Pentru prima dată de la invadarea Cehoslovaciei, România se află în situația de a putea negocia cu marile puteri. Contextul actual ne este favorabil din mai multe motive:
– În ultimul timp, mass-media a fost plină de relatări privind realizările diplomației românești
– După Revoluția din decembrie 1989, niciun președinte român nu a avut parte de o conferință de presă la Casa Albă și de o reflectare și receptare atât de bune cum s-au petrecut în cazul recentei vizite a președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă
– Au avut loc numeroase întâlniri cu decidenți europeni, toate finalizate cu bune rezultate și semnale pozitive pentru România
Pentru înțelegerea corectă a momentului istoric, este important să conștientizăm însă că diplomația românească nu are nicio ”vină” pentru toate aceste evenimente. De ”vină” este situația internațională generată de schimbarea politicii Turciei și de faptul că aceasta nu mai poate fi considerată un partener de încredere. Statele Unite ale Americii au nevoie ca de aer de un nou cap de pod în Est, care să le asigure accesul la Marea Neagră. Până acum, acest cap de pod a fost Turcia dar, în acest moment, România a rămas singura variantă de luat în calcul (Bulgaria, care este mai mult filo-rusă, nu poate fi luată în calcul).
Faptul că în România se află și Scutul antirachetă de la Deveselu reprezintă un punct în plus în vederea unor viitoare negocieri.
Lumea întreagă, și Europa în special, se află într-un proces de transformare radicală de o anvergură fără precedent de la căderea Cortinei de Fier încoace. Și, ca de fiecare dată în momentele importante, România se află în situația de a merge pe sârmă. Pe de o parte, avem nevoie de parteneriatul strategic cu SUA, care ne asigură o siguranță militară în raport cu Rusia. Pe de altă parte, ne dorim să fim parte a noii Uniuni Europene, a nucleului ei dur, în condițiile în care aceasta face primii pași înspre o independență militară, prin proiectul de apărare comună europeană.
Din păcate, se pare că politicienii de la conducerea țării nu prea realizează situația în care ne găsim și tare mi-e teamă că vom pierde și această oportunitate, așa cum ne pricepem noi cel mai bine…
Este un moment în care niște oameni politici cu viziune ar putea obține pentru România mai mult decât ne-am imaginat vreodată că am putea obține. Avem șansa să devenim ”cineva” în Europa, iar asta ține doar de noi.
Vom ști oare să valorificăm această situație?”
