Cine este Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană

Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană (ATCCE) a fost înființată în 2011, de un număr de 63 de timișoreni¹. Ulterior, acestora li s-au adăugat alții, ajungându-se la peste 100 de membri la momentul câștigării titlului, în 16 septembrie 2016².

ATCCE este condusă de un Consiliu Director.

La momentul câștigării titlului acesta era format din 11 membri: reprezentantul Primăriei Municipiului Timișoara, reprezentantul Consiliului Județean Timiș, Emil Cristescu, Vlad Gaivoronschi, Ingrid Deac, Codruța Popov, Norbert Tako, Marcela Titz, Corina Răceanu, Levente Kozma, Victor Neumann.

Consiliul Director conduce, la rândul lui, prin intermediul Directorului executiv, în persoana dnei. Simona Neumann.

Asociația a fost înființată pentru câștigarea titlului de Capitală Europeană a Culturii și pentru implementarea proiectului, în cazul câștigării competiției.

Proiectul Timișoara 2021

Dosarul de candidatură câștigător Timișoara 2021 cuprinde mai multe proiecte culturale majore, interconectate între ele, fiecare cu propriul plan de creare, dezvoltare și creștere în perioada 2017 – 2021.

Proiectele majore sunt descrise în dosarul de candidatură³ publicat pe site-ul asociației și pe site-ul Ministerului Culturii.

Bugetul total estimat al proiectului Timișoara 2021 este de 48,5 milioane euro.

70% din totalul bugetului estimat este planificat a fi alocat strict proiectelor culturale, respectiv atât proiectelor descrise în dosar, cât și proiectelor complet noi.

Din bugetul total estimat, proiectelor noi li s-a rezervat suma de 10 milioane euro.

Opiniile experților internaționali, la ultima evaluare a proiectului Timișoara 2021, iulie 2018

• Extrase privind evaluarea Programului Cultural Timișoara 2021⁴
  • Comisia salută faptul că programul este din nou prezentat similar cu ceea ce s-a prezentat în dosarul de candidatură. Propunerea depusă în octombrie 2017, cu introducerea cluster-elor (Piața!, Acasă!, Circ!, Pâine!, Heaven!, etc.) nu doar că a transformat abordarea într-un program prea universal, ci a schimbat în totalitate viziunea.
  • Numeroase proiecte care necesită perioade îndelungate de timp pentru cercetare sau pentru elaborarea arhivelor nu au fost încă demarate.
  • Comisia atrage atenția asupra programării actuale neechilibrate, în special în circumstanțele dificultăților financiare evidențiate mai sus, cu proiecte ambițioase și costisitoare față de inițiative minore, sau cu proiecte programate și nelansate încă.
  • Comisia consideră că direcția urmată de programul cultural este promițătoare însă cu toate acestea, atrage atenția asupra absenței coerenței și a unei planificări clare.
  • Trebuie puse la dispoziția publicului larg, in timp util, informații nu doar despre programul public ci si privind starea generală a evoluției proiectului.
  • Comisia înțelege că dezvoltarea ulterioară este restricționată într-o anumită măsură de întârzierile survenite în finanțare, însă în același timp consideră că acest lucru este cauzat și de lipsa unei definiri clare a programului cultural până în prezent. Trebuie să se acorde o atenție specială ambelor categorii de proiecte: cele deja enunțate în dosarul de candidatură și cele care urmează să fie declarate câștigătoare în cadrul apelurilor publice.
• Extrase privind reorganizarea ATCCE
  • Structura organizațională este încă neclară întrucât Consiliul Director nu figurează în grafic. Structura organizațională trebuie să includă informații despre modul de relaționare și comunicare cu acest Consiliu dar și cu toate organismele de supervizare și consiliere, ca de pildă Consiliul de supraveghere, monitorizare independentă, evaluare și audit, consiliul cultural, de guvernanță și etică.
  • Modificările survenite în componența Consiliului de administrație și în structura membrilor Asociației vor fi soluționate cât mai curând posibil, și apoi vor fi comunicate in mod transparent atât forurilor competente cât și publicului larg.
  • Se recomandă elaborarea unui cod de etică pentru întreaga structură.

Întregul conținut al scrisorii de evaluare a Comitetului internațional de monitorizare din iunie 2018 poate fi consultat pe site-ul ATCCE.

Date și fapte din activitatea Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană la 2 ani de la câștigare

• 40 de membri excluși fără notificare

În aprilie 2017, au fost excluși 40 de membri din Asociație, fără a fi notificați în prealabil, pentru că statutul permite excluderea fără notificare pe baza de neplată a cotizației. Lista celor excluși este publicată pe site-ul asociației.

Curios și confuz este faptul că, în baza datelor publicate pe portalul de transparență just.ro, atât Judecătoria Timișoara, cât și Tribunalul Timiș au respins cererea Asociației având ca obiect modificarea de acte constitutive ce cuprindeau și excluderea de membri.

Astăzi sunt în asociație 70 de membri, conform listei publicate pe site-ul ATCCE.

• Timișoreni interesați să devină membri, ținuți la ușă

În 2018, conform declarațiilor conducerii Asociației, au fost depuse peste 80 de adeziuni, inclusiv din rândurile celor excluși fără notificare în 2017.

Toate aceste persoane care doresc să devină membre ale Asociației sunt încă ținute la ușă de mai bine de jumătate de an, fără nicio informare, fără niciun dialog despre când vor fi primiți în Asociație și cum se pot ei implica.

• 7 din 11 membri ai Consiliului Director au demisionat

Consiliu Director al ATCCE a rămas cu 4 membri, și anume: reprezentanții Primăriei Municipiului Timișoara și Consiliului Județean Timiș, Emil Cristescu și Vlad Gaivoronschi.

7 au demisionat. Aceștia sunt Ingrid Deac, Codruța Popov, Norbert Tako, Marcela Titz, Corina Răceanu, Levente Kozma, Victor Neumann.

• Statutul ATCCE aplicat după interese

Suntem aproape de finalul anului 2018 și ATCCE nu a organizat Adunarea Generală ordinară a Asociaților (membrilor), a cărui scop este:

1. aprobarea raportului de activitate pentru anul 2017 și

2. aprobarea planului de activitate pentru anul 2018.

Termenul limită a fost 7 aprilie 2018, conform art. 20, alin. 1 din statutul ATCCE.

De ce se tergiversează organizarea adunării generale:

• 7 membri ai actualului Consiliul director au demisionat, primele demisii fiind înregistrate în a doua parte a anului 2017.
  • Art. 23, alin.2, statutul ATCCE: „În caz de vacantare, din diferite motive, a unui loc de membru în Consiliul director, la prima Adunare Generală se va proceda la alegerea acestuia”.
• Alegerea noului Consiliu director trebuia demarată încă din octombrie 2016, conform recomandărilor juriului internațional de selecție⁵.
  • Art. 22, lit. D, statutul ATCCE: „Adunarea Generală alege și revocă, individual și colectiv, membrii Consiliului director”.
• Peste 80 de noi adeziuni înregistrate la nivelul lunii aprilie 2018, așteaptă să fie validate.
  • Art. 22, lit. F, statutul ATCCE: „Adunarea Generală este cea care confirmă primirea noilor membri în perioada dintre adunări”.

În plus, la fel ca în cazul oricărei alte asociații, și în cazul ATCCE, conform legislației în vigoare și conform statutului (art.19-22), adunarea generală a membrilor este organul suprem de conducere, care între altele:

• aprobă bugetul de venituri și cheltuieli;
• aprobă raportul de activitate al Consiliului director;
• controlează activitatea derulată de Consiliul director, de cenzori și de aparatul de lucru al ATCCE.

• Reorganizarea ATCCE amânată de 2 ani

ATCCE ar fi trebui să își aleagă un nou Consiliu Director, format din mai puțini membri, fiecare cu roluri și sarcini clare, astfel încât activitatea acestuia să fie mai eficientă, toate aceste lucruri fiind descrise în dosarul de candidatură câștigător³, la pag. 84-85.

Juriul internațional de selecție a apreciat și a întărit acest aspect. Astfel, prima lor recomandare pentru ATCCE a fost: „Membrii Consiliului Director al Asociației TM2021 să fie numiți, astfel încât Consiliul să devină complet funcțional (p84 din dosarul de candidatură³)”.

Recomandarea a fost formulată în octombrie 2016!

• Reorganizarea ATCCE fără transparență

În septembrie 2018, după 2 ani, a fost demarat procesul de alcătuire a noului Consiliu Director al ATCCE, așa cum este el descris în dosarul de candidatură câștigător și recomandat ca primă măsură de juriul internațional de selecție în septembrie 2016.

Pentru pozițiile 7 și 8 din noul Consiliu Director au fost deja selectați următorii:

• Rada Horațiu, pentru poziția de reprezentant al mediului economic local; acesta va fi și președintele Consiliului Director, în situația în care Primăria Municipiului Timișoara nu dorește exercitarea acestei funcții;
• Ulrich Fucks, pentru poziția de expert internațional, acesta fiind actual membru în Comitetul de monitorizare al Timișoara 2021 și membru al juriului de selecție, care a ales Timișoara câștigătoare.

ATCCE nu a publicat raportul de evaluare a candidaților înscriși. A publicat doar rezultatul final al votului comisiei de selecție.

Principalul finanțator al ATCCE, Primăria Municipiului Timișoara a votat cu obiecții.

Configurația întregului Consiliu Director nou pentru Timișoara 2021 este:⁶

1. reprezentantul Primăriei Municipiului Timișoara (numit de Primarul Municipiului Timișoara);
2. reprezentantul Consiliului Județean Timiș (numit de președintele Consiliului Județean Timiș);
3. reprezentatul Ministerului Culturii și Identității Naționale (numit de Ministrul Culturii și Identității Naționale);
4. un reprezentant al sectorului cultural instituțional (ales  de  Adunarea Generală a Asociației Timișoara – Capitală Culturală Europeană);
5. un reprezentant  al scenei culturale independente și  al  sectorului  Industriilor  Culturale  si Creative (ales de Adunarea Generală a Asociației Timișoara – Capitală Culturală Europeană);
6. o personalitate  publică din   domeniul  culturii,  cu  profil  internațional   (desemnată  de Președintele Consiliului Director);
7. un expert internațional (desemnat prin concurs deschis de selecție);
8. un reprezentant  al mediului  economic  local, cu o bună reputație internațională și gândire vizionară (desemnat prin concurs deschis selecție).

Atitudinea Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană față de timișoreni

• ATCCE nu este dispusă la dialog cu cei care au opinii critice

În aprilie 2018, peste 75 de personalități din lumea culturală și academică și din societatea civilă au redactat și transmis un memoriu către ATCCE, principalii finanțatori publici ai asociației – Primăria Municipiului Timișoara, Consiliul Județean Timiș și Ministerul Culturii și către comisarul european responsabil pentru Educație și Cultură.

Memoriul atrăgea atenția că ”acest titlu riscă să devină un paravan în spatele căruia se poate produce o risipă masivă din cele 48 de milioane de euro alocate până în 2021.”

Dintre autoritățile și responsabilii din România, doar președintele Consiliului Județean Timiș, Călin Dobra s-a întâlnit cu reprezentanții Grupului de reflecție și inițiativă Timișoara Capitală Europeană, care au inițiat Memoriul, însă fără nicio consecință sau schimbare în activitatea ATCCE, deși promisiuni au fost făcute.

De asemenea, autoritățile europene s-au întâlnit pentru dialog cu reprezentanții semnatarilor memoriului, cu ocazia vizitei de monitorizare a ATCCE din 11-12 iunie 2018 la Timișoara.

Drept urmare, în scrisoarea din iulie 2018 a comitetului internațional de monitorizare concluziile formulate sunt mai ferme, mai riguroase și mai concrete. Extrase din această scrisoare sunt prezentate în prima parte a articolului de față.

• ATCCE nu răspunde nici solicitărilor de informații de interes public

În 5 iunie 2018, prin intermediul platformei www.romaniacurata.ro, au fost adresate solicitări de informații în baza Legii 544/2001 Primăriei Municipiului Timișoara și Consiliului Județean Timiș cu privire la activitatea ATCCE. Între altele, se solicita „calendarul de reorganizare al ATCCE”. Primăria Municipiului Timișoara a răspuns că „cererea va fi redirecționată către ATCCE”. Răspunsul nu a fost comunicat nici până astăzi. Consiliul Județean Timiș a răspuns că „cu privire la calendarul de reorganizare al ATCCE, nu deținem nici o informație, în format letric, transmisă de către Asociație”.

În 27 iunie 2018 din nou au fost interpelate, atât ATCCE, cât și Primăria Municipiului Timișoara, de data aceasta în contextul unui demers jurnalistic a fondatorilor site-ului Putea a cincea.

Am solicitat directorului executiv al Asociației Timişoara Capitală Culturală Europeană, Simona Neumann, să comunice, în baza Legii 544/2001, privind liberul acces la informații de interes public, câteva informații referitoare la activitatea asociației și la modul în care au fost cheltuite anul trecut fondurile alocate de către Primăria Timişoara, Consiliul Județean Timiș și Ministerul Culturii.

(…) După expirarea termenului legal de răspuns și după câteva telefoane pe care le-am dat la asociație, insistând să mi se răspundă, în 16 iulie mi se transmite, și nu prin purtătorul de cuvânt, ci prin cabinetul de avocat Anca Săsăran, că… «Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană nu intră sub incidența Legii 544/2001, privind liberul acces la informații de interes public, prin urmare nu putem da curs solicitării dumneavoastră». Și sunt invitată să vizitez site-ul, unde, mi se spune, aș putea găsi informații care mă interesează.

Un răspuns în bătaie de joc. Pentru că această asociație funcționează pe bani publici și pentru că derulează un proiect public, Timişoara Capitală Culturală, plătit, repet, din bani publici.

În 18 iulie, am trimis aceleași întrebări Primăriei Timişoara, finanțatorul principal al proiectului – pentru anul trecut, a alocat  2.150.000 de lei, adică peste 460.000 de euro. În aceeași zi, Municipalitatea îmi răspunde, printr-o adresă semnată de viceprimarul Dan Diaconu, secretarul Primăriei, Simona Drăgoi, și consilierul Adriana Boboiciov, că, dat fiind că Primăria nu are informațiile solicitate, redirecționează cererea spre asociație: «Întrucât instituția noastră este principal finanțator, vom solicita Asociației Timişoara Capitală Culturală Europeană formularea răspunsului.»

A trecut, și în acest caz, termenul legal de răspuns, în ciuda câtorva telefoane pe care le-am dat pentru a-l primi. Semn că și principalul finanțator este tratat de conducerea asociației cu același dispreț ca toți cei care solicită informații referitoare la modul în care gestionează banul public și, în plus, semn că acceptă acest lucru.

Opacitatea Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană

• Opacitatea privind bugetele și bunele practici financiare

ATCCE nu a publicat niciodată un raport financiar în sensul profesionist al termenului.

ATCCE nu realizează, așa cum standardele în domeniu și juriul internațional de experți solicită, audit extern independent pentru activitatea financiară și operațională proprie.

Singurul an în care au fost publicate detalii despre surse ale încasărilor și tipuri ale plăților ATCCE a fost 2018.

În 8 iunie 2018, cu câteva zile înainte de vizita de monitorizare a experților internaționali (11 – 12 iunie 2018), au fost publicate 2 tabeluri cu încasările și plățile ATCCE pentru anul 2017, singurul an care poate fi analizat din punct de vedere financiar.

Totalul încasărilor în 2017 a fost de 2.910.686 lei. Finanțatorii, cu ponderile aferente, au fost:

• 74% PMT (2.150.000 lei);
• 7% CJT (200.000 lei);
• 2% Ministerul Culturii (59.627 lei);
• 4% alte cotizații (119.616 lei);
• 10% sponsorizări (296.396 lei);
• 3% vânzare de bilete (85.047 lei).

Totalul plăților în 2017 a fost 2.827.989 de lei. Categorii de plăți, cu ponderile aferente:

• 49% cheltuieli echipa executivă TM2021 (personal, colaboratori);
• 39% cheltuieli aferente programului cultural 2021, din care cheltuieli de colaborare cu operatori culturali locali numai 17%;
• 4% tipărituri materiale promoționale;
• 4% cheltuieli cu transport, cazare TM2021;
• 2% cheltuieli de protocol (mese, catering, diurnă);
• 2% cheltuieli administrative.

• Opacitatea privind criterii de selecție proiecte, parteneri și rezultate

Nu există niciunde publicate criteriile de selecție aplicate proiectelor derulate în anii 2017 – 2018 și, respectiv, care evaluările și argumentele aferente, în baza unor astfel de criterii, pentru care aceste proiecte și nu altele s-au ales a fi implementate.

Nu există niciunde publicată nicio procedură privind modul de alegere și lucru cu partenerii.

Nu există niciunde publicate obiective și ținte anuale, cu indicatorii aferenți. (ce urmărim, de ce și cum măsurăm dacă suntem pe calea pe care ne-am propus inițial)

• Opacitatea privind calendarul apelurilor deschise pentru noi proiecte

În 2 ani de la câștigarea titlului nu s-a organizat niciun apel deschis de proiecte, în condițiile în care:

• pagina 61 din dosarul de candidatură³ menționează: Programul Cultural se va extinde în continuare în trei etape:

1. Apeluri deschise și pe bază de invitație pentru consolidarea Stațiilor și Traseelor existente, selectarea intervențiilor artistice specifice, a inițiativelor, rezidențelor și mobilităților cetățenești.
   Bursele de proiecte reprezintă instrumentul principal de comunicare a Programului Cultural existent și a parteneriatelor dintre operatorii culturali locali și internaționali pentru monitorizarea dezvoltării programelor și inițierea propunerilor pentru apeluri.
   Apelurile se vor lansa în medie de două ori pe an, după Bursele de proiecte, și vor fi administrate de Unitățile Teritoriale.
2. Un al doilea Apel pentru propuneri va avea loc la finalul lui 2017.
   Am rezervat 30% din bugetul Programului pentru aceste inițiative suplimentare, inspirate direct din structura Călătoriei și bazate pe entuziasmul și optimismul pe care le va genera câștigarea titlului de Capitală Europeană a Culturii în prima jumătate a anului.
3. Parteneriate bazate pe invitații la noi programe, propuse de și împreună cu parteneri internaționali, rezultate în urma inițiativelor de mobilitate dezvoltate în cadrul Centrului de resurse.

• pagina 29 din dosarul de candidatură³ menționează: Apeluri deschise și noi programe, în număr de 4, în valoare de 10.000.000 euro, reprezentând 30% din bugetul alocat programului cultural.

• Relația cu finanțatorii deficitară, neprofesionistă
  • Consiliul Județean Timiș

Vom aloca cotizația pentru Asociația Timișoara – Capitală Culturală Europeană 2021, pentru că ne-au venit toate documentele și săptămâna viitoare îi vom sprijini în desfășurarea activității și sper cât mai repede să rezolve și Adunarea Generală, să se constituie noul board și să intre într-un curs normal al activității. 200.000 de lei este cotizația, iar după modificarea în AGA (n.r. Adunarea Generală) vom aloca 500.000 de lei. Noi am prins în buget 500.000, dar asociația nu și-a făcut modificarea în statut cu cotizația de 500.000 din partea consiliului județean. În schimb, am alocat bani pentru proiecte ale asociației. Normal, cotizația este pentru funcționalitate și trebuie cheltuită până la sfârșitul anului.Nu s-a dat mai repede pentru că nu s-au depus documentele de către asociație. Asociația nu a depus dosarul de solicitare a cotizației. E un dosar care trebuie să-l depună, nu a depus acest dosar, noi avem banii aprobați de la începutul anului, când am aprobat bugetul, dar nu puteam da drumul la bani fără să avem toate documentele din partea asociației, a explicat șeful CJ Timiș.

Am aprobat cotizația pentru asociație. După cum am spus de mai multe ori, am primit în sfârșit toate documentele. Au fost verificate de către cei din aparatul de specialitate, s-a inițiat acest proiect de hotărâre și, conform deciziei Adunării Generale din cadrul asociației, am alocat suma de 200.000 de lei, obligația consiliului județean ca și cotizație.Nu discutăm de susținerea pentru proiecte, discutăm de cotizația propriu-zisă.În momentul în care va fi următoarea AGA, din toate discuțiile pe care le-am avut, această cotizație se va mări la 500.000 de lei. Noi avem prinși banii aceștia în buget, dar nu cred că anul acesta vor mai beneficia de diferența de 300.000 de lei, ținând cont că mai durează o anumită perioadă de timp până se va constitui următoarea Adunare Generală. Dacă asociația își face treaba din punct de vedere al deciziilor, categoric vor avea sprijin din partea noastră cu cotizația de 500.000 de lei, ca și obligativitate, a afirmat Călin Dobra, șeful CJ Timiș.

• • Ministerul Culturii

Extras din Adresa formulată de Cabinetul ministrului culturii George Ivașcu nr. 2791 din 8 iunie 2018, ca răspuns la interpelarea senatorului Nicu Fălcoi:

Pentru o justă alocare a fondurilor, în conformitate cu prevederile legale, MCIN (Ministerul Culturii și Identității Naționale) a solicitat ATCCE, încă din luna septembrie 2016 (!), să identifice acel portofoliu de proiecte culturale pentru care municipiul Timișoara solicită sprijin financiar de la Guvern. Prin portofoliu de proiecte înțelegem o listă de proiecte, din dosarul de candidatură, propuse spre finanțare din parte guvernului în perioada 2018-2021.În concluzie, în momentul în care portofoliul de proiecte din dosarul de candidatură al ATCCE va fi clar definit pentru perioada 2018-2021, MCIN va putea iniția demersurile necesare pentru asigurarea sprijinului financiar de la bugetul de stat.

• • Sponsori strategici (majori)

Deși, numeroși sponsori sunt interesați de parteneriate strategice multianuale cu ATCCE pentru proiectul Timișoara 2021, astfel de parteneriate încă nu au fost anunțate public într-un mod profesionist, clar și transparent. Nu există sponsori majori ai Timișoara 2021 care să fi anunțat public bugete multianuale de sponsorizare, cu obiective, proiecte și impact asumate contractual.

¹ Actul constitutiv și Statutul ATCCE
² Acte adiționale la Statutul și Actul constitutiv ATCCE
³ Dosarul de candidatură (Bidbook) al proiectului Timișoara 2021 Capitală Europeană a Culturii
⁴ Adresa Comitetului internațional de monitorizare a Timișoara 2021, iulie 2018;
⁵ Raport final al juriului de experți
⁶ Regulament pentru ocuparea prin concurs deschis a pozițiilor de expert internațional și reprezentant al mediului economic local în cadrul Consiliului Director al ATCCE