USR propune implementarea bugetului participativ și la Timișoara

USR propune implementarea bugetului participativ și la Timișoara

Un studiu sociologic efectuat anul trecut în noiembrie de către Universitatea de Vest, în toate cele 23 de cartiere ale Timișoarei, pe un număr de 1200 de corespondenţi, evidenţiază faptul că majoritatea timişorenilor consideră că autorităţile locale nu cunosc problemele reale ale oraşului şi nu le rezolvă în mod eficient.

Buget participativ Timisoara - studiu sociologic

În aceste condiții, filiala Timișoara a Uniunii Salvați România invită primăria orașului să deschidă noi căi de dialog cu cetățenii și propune o soluție pertinentă în acest sens: implementarea de către autoritățile locale a conceptului de Buget Participativ (BP).

Ce este Bugetul participativ?

Iniţiat în urmă cu 15 ani în Brazilia, bugetul participativ este astăzi un instrument extrem de util adoptat cu succes de peste 1000 oraşe din întreaga lume, printre care Paris, Londra, Berlin, Lisabona şi nu întâmplător este în curs de implementare și in România, în municipiul Cluj-Napoca. Concret, bugetul participativ presupune alocarea unui procent din bugetul oraşului pentru finanţarea unor proiecte de interes general propuse de societatea civilă, proiecte a căror fezabilitate este verificată de centrele de competență relevante ale administraţiei locale iar selecția proiectelor care se vor implementa în final se face prin prin vot de către cetăţeni.

Cum funcționează Bugetul participativ?

Modelul funcţionează în cicluri anuale și cuprinde trei etape distincte:

  1. Depunerea proiectelor de către orice persoană care locuieşte, munceşte sau studiază în Timişoara, sau de către orice asociaţie sau ONG care activează în oraş. Proiectele se depun prin intermediul unei platforme on-line dedicate şi pot viza orice temă privind infrastructura sau serviciile publice.
  2. Evaluarea proiectelor de către un serviciu al administraţiei locale, din punctul de vedere al fezabilităţii tehnice şi economice, proces în urma căruia se selectează proiectele eligibile.
  3. Votarea proiectelor de către locuitorii oraşului, prin intermediul aceleiaşi platforme
    on-line, proces în urma căruia se selectează, din lista proiectelor eligibile, cele care vor fi finanţate şi implementate de către autorităţile publice.

Cu alte cuvinte, prin implementarea bugetului participative, orice cetățean are șansa reală să decidă în mod activ cum se vor cheltui o parte din banii publici și în același timp, într-un sens mai larg, invită cetățenii la o participare activă la guvernarea orașului, aceștia putând decide prioritățile de investiții pe cartiere.

Ce avem de făcut pentru a avea Buget participativ și la Timișoara?

Pentru ca Timişoara, oraşul care a fost dintodeauna în avangarda modernităţii în România, să beneficieze de acest instrument, trebuie îndeplinite umătoarele două condiţii:

  1. Administraţia să accepte această propunere prin adoptarea, reglementarea şi implementarea administrativă a bugetului participativ.
  2. Timişorenii să vină către administraţie, prin solicitarea şi susţinerea implementarii bugetului participativ în prima fază, respectiv prin depunerea de propuneri de proiecte şi prin implicarea în procesul de votare în faza următoare.

Datorită avantajelor evidente pe care conceptul de buget participativ le aduce în administrarea orașului, filiala Timișoara a partidului USR și-a propus promovarea intensă în mediul local, cu speranța implementarii acestui instrument de către autoritățile locale începând chiar cu anul 2018.  În acest sens a fost lansată de curând o pagină de Facebook dedicată, pagină al cărei rol este de a familiariza cetăţenii orașului cu privire la concept. Se lucrează și la o pagină web dedicată care se va lansa în curând și de asemenea avem în vedere organizarea unei dezbateri publice pe acesta temă, la care autoritățile locale sunt invitate.

Pentru a facilita implementarea cu succes a conceptului de către autoritațile locale, am studiat și aspectele tehnice care țin de implementarea acestuia și am identificat soluții concrete în acest sens, ca atare dacă argumentele raționale nu vor fi blocate de motive politice, atunci Bugetul Participativ poate deveni o realitate începând cu 2018.

USR Timișoara solicită deschiderea terenurilor de sport ale școlilor din oraș

USR Timișoara solicită deschiderea terenurilor de sport ale școlilor din oraș

În anul 2015, domnul primar Nicolae Robu lua o decizie salutată cu entuziasm de foarte mulţi tineri și părinţi:
Tinerii din mai multe cartiere au solicitat sa poată avea acces la terenurile de sport din incinta unităților școlare, de cele mai multe ori acestea fiind singurele existente în cartierul lor. Am decis ca, începand din data de 1 iulie 2015, toate terenurile de sport ale unităților școlare ale municipiului Timișoara să aibă acces liber pentru orice persoane doritoare sa practice sportul dupa terminarea orelor și pana la lăsarea întunericului.

Din păcate, după doi ani problema încă există iar din diverse motive această decizie a rămăs fără urmări: nici până acum în 2017, în nicio școala din municipiul Timișoara nu este permis, în afara activităţilor școlare, accesul elevilor pe terenurile de sport.

Pe de altă parte, în diverse orașe din țară s-au emis Hotărâri de Consiliu Local, care permit, în anumite condiţii, utilizarea curţii școlii și a terenurilor de sport, de către elevi, pe perioada vacanţelor școlare, la sfârșit de săpămână sau chiar zilnic, după încheierea activităţilor școlare. În trei sectoare ale municipiului București, în orașele Cluj, Sibiu, Buzău și, mai aproape de noi, la Arad, Consiliile Locale au adoptat astfel de hotărâri.

Pentru că din păcate orașul nostru nu beneficiază de terenuri de sport în cartiere, iar aceasta este o problemă care afectează atât tinerii cât și părinţii, Uniunea Salvaţi România, filiala Timișoara, propune Consiliului Local Timișoara să adopte o astfel de hotărâre.

Cunoaștem prevederile Legii 215/2001, potrivit căreia „Promovarea unui proiect de hotărâre poate fi inițiată de unul sau de mai mulți cetățeni cu drept de vot, dacă acesta este susținut prin semnături de cel puțin 5% din populația cu drept de vot a unității administrativ- teritoriale respective”. Întrucât domnul primar Nicolae Robu a decis încă din 2015 susţinerea acestei iniţiative, nu ne propunem suplimentarea ei prin strângerea de semnături, ci îi solicităm domniei sale punerea în aplicare.

Pentru că dorim să fim de ajutor, am identificat hotărâri ale Consiliilor Locale privind utilizarea terenurilor de sport din incinta școlilor, în afara programului școlar și am schiţat o propunere de rezolvare a acestei probleme a accesului la terenurile de sport din incinta școlilor. Considerăm că cel puţin deocamdată, ar trebui deschise acele curţi ale școlilor care beneficiază de paza permanentă; în funcţie de posibilităţile școlilor și primăriei, accesul ar putea fi extins și la școlile în care se poate asigura supravegherea terenurilor de sport, fie chiar și în regim de voluntariat, de către consiliile de cartier, cum de altfel s-a mai și propus.

USR Timișoara monitorizează starea locurilor de joacă din oraș

USR Timișoara monitorizează starea locurilor de joacă din oraș

În discuțiile pe care le-am avut cu timișorenii, unii se plângeau de starea locurilor de joacă din oraș. Câțiva tineri părinți, membri și simpatizanți ai USR Timișoara, au hotărât așadar să verifice condițiile oferite de municipalitate copiilor noștri. Am constatat unele deficiențe, pe care le-am adunat într-un document și le-am semnalat primăriei, în scopul remedierii lor.

Am rugat autoritățile să ne comunice măsurile întreprinse, precum și dacă există:
• Un plan de verificare periodică, de către primărie, a situației locurilor de joacă;
• Planuri de mentenanță, cerute prin caietele de sarcini, pentru locurile de joacă, pe tipuri de echipamente;
• Verificarea respectării acestor planuri de mentenanța, a măsurilor corective privind întocmirea planurilor și verificarea calităţii lucrărilor efectuate.

Toate locurile de joacă ar trebui sa aibă un panou care sa conțină numerele de telefon unde se pot semnala problemele întâlnite la locurile de joacă, de la curățenie, la echipamente defecte.

Pentru siguranța copiilor noștri, haideți sa contribuim: păstrând curățenia, folosind echipamentele de joaca potrivit destinației lor și, nu în ultimul rând, semnalând prompt primăriei orice problemă.


Update – 21.07.2017

Zilele trecute am primit răspunsul autorităților și principalele concluzii ar fi:

• s-au făcut reparații în urma sesizarilor noastre;

• nu există un plan de mentenanță a echipamentelor, dar, cei doi
consilieri ai Direcţiei de Mediu, care se ocupă de contractele de întreţinere locuri de joacă, sunt însărcinați și cu verificări inopinate ale locurilor de joacă;

• în caietul de sarcini al contractelor de întreținere este stipulat faptul că firmele contractante trebuie să dispună de o echipă compusă din minimum 2 oameni, ce identifică și repară eventualele defecte apărute.

Salutăm receptivitatea primăriei în acest caz și ne bucurăm că există o preocupare reală a autorităților pentru locurile de joacă din oraș.

USR Timișoara va continua să monitorizeze locurile de joacă din oraș, pentru siguranţa şi confortul copiilor noştri. Invităm toţi timişorenii să se alăture acestui demers şi să semnaleze orice nereguli sau sugestii de îmbunătăţire, fie direct organelor abilitate, la numerele de telefon menţionate pe panourile de informare, fie prin intermediul nostru, printr-un mesaj pe pagina de contact sau la adresa de email [email protected].

Raspuns raport USR locuri de joaca Timisoara

Calea ferată din Timișoara – mijloc de dezvoltare sau factor de congestionare

Calea ferată din Timișoara – mijloc de dezvoltare sau factor de congestionare

Ce facem cu calea ferată ce separă Timișoara în două? O integrăm în funcționarea orașului sau scăpăm de ea?

Pentru că cetățenii nu sunt mai deloc întrebați cu privire la deciziile care îi afectează pe termen mediu și lung, noi ne propunem să dezbatem variantele aflate pe masă. Vă invităm să vă alăturați acestui demers civic și să veniți vineri, 16 iunie, de la ora 14, la Casa Adam Müller Guttenbrunn pentru a vă spune părerea în cadrul evenimentului organizat de USR Timișoara: Calea Ferată – Mijloc de dezvoltare sau de congestionare?

Până a ajunge la o concluzie, vă prezentăm contextul discuției, precum și o enumerare a soluțiilor aflate în dezbatere în acest moment.

Context

Strategia Uniunii Europene privind infrastructura de transport, TEN-T (Trans-European Transport Network), prevede traversarea României de către două coridoare majore: Orient / Mediterana de Est şi Rin-Dunăre¹.Coridoare calea ferata

Parte a acestei strategii o reprezintă modernizarea tronsonului de cale ferată Budapesta-Arad-Timişoara-Calafat, prin instrumentul de finanţare CEF (Connecting Europe Facility) – Transport, 2014-2020². Implicaţiile poziţionării Timişoarei ca nod multimodal a două coridoare majore sunt benefice atât în ceea ce priveşte dezvoltarea industrială şi comercială cât şi din perspectiva turismului, astfel încât oportunitatea susţinerii acestui demers, cu atât mai mult cu cât dispune de finanţare europeană, nu e disputată de nimeni.

Estimată în Master Planul General de Transport al României la aproximativ 430 milioane euro³, reabilitarea tronsonului de cale ferată Arad-Timişoara Caransebeş se află în acest moment în stadiul de studiu de fezabilitate. Studiul, în valoare de 1,7 milioane euro, este comandat de Compania Naţională CFR şi atribuit firmei CONSIS PROIECT SRL, firmă înregistrată în România însă având ca unic asociat compania spaniolă PROINTEC SA. Termenul limită de finalizare, conform caietului de sarcini, este 29 octombrie 2017 astfel încât nu ştim cu certitudine ce va conţine acest studiu, însă în cadrul acestei lucrări se va reabilita şi segmentul de cale ferată ce traversează Timişoara de la vest la est.

Acesta este subiectul fierbinte, pentru că modul în care va fi realizată această reabilitare poate accentua sau diminua problema fragmentării Timişoarei în zona de nord şi zona de sud, poate deschide sau închide posibilităţi de dezvoltare ulterioară. Există trei opţiuni:

  • reabilitarea la sol
  • îngroparea în subteran
  • ridicarea pe estacade

Fiecare dintre aceste posibilități prezintă avantaje şi dezavantaje, unele vizibile imediat iar altele cu consecinţe ulterioare. Poziţionările diferitelor părți implicate sunt diferite, unii actori și-au schimbat în timp opinia iar implicațiile sunt pe termen lung, pentru că ce se va decide în această privință va fi un factor major de influență a direcției de dezvoltare pe care o va urma transportul în Timișoara. Indiferent ce cale va urma linia ferată, anul 2021 trebuie să găsească un oraş funcţional, de preferinţă un model de civilizaţie a secolului XXI. În discuție sunt idei de viitor ambițioase, cum ar fi o rețea integrată de transport public urban şi periurban, noduri în sistem “park & ride”, decongestionarea traficului auto sau un nou bulevard prevăzut cu piste pentru biciclete, un viitor la care poate timișorenii nu ar trebui să renunțe prin alegerea celei mai simple soluții la problema prezentă.

Ce dorim?

Dorim o decizie bine cumpănită, care să privească atât la viitor cât şi la prezent, pentru că ce se face acum nu se va mai desface pentru mult timp. Nu avem o poziționare partizană dar dorim ca o decizie ce privește modul în care va evolua Timișoara, între o aglomerare urbană sufocantă sau un oraș modern și funcțional, să ia în calcul toate implicațiile și să fie în asentimentul timișorenilor. Vrem să invităm la aceeași masă, în prezența oricărui cetățean care dorește să-și spună părerea sau doar să fie informat, toate părțile interesate: factori de decizie, experți tehnici și societatea civilă. Miza este perspectiva de dezvoltare modernă a Timişoarei.

În plan principal, dorim o dezbatere care să clarifice toate avantajele și dezavantajele, precum și asumarea fermă a unei decizii în beneficiul tuturor. În plan secundar, dorim o relaţionare normală între autorităţi şi cetăţeni, prin care factorii de decizie să comunice cu cei în beneficiul cărora lucrează, să le asculte opiniile şi să le argumenteze deciziile.

¹ https://ec.europa.eu/transport/sites/transport/files/tent_ro.pdf – accesat 30.05.2017

² https://ec.europa.eu/inea/connecting-europe-facility/cef-transport – accesat 30.05.2017

³ https://www.mediasinfo.ro/wp-content/uploads/documente/mo/mo778bis2016.pdf – accesat 30.05.2017, pg. 911

http://www.cfr.ro/files/omti/central/a4fe.pdf – accesat 30.05.2017, pg 4, poz 28

USR Timișoara analizează bugetul pe anul 2017 al Municipiului Timișoara

USR Timișoara analizează bugetul pe anul 2017 al Municipiului Timișoara

Astăzi ar fi fost ultima zi din cele 15 în care proiectul de buget pe 2017 al Timișoarei ar fi trebuit să fie supus dezbaterilor publice. Conform cu ce am promis, USR Timișoara a utilizat aceste zile pentru a analiza proiectul de buget în profunzime, iar astăzi vă punem la dispoziție această analiză împreună cu concluziile trase.


Vă prezentăm mai jos câteva infografice relevante:


1. Ponderea cheltuielilor de dezvoltare față de cheltuielile de funcționare, precum și o comparație cu municipiul Cluj-Napoca, un oraș asemănător din punct de vedere economic și social.

2. Sumele alocate funcționării și dezvoltării fiecărui segment din cheltuieli.

3. Stadiul finanțării Strategiei de Dezvoltare a Polului de Creștere Timișoara.

4. Evoluția costurilor cu studiile de fezabilitate contractate de primărie.

5. Defalcarea investițiilor pentru fiecare domeniu din buget și comparația cu alocările făcute în anii precedenți.

6. Raportul dintre valoarea creditelor de angajament contractate de primărie și bugetul efectiv.