu care va fi emis, cel mai probabil, în ianuarie 2019. Proiectul de hotârăre a guvernului pentru aprobarea investiției (indicatorilor tehnico-economici) a fost blocat în 2017 de Consiliul Interministerial pentru lipsa acordului de mediu.

Pași necesari:

  1. Pregătirea licitației pentru proiectarea și execuția drumului de legătură pentru a fi lansată în ianuarie-februarie 2019 după obținerea acordului de mediu.
  2. Aprobarea de Guvernul României a investiției prin hotărârea pentru indicatorii tehnico-economici ai proiectului imediat după obținerea acordului de mediu (ianuarie 2019).
  3. Depunerea urgentă a aplicației de finanțare din fonduri europene nerambursabile prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020.

Autostrada A1 Lugoj – Deva

Stadiu: Proiect demarat în anul 2012. Lucrările nu sunt începute pentru o sector de 9km a coridorului european între localitățile Margina și Coșevița. Nu mai există nici măcar constructor pentru acest sector după rezilierea în 2017 a contractului. Este vorba de lotul 2 al autostrăzii secțiunile E1 (6km) și E2 (cei 3km care vor fi în mare parte tunel).

Pași necesari:

  1. Lansarea de urgență a licitațiilor pentru construirea secțiunilor E1 și E2. Este inacceptabil că se trenează de aproape 2 ani de zile lansarea acestor licitații, deși pe acest sector nu există în prezent constructor contractat.
  2. Folosirea proiectelor tehnice de execuție realizate deja de fostul constructor pentru secțiunea E1 (aprobat deja de CNAIR în Consiliul Tehnico-Economic) și secțiunea E2 cea cu tunele (există inclusiv studiu geotehnic detaliat) astfel încât să se economisească timp în derularea proiectului.

Doamnă prim-ministru, domnilor miniștri, aceste investiții esențiale pentru Timiș și pentru România au întârzieri de ani de zile. Efectuarea pașilor descriși mai sus ar debloca proiectele. Toate etapele descrise sunt direct în responsabilitatea instituțiilor pe care le conduceți. Vă rog să dispuneți măsurile necesare pentru a fi realizate.

Cu stimă,
Cătălin Drulă,
Deputat USR de Timiș
Membru în Comisia de Transporturi și Infrastructură

Cătălin Drulă – Scrisoare deschisă despre situația inacceptabilă a autostrăzii gata de trafic Sebeș-Turda

Cătălin Drulă – Scrisoare deschisă despre situația inacceptabilă a autostrăzii gata de trafic Sebeș-Turda

Domnului ministru al Transporturilor, Lucian Șova
Doamnei prim-ministru, Viorica Dăncilă
Domnului președinte al PSD, Liviu Dragnea

Scrisoare deschisă privind modificarea hotărârii aberante date anul trecut care blochează deschiderea autostrăzii Sebeș-Turda

Domnule Lucian Șova,
mă adresez dvs. pentru că ministerul pe care-l conduceți se ocupă de autostrăzile României,

Doamnă Viorica Dăncilă,
mă adresez dvs. pentru că de Guvern depinde legislația privind recepția construcțiilor,

Domnule Liviu Dragnea,
mă adresez dvs. pentru că păreți singurul șef real al acestei guvernări,

Douăzeci și opt de kilometri de autostradă, între Sebeș și Turda, sunt gata de folosire, dar stau închiși din cauza unei hotărâri de guvern absurde adoptate în mai 2017. Rezolvarea situației este la îndemâna Guvernului care însă nu face nimic pentru a repune lucrurile în normalitate.

Este vorba de noul Regulament privind recepția construcțiilor adoptat de Guvern în mai 2017 la inițiativa Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Vă reamintesc că vechiul regulament era în vigoare din 1994 și nu a creat mari probleme în utilizare, dar, cum e tipic la noi, a fost schimbat pe principiul „de ce să nu stricăm ceva ce funcționează rezonabil”.

Printre prevederile nocive introduse de noul regulament este și aceea că nu mai permite efectuarea recepției lucrărilor cu specificarea într-o anexă a unei liste de observații privind defecte și lipsuri minore care nu afectează siguranța și utilizarea construcției. Pe cale de consecință, construcția respectivă, fie că e o clădire sau o autostradă, nu poate fi utilizată legal în condițiile în care există orice fel de defecte, fie ele absolut minore, sau dacă există mici lucrări care rămân de efectuat.

Să luăm exemplul unei case la care constructorul a finalizat toate lucrările, dar nu a montat un element decorativ pentru fațadă (spre exemplu, pentru că e o problemă de stoc la producător) care era prevăzut în proiectul tehnic. Pe vechiul regulament s-ar fi putut face recepția cu observația în anexă că „se va monta elementul decorativ în termen de 90 de zile” și proprietarul s-ar fi putut muta în noua sa casă. Pe noul regulament ar fi ilegal să se mute în casă, prin urmare proprietarul va sta să aștepte câteva luni până se montează ultimul șurub. Absurd!

Am cerut Departamentului pentru studii parlamentare al Camerei Deputaților să efectueze un studiu comparativ cu alte țări din UE privind recepția lucrărilor. Concluzia este că în toate aceste țări există conceptul de substantial completion, adică un stadiu al lucrărilor care permite utilizarea în siguranță a construcției conform destinației sale, fiind îndeplinite cerințele fundamentale. La acest stadiu, construcția poate fi preluată/utilizată de investitor/proprietar urmând ca eventuale lucrări și remedieri minore să se efectueze ulterior.

Hotărârea de guvern dată anul trecut pentru modificarea Regulamentului privind recepția este un exemplu de prevedere legislativă introdusă la presiunea unor funcționari care n-au nicio legătură cu realitatea șantierelor. Din păcate, consecințele sunt deosebit de grave – de la forțarea practic a cetățenilor care-și construiesc o casă să încalce legea și până la blocarea marilor proiecte de infrastructură rutieră sau feroviară.

Este cazul loturilor 3 și 4 ale autostrăzii Sebeș-Turda unde tot ce ține de calea de rulare, asfalt, marcaje, indicatoare este finalizat. Sunt 28 km pe care se așteaptă doar traficul, dar nu se pot deschide pentru ca nu este încă trasă apa la toalete (se realizează în prezent o aducțiune de apă de la câțiva km distanță care va fi gata în iunie), așa că autostrada stă închisă în timp ce pe drumul național paralel (DN1) au periodic loc accidente cu victime.

Și totuși a existat o tentativă de a repara problema introdusă. În luna decembrie 2017 pe site-ul Ministerului Transporturilor a fost pusă în consultare publică o propunere de hotărâre de guvern care corecta aceste prevederi aberante. Din motive necunoscute, acest proiect de H.G. a dispărut din secțiunea de consultare publică și nimic nu s-a mai auzit de el ulterior.

Dle. Dragnea, e o situație simptomatică pentru funcționarea guvernelor PSD-ALDE în aceste ultime 15 luni – datul cu stângul în dreptul și blocajele reciproce dintre ministere pe care nu le tranșează nimeni. Iar în acest timp, stă abandonată infrastructură construită pe sute de milioane de lei care e gata de a fi folosită.

Înțelegem că săptămâna trecută chiar dl. Șova a parcurs acest sector de autostradă personal, putându-se convinge că este perfect utilizabil. Dl. Șova a declarat ulterior că „am trecut dintr-o extremă în altă”, că nu este „o situație constructivă” și că situația va fi rezolvată „până în luna mai” printr-o modificare a Regulamentului.

Dl. Șova ne cere să mai așteptăm 2 luni cu autostrada închisă pentru ca guvernul să rezolve o problemă pe care tot guvernul a creat-o. Este complet inacceptabil! La prima ședință de guvern se pot adopta modificările necesare dacă există voință politică, mai ales că proiectul de modificare este deja elaborat.

Nu putem ține o autostradă perfect funcțională închisă pentru că nu reușiți să coordonați ministerele și să reparați problema creată tot de dvs. anul trecut.

Doamnă Dăncilă, domnule Dragnea, toate au o limită! Asumați-vă guvernarea!

Cătălin Drulă
Deputat USR
Membru în Comisia de Transporturi și Infrastructură

Cum putem pune în mișcare vaporașele de pe Bega?

Cum putem pune în mișcare vaporașele de pe Bega?

Mai avem doar câteva luni până pierdem 6 milioane euro primiți de la Uniunea Europeană pentru reabilitarea malurilor Begăi. De ani de zile autoritățile locale și centrale își continuă jocul politicianist. Încă 1,5 milioane euro stau ancorate la mal sau zac în depourile societății de transport public din Timișoara. E vorba de cele 7 vaporașe de pe Bega cumpărate de Primăria Timișoara acum aproape doi ani de zile. USR Timiș, prin vocea senatorului Nicu Fălcoi, a încercat și încearcă să deblocheze situația (atât cât îi permit instrumentele unui partide de opoziție). Dar mai întâi să vedem cum am ajuns aici.

O scurtă istorie a proiectului vaporașelor ce ar trebui să asigure transport public pe Bega

  • Primăria Timișoara inițiază proiectul de reabilitare a malurilor Canalului Bega, pentru care primește finanțare din bani europeni. În plus, se angajează să achiziționeaze din banii săi vaporașe destinate transportului public pe Bega;
  • Municipalitatea nu se asigură, la demararea procedurilor de achiziție, dacă prevederile legale în vigoare permit materializarea visului primarului Nicolae Robu, acela de a vedea vaporașele circulând pe Bega;
  • După ce vaporașele au fost cumpărate, cei din Primărie s-au trezit că nu au cadrul legal care să permită navigația pe Canalul Bega, unul dintre deziderate fiind acela că ar trebui înființată o Administrație a Căii Navigabile a Canalului Bega (atribuțiile de înființare căzând, în principiu, în sarcina Guvernului);
  • Autoritățile locale, județene și centrale analizează situația și ajung la concluzia că habar nu au cu exactitate nici care este regimul juridic de proprietate al Canalului Bega (dar au bănuiala că acesta este un bun public, intrând sub incidența prevederilor constituționale în acest sens). Și nu se știa sigur anul trecut nici măcar în subordinea cui ar trebui să funcționeze Administrația Căii Navigabile a Canalului Bega (a Ministerului Transporturilor sau sub coordonarea Ministerului Apelor și Pădurilor – a se vedea în acest sens răspunsul ministrului Cuc de anul trecut la întrebarea adresată de senatorul Nicu Fălcoi pe această temă);
  • Ulterior, se pare că le-a venit ideea să pună Administrația Căii Navigabile sub coordonarea Ministerului Apelor și Pădurilor, drept pentru care anul trecut atât domnul Robu, cât și directorul Administrației Bazinale a Apelor Banat (ABA Banat), domnul Titu Bojin – fost președinte al Consiliului Județean Timiș și partener de nădejde al domnului Robu în USL –  lansează în spațiul public ideea că problema vaporașelor e ca și rezolvată și că mai trebuie doar modificată un pic legea;

Care sunt complicațiile legale din cauza cărora vaporașele de pe Bega zac la mal?

Pentru a găsi răspuns la întrebarea de mai sus, senatorul Nicu Falcoi a chestionat recent Ministerul Apelor și Pădurilor despre acest subiect. Ministrul Ioan Deneș a răspuns în această săptămână și vă descifrăm mai jos răspunsul alambicat venit de la minister:

  • Proiectul inițiat de Ministerul Apelor și Pădurilor primește aviz cu observații din partea Ministerului Justiției în cadrul procesului de avizare interministerială; repectivul proiect prevedea înființarea unei administrații portuare pe Canalul Bega; Canalul Bega este un bun proprietate publică inalineabilă, deci, conform Constituției, el poate fi dat în administrarea regiilor autonome sau instituțiilor publice doar printr-o lege organică;
  • Rezultă că, din moment ce au întâmpinat aceste probleme, cei de la Ministerul Apelor și Pădurilor vor mai analiza, vor evalua, vor decide ce anume mai au de făcut de-acum încolo, dar – pentru a nu putea fi arătați cu degetul că la ei în ogradă s-a blocat proiectul – spun în răspunsul transmis că rezolvarea cea mai rapidă ar putea veni prin emiterea unui proiect de lege; el ar putea fi inițiat de Guvern (care ar trebui să elaboreze o Ordonanță de Urgență – OUG) sau de către membrii Parlamentului.

Ce propune USR pentru a rezolva situația și a nu pierde milioane de euro din banii timișorenilor

Senatorul Nicu Fălcoi lansează un apel tuturor parlamentarilor de Timiș să se implice și să pună umărul la încercarea de evita eșuarea proiectului (implicit pierderea banilor europeni). Ei ar putea fie să inițieze proiectul de lege necesar, fie, folosindu-se de puterea de convingere și influența pe care o au asupra membrilor Guvernului, să determine elaborarea OUG-ului necesar. Apelul e lansat pentru că acțiunea în instanță demarată pe tăcute de Primăria Timișoara nu va produce în timp util rezultatul scontat de domnul primar. Ea reprezintă încă o mișcare politicianistă a domnului Robu și atât. Soluția e fie acea OUG, fie proiectul de lege la care ministrul Deneș face referire. În caz contrar, degeaba se va porni din nou în spațiul public sarabanda acuzelor reciproce. Ele sunt total contraproductive și nu duc la nimic bun. La fel se întâmplă și în cazul legat de sala polivalentă sau de stadion, altă ilustrare a aducerii orgoliilor în prim-plan și a plasării disputelor politice înaintea intereselor comunității. Parlamentarii de Timiș, îndeosebi cei ai coaliției PSD-ALDE, pot în acest caz colabora și produce un rezultat concret pentru locuitorii orașului.

Sursa foto: Dan Mihai Pitea/ Wikipedia Commons

Cătălin Drulă – Ministerul Comunicațiilor se opune cărții de identitate electronice

Cătălin Drulă – Ministerul Comunicațiilor se opune cărții de identitate electronice

Update de astăzi din Comisia de IT pe proiectul privind cartea electronică de identitate (așa-numitul „buletin cu cip”).

Ministerul Comunicatiilor și deputații PSD-ALDE blochează adoptarea proiectului de lege elaborat chiar de Guvern și susținut de Ministerul Afacerilor Interne, M. Finanțelor și M. Dezvoltării Regionale.

Da, dacă vi se pare că ați citit greșit, e corect: Ministerul Comunicațiilor se ceartă cu restul Guvernului și cere amânarea „în vederea analizării proiectului de reglementare supus aprobării Parlamentului”. Proiect de reglementare, reamintesc, elaborat și adoptat de Guvern (cu avizul Ministerului Comunicațiilor) și trimis pentru dezbatere în Parlament.

Mărul discordiei? Dacă pe viitorul buletin electronic se va include pe cip un certificat pentru semnătură electronică cu care fiecare cetățean să poată semna de pe calculator acte care în fața autorităților publice să aibă aceeași valoare ca și cele semnate de mână.

MAI, MFP, MDRAP, Guvernul, dar și reprezentanții Opoziției (USR/PNL) – susțin această formă.

Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, la presiunea firmelor de furnizare de semnatură electronică, este împotrivă. Iar deputații PSD-ALDE blochează adoptarea proiectului ca urmare a acestor presiuni.

De ce nu vrea Ministerul Comunicațiilor să avem carte de identitate electronică?

Miza este uriașă. Ori vom avea o carte de identitate electronică cu care, de acasă, să putem să semnăm acte, să depunem cereri și să nu mai trebuiască să stăm pe drumuri pe la ghișee – ori nu, rămâne doar un o bucată de plastic frumoasă, cu cip.

Nu mai intru în detalii despre haosul din guvernarea PSD în care nu știe stânga ce face dreapta și un ministru susține, altul se opune, iar Guvernul și majoritatea nu-și susțin propriile proiecte legislative.

Mai că nu ne certa astăzi, la Comisia pentru Tehnologia Informației, doamna subsecretar de stat Elian (un adevărat cerber al societății informaționale de care nu trece nimic care ar putea ajuta digitalizarea) că am pus pe ordinea de zi acest punct (deja amânat și răs-amânat și cu termen depășit) în condițiile în care “ministerele nu sunt armonizate”.

Poate îi explică domnul ministru Cojocaru (nu de alta, dar asupra dumnealui se reflectă rău prestația doamnei Elian) care este rolul constituțional al Parlamentului și al comisiilor parlamentare, dar și că există un loc formal unde se tranșează disputele între ministere: se numește ședință de guvern. Și deciziile se concretizează prin acte formale numite hotărâri de guvern așa cum a fost cea prin care a fost adoptat acest proiect de lege.

Este șocant că Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, care ar trebui să fie principalul promotor al digitalizării administrației, este cel care se opune cel mai vehement instrumentelor pentru a atinge acest scop. Asta în condițiile în care România este pe ultimul loc în Europa la acest capitol.

Sursa foto: Wikipedia Commons/ EU2017EE Estonian Presidency

Cătălin Drulă – Ce s-a întâmplat la ANCOM în 2017

Cătălin Drulă – Ce s-a întâmplat la ANCOM în 2017

Am avut ieri o nouă audiere a dlui. Diță, președintele numit de PSD (adică de domnii Dragnea și Grindeanu) la conducerea ANCOM. Toți parlamentarii din comisiile reunite (IT de la Cameră și Economică de la Senat) s-au luat cu mâinile de cap și au căzut de acord că dl. Diță trebuie să plece de acolo. Singura problemă: dl. Diță nu vrea să plece.

Iată ce se întâmplă când dai atacul asupra unei instituții, cu ordonanțe de urgență date special pentru numiri de la partid, când schimbi profesioniștii cu băieții deștepți!

Îi cer domnului Dragnea să rezolve problema pe care a creat-o.

Să ne reamintim istoria managementului ANCOM-ului de anul acesta:

1) În primăvară, postul de președinte al ANCOM devine vacant ca urmare a expirării mandatului fostului președinte care pleacă pe o funcție de vârf la cel mai înalt for mondial de telecomunicații, ITU.

2) Începe asaltul PSD asupra unei instituții perfect funcționale, o instituție lăudată în rapoarte, una dintre puținele insule de profesionalism din administrația românească.

3) Dl. Grindeanu dă peste noapte o Ordonanță de Urgență
(33/2017) prin care schimbă fără justificare procedura de numire a conducerii ANCOM. Din 2009 procedura era: premierul propune, președintele României numește. Este scos din schemă Președintele României și introdus Parlamentul (adică PSD centrează, PSD dă cu capul).

4) Este trimisă în Parlament de dl. Grindeanu propunerea de numire a dlui. Diță. Mi-a făcut o impresie proastă la audiere, am votat împotrivă, dar majoritatea dlui. Dragnea îl votează pe acest domn.

5) Începe destructurarea instituției. Direcții și organigrame schimbate, directorii celor 3 mari departamente ale ANCOM (monitorizare, reglementare si administrare spectru) – experți recunoscuți – sunt concediați sumar, zeci de oameni sunt aduși prin detașări de la SRL-uri unde fuseseră angajați cu câteva zile înainte.

6) În fața acestei situații am cerut în repetate rânduri domnului Dragnea să-și asume situația creată. L-am convocat pe dl. Diță la audieri în comisie pentru a da explicații și am cerut public PSD-ALDE să-și asume situația dezastruoasă pe care au creat-o la ANCOM.

7) În toamnă, PSD începe să-și dea seama de dezastrul creat și pentru că vin semnale din toate părțile, propune pe funcțiile de vicepreședinți chiar pe 2 din directorii (experții de care vorbeam) dați afară de dl. Diță.

8) I-am cerut săptămâna trecută dlui. Dragnea să rezolve ce-a făcut la ANCOM. Dl. Dragnea, sub presiune, dă semnale că vrea să scape de dl. Diță și să-l numească pe dl. Grindeanu în loc! Să ne amintim că dl. Grindeanu este cel care a propus numirea dlui. Diță. Da, absurdul e la cote maxime, dar ăsta este PSD la guvernare.

Epilog

Nu există în lege o prevedere expresă pentru revocarea conducerii ANCOM după numire, deci dl. Diță se pare că nu poate fi dat afară și nici să plece nu vrea. PSD încearcă acum să introducă la Senat în legea de aprobare a OUG 33/2017 (cea dată de Grindeanu) o prevedere pentru revocare. Între timp ANCOM este în continuare în stăpânirea unei găști instalate cu complicitatea domnilor Grindeanu și Dragnea acolo.

De ce vaporașele de pe Bega zac de mai bine de un an nefolosite?

De ce vaporașele de pe Bega zac de mai bine de un an nefolosite?

De ce am dat banii pe vaporetto în Timișoara, dar ele nu circulă?

Pentru că ar trebui înființată Administrația Căii Navigabile a Canalului Bega. De către cine și cum a încercat să afle senatorul USR Nicu Fălcoi prin întrebarea adresată ministerului Transporturilor. Din răspunsul primit tragem următoarele concluzii:

  • Primăria Timișoara nu a solicitat Ministerului Transporturilor avizele și aprobările necesare proiectului privind reabilitarea malurilor și navigabilitatea pe Canalul Bega anterior demarării lucrărilor. Alături de numeroase alte neclarități, acest motiv face acum foarte dificilă identificarea unei soluții:

Ministerul Transporturilor susține reluarea navigației pe Canalul Bega numai cu respectarea cadrului legislativ aplicabil, dar în continuare sunt promovate proiecte privind navigabilitatea Canalului Bega care nu sunt avizate / aprobate de către Ministerul Transporturilor, astfel cum a fost derulat și cel al Primăriei Municipiului Timișoara

  • În plus, Canalul Bega are un regim juridic neclar, fiind înregistrat ca aparținând domeniului public al Statului aflat în administrarea Administrației Naționale “Apele Române”.
  • Mai adăugăm și că solicitarea Primăriei Municipiului Timișoara de a obține autorizarea administrației portuare/de cale navigabilă a fost depusă abia după finalizarea amplasării de pontoane de acostare și intră în contradicție cu o serie de prevederi legale aflate în vigoare. Și, cel puțin până în acest moment, nu a fost lămurit încă nici măcar cărei instituții îi va fi subordonată viitoarea Administrație:

Menționăm faptul că, în situația în care Administrația Canalului Bega va fi în subordinea Ministerului Transporturilor, încă nu s-a stabilit în ce măsură va fi afectată Administrația Bazinală de Apă Banat, sucursală cu personalitate juridică a Administrației Naționale “Apele Române” care deține în administrare bazinul hidrografic al râului Bega, respectiv Canalul Bega, domeniul public al statului.

Așadar, vaporașele de pe Bega ale Primăriei Timișoara stau blocate la mal din cauza unor nebuloase: responsabilități imprecis stabilite, atribuții depășite și neclarități în privința regimului juridic al Canalului Bega.

sursa foto: flickr

Nicu Fălcoi – Despre investițiile în înzestrarea armatei

Nicu Fălcoi – Despre investițiile în înzestrarea armatei

Ministrul Apărării Naționale, Adrian Țuțuianu, și-a exprimat recent speranța că România ar putea achiziționa în perspectivă, pe lângă avioanele F 16, și avioane de luptă F 35.

Cât de plauzibilă este această declarație și cât din spusele ministrului Apărării reprezintă doar o manevră de PR hazardată?
Ce își poate și ce nu își poate permite România să cumpere în acest moment în materie de tehnică militară?
Ce rol ar putea juca țara noastră în complicata ecuație geopolitică regională și care sunt obiectivele pe care ar trebui să le urmărească reprezentanții României în relația cu partenerii noștri strategici?

Senatorul Nicu Fălcoi răspunde acestor întrebări și propune soluții pentru investirea eficientă a banilor destinați înzestrării armatei.


Recentele referiri ale ministrului Apărării Naționale la speranțele de a achiziționa, în următorii ani, avioane de luptă F 35 denotă necunoașterea crasă de către acesta a realităților domeniului în fruntea căruia se află.

Dacă evaluăm lucrurile dintr-o perspectivă profesionistă și ne raportăm la resursele pe care ni le pune la dispoziție bugetul Apărării, rezultă că spusele domnului ministru Țuțuianu reprezintă nimic altceva decât niște declarații fantasmagorice, rod al unei manevre hazardate de PR, care nu are nimic în comun cu realitatea.

În calitate de fost pilot, evident că îmi doresc pentru colegii mei mai tineri să utilizeze tehnologie de ultimă generație și să aibă în dotare cele mai bune avioane de luptă din lume. Aceasta nu înseamnă însă că ar trebui să ne lansăm în declarații populiste, care ne-ar putea afecta credibilitatea.

Planurile pentru înzestarea armatei române

România a anunțat recent că va achiziționa tehnică militară în valoare de aprox. 9,3 miliarde euro. Nu trebuie să uităm că acest buget a fost alocat pentru a fi cheltuit în următorii 10 ani.

Dacă analizăm deciziile partenerilor noștri strategici și programele de înzestrare pe care aceștia le derulează, vom constata, spre exemplu, că Statele Unite ale Americii, principalul nostru partener, au anunțat că vor achiziționa un număr de aprox. 2 500 de avioane de luptă F 35 (achiziție al cărei preț total a fost estimat la 1000 miliarde de dolari, adică aproximativ 400 milioane de dolari pentru un singur aparat; din acest total, aprox. 382 miliarde reprezintă costul aparatelor de zbor, în vreme ce restul reprezintă cheltuielile alocate operării și întreținerii în perioada de funcționare).

Probabil prețul/aparat va mai scădea în următoarea perioadă, dar nu este realist să ne așteptăm la scăderi dramatice. În plus, pentru a înțelege corect ce presupune achiziționarea unui astfel de tip de tehnică de luptă este important de reținut că prețul de achiziție se referă nu numai la costul propriu-zis al unui aparat de zbor, ci include și toate cheltuielile conexe: pregătirea personalului, asigurarea variantelor de înarmare, asigurarea mentenanței etc.

România nu și-a putut permite să cumpere avioane Gripen și Eurofighter noi (care nu se ridică la performanțele unui F 35), pentru că ele erau mult prea scumpe pentru bugetul de care dispunem. S-a luat, în acest context, decizia achiziționării unei prime escadrile de avioane F 16.

Dacă vom merge mai departe pe ideea înzestrării aviației noastre cu avioane de luptă F 16, atunci cele 36 de avioane anunțate de domnul ministru Țuțuianu nu acoperă, după aprecierea mea, nici pe departe nevoile de apărare ale spațiului aerian al României. Nu trebuie să uităm că România a modernizat 110 avioane MIG 21, acesta fiind numărul de avioane care ne este necesar pentru acoperirea spațiului aerian al țării.

România – unic partener stabil al NATO în zona Mării Negre

O dată evaluate nevoile noastre de înzestrare, pentru a avea o reprezentare corectă și completă a misiunii pe care negociatorii noștri o au este necesară înțelegerea de ansamblu a ecuației geopolitice regionale și a rolului de unic partener stabil al Alianței Nord-Atlantice în zona Mării Negre pe care România îl are în acest moment.

Evoluțiile din Turcia au făcut din această țară un partener tot mai imprevizibil, al cărui deficit de credibilitate s-a accentuat treptat.

În aceste condiții, dacă vom ști să valorificăm cu seriozitate, maturitate și viziune situația actuală, România ar putea deveni un actor regional foarte important, aflat pentru prima dată în ultimii aproape 50 de ani în situația de a putea negocia, mai ales cu partenerul american.

În ce mă privește, cred cu tărie că parteneriatul nostru strategic cu Statele Unite ale Americii trebuie menținut și chiar întărit.

Un rol însemnat în consolidarea acestui parteneriat le revine profesioniștilor în politică externă și de apărare, care au datoria să asigure un raport echilibrat în ce privește sprijinul reciproc pe care cele două state și-l oferă în cadrul acestui parteneriat strategic.

Dacă m-aș fi aflat în situația de a negocia condițiile în care vom investi cele circa 6,1 miliarde euro în rachete de tehnologie americană, aș fi încercat să fac astfel încât România să beneficieze cât mai mult de pe urma acestei investiții, spre exemplu să primească gratis (de ce nu) și 5 escadrile de avioane F 16 (60 de avioane). Evident că acestea nu ar fi putut să fie aparate de zbor noi, dar partenerii americani ne-ar fi putut oferi și sprijinul și know-how-ul necesare modernizării tehnologice, utilizând pentru aducerea lor la cele mai recente standarde facilitățile industriei românești.

De ce nu ar putea deveni Turbomecanica unul dintre producătorii de motoare F 16 de ultimă generație?

Dar pentru ca aceste deziderate să poată deveni realitate ar trebui ca decidenții români să aibă competențele, capacitatea și voința de a le negocia cu partenerii noștri strategici.

În urma aprobării în CSAT a Planului de înzestrare pentru intervalul 2017-2026, România poate demara în forță procesul de modernizare a Armatei. Ne aflăm în fața unei foarte bune șanse de a ne revigora și industria de apărare. Pentru aceasta avem nevoie de înțelegerea faptului că toți acești bani pe care îi cheltuim acum pe achiziții s-ar putea întoarce și chiar multiplica în economia românească.

Acestea sunt realitățile complexe pe care m-aș aștepta să le înțeleagă domnul ministru al Apărării Adrian Țuțuianu înaintea vizitei plănuite să aibă loc în mai puțin de o lună în SUA.
Mi-e teamă însă că așteptăm în zadar să dovedească profesionalismul și viziunea necesare pentru a aborda discuțiile și negocierile ce vor urma în așa fel încât ele să aducă beneficii cât mai mari României.

Nicu Fălcoi – despre investițiile în apărare la jumătatea lui 2017

Nicu Fălcoi – despre investițiile în apărare la jumătatea lui 2017

Un comunicat transmis presei luni, 24 iulie, ne înștiințează că ministrul Apărării Naționale, domnul Adrian Țuțuianu, a avut o întâlnire cu reprezentanții Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, în vederea pregătirii demersurilor de “armonizare și eficientizare a cadrului legal aplicabil procedurilor de achiziții militare pe linia programelor esențiale de înzestrare a armatei”.

La o primă vedere aceasta ar putea părea o veste bună.

Asta dacă facem abstracție, firește, de faptul că ne aflăm la finalul celei de-a șaptea luni a anului 2017 (iar bugetul de stat pe acest an, cu cei 2% din PIB alocați Apărării, a fost aprobat în Parlament la începutul lunii februarie) și de ambiguitatea termenilor, care ne dă de înțeles că ne-am afla acum, din punctul de vedere al evaluării legislației, abia într-un stadiu incipient, de “pregătire a demersurilor de armonizare” și de “eficientizare a cadrului legal” (ceea ce presupune că ar putea fi necesare eventuale îmbunătățiri sau modificări ale legislației în vigoare – proceduri despre știm cu toții cam cât durează…)

Nu mai puțin îngrijorător în întreg acest context este și faptul că, recent, doamna vicepremier și ministru al Dezvoltării Regionale Sevil Shhaideh ne-a anunțat că în cursul lunii august va avea loc prima rectificare bugetară din acest an.

Am semnalat în repetate rânduri în cursul acestui an uriașa iresponsabilitate și lipsa crasă de profesionalism cu care reprezentanții PSD puși de domnul Dragnea în fruntea MApN au înțeles să gestioneze bugetul Ministerului Apărării.

În actualul context geo-politic în care România ar trebui să își mobilizeze toate resursele de care dispune pentru a deveni un actor extrem de semnificativ în regiune, politrucii puși de președintele PSD Liviu Dragnea în Guvern doar ca să-i execute slugarnic ordinele se dovedesc incapabili, în aproape 7 luni de zile, până și să întocmească un plan de utilizare eficientă și judicioasă a celui mai mare buget destinat cheltuielilor de înzestrare a Armatei de care țara noastră a dispus vreodată.

Dacă s-a dovedit incapabil să prezinte în fața CSAT un plan articulat de utilizare a banilor alocați înzestrării Armatei, este limpede că nu ne putem aștepta de la domnul ministru Țuțuianu la viziunea necesară pentru ca, alături de reprezentanții Ministerului de Externe, să valorifice șansa istorică a României de a deveni noul cap de pod atât de necesar Statelor Unite ale Americii în flancul estic.

Doar 5 luni au mai rămas până la finalul acestui an.

Iar banii alocați cheltuielilor de înzestrare a armatei stau în continuare nefolosiți.

Și, mai mult decât atât, rezultă din comunicatul recent transmis, nu avem încă nici măcar certitudinea existenței unui cadru legal îndeajuns de eficient și de bine pus la punct încât să garanteze demararea cu celeritate a procedurilor de achiziții. Sau, dacă îl avem cumva, atunci pesemne că politrucii domnului Dragnea din fruntea Ministerului Apărării Naționale nu îl cunosc încă… Ceea ce este extrem de grav!

În aceste condiții, nu ne rămâne decât să sperăm de la acești executanți docili ai ordinelor președintelui PSD că:

    1. nu vor deturna nici măcar un cent din fondurile alocate MApN la proxima rectificare bugetară!
    2. vor prezenta cât mai grabnic, în fața Comisiilor de apărare sau în fața Parlamentului, un raport cu privire la concluziile desprinse în urma întâlnirii de ieri cu reprezentanții Agenției Naționale pentru Achiziții Publice.