Cătălin Drulă: Un plan pentru a termina Autostrada A1 – Lugoj-Deva

Cătălin Drulă: Un plan pentru a termina Autostrada A1 – Lugoj-Deva

Proiectul autostrăzii Lugoj-Deva, veriga lipsă din coridorul european între Sibiu și Nădlac (granița cu Ungaria), este în continuare blocat și fără vreun plan concret de finalizare. Drumul național care merge în paralel, DN68A, arată ca după război. Traficul de marfă care merge înspre și dinspre Europa se târăște din groapă în groapă și nu se întrevede nicio șansă ca autostrada să mai fie făcută prea curând.

Situația pe lotul 2 de pe Autostrada A1 – Lugoj-Deva

Secțiunea E din lotul 2 (între Nemeșești și Holdea) care are 9km este complet în aer. Astă-vară Compania de drumuri a comunicat constructorului de pe acest lot o “încetare unilaterală a contractului” pentru această secțiune. Asta, în condițiile în care pe 6 din cei 9km (subsecțiunea E1) constructorul ar fi putut începe lucrările (existau toate avizele, acordurile, exproprierile), doar să-i dea “verde” CNAIR-ul. Pe ceilalți 3km, constructorul a lucrat 2 ani la proiectul tehnic (care include 2 tunele în lungime combinată de aproximativ 2km) la cererea CNAIR, planul fiind să livreze acest proiect tehnic companiei care să scoată separat la licitației lucrările pe baza lui.

În loc sa avem lucrări pe cei 6km unde se poate lucra si o licitație de lucrări pe ceilalți 3km, n-avem nimic! Ba, cel mai probabil, vom plăti și despăgubiri constructorului pentru că operațiunea de “încetare unilaterală” a unei părți din contract, nu prea există juridic vorbind. Din vara lui 2017 – CNAIR n-a mai făcut nimic pentru acest sector. Ultima promisiune era că până la sfârșitul lui februarie se scoate la licitație toată secțiunea E. A fost o minciună, nu există nicio licitație până astăzi. Nici nu prea e clar ce-ar putea sta la baza acestei licitații – studiul de fezabilitate din 2008 în care nu existau tunelurile?

Cert este că secțiunea aceasta critică de autostradă e abandonată în prezent. Atât directorul Ioniță de la CNAIR, cât și ministrul Transporturilor Șova au adoptat poziția struțului și lasă să treacă timpul așteptând nu se știe ce.

Situația pe lotul 3 de pe Autostrada A1 – Lugoj-Deva

Pe lotul 3 (de la Holdea în jos spre Mureș și mai departe până la Ilia) lucrurile nu stau mult mai roz.

Aici există constructor, dar nu i se recunoaște nodul făcut la Holdea în plus față de contract, precum și un pod pentru animale (un ecoduct) care era obligatoriu a fi făcut prin acordul de mediu. Nodul Holdea a fost adăugat în 2016 pentru că altfel n-ar fi existat descărcare de pe autostradă și lotul ar fi rămas un muzeu în aer liber. Statul român a făcut exproprieri pentru acest nod, i-a cerut constructorului să-l proiecteze, a aprobat acest proiect tehnic în consiliul CNAIR, a emis autorizație de construire pentru el și acum se face că nu știe ce e cu lucrarea ca și cum constructorul l-ar fi făcut de capul lui.

Tot pe lotul 3 pe câțiva km din zona Mureșului trebuie refăcute o parte din lucrări pentru că sunt probleme cu terasamentele. Aici e evident culpa constructorului care trebuie să refacă acea zonă pe banii lui. E neplăcut că avem situații din acestea în construcția de drumuri din România, dar până la un punct problemele în execuție sunt firești și remediabile. Probabil suntem dincolo de acel punct în România, dar nici n-ar putea fi altfel într-o piață în care totul merge strâmb – așa stat, așa constructori.

Acum CNAIR vrea să rezilieze contractul pentru acest lot folosindu-se de pretextul acestor zone ce necesită remediere. “Ia uitați cum s-a crăpat!”. De fapt, e doar un pretext comod pentru a evita să recunoască acele lucrări pentru Nodul Holdea și ecoduct, de care se ferește toată lumea ca dracul de tămâie în CNAIR.

Este evident o prostie și o mare sursă de pierderi economice să reziliezi un contract la 80% finalizare, un contract la care ai constructor în teren. Sarabanda rezilierilor și umflărilor de mușchi din ultimii ani ne-a lăsat cu șantiere abandonate, cu betoane și armături care ruginesc a pagubă în vânt.

Situația pe lotul 4 de pe Autostrada A1 – Lugoj-Deva

Pe lotul 4 lucrurile stau ceva mai bine, deși sunt mult întârziate și acolo. O întârziere care vine din urmă din anul 2014 când s-au pornit șantiere de autostradă fără autorizații de construire ceea ce ulterior a dus la nenumărate blocaje si lucrări suspendate. Artizanul acestei strategii catastrofale este fostul director al CNADNR, Narcis Neaga. În mod incredibil, se pare ca PSD se pregătește să îl reungă director al drumurilor din România.

Ce-i de făcut de acum încolo pentru a termina Autostrada A1 – Lugoj-Deva

Am încercat să sumarizez poza zilei pentru acest proiect esențial de pe coridorul european. O poză care nu e deloc veselă:

  • niciun plan pentru contractarea lucrărilor pe lotul 2;
  • un lot 3 pe care CNAIR vrea să-l rezilieze;
  • un lot 4 care merge rezonabil, deși mult întârziat (2016 era data inițială de finalizare).

Dacă mă întrebați ce s-ar putea face, vă spun că e incredibil de frustrant cât de ușor s-ar putea pune lucrurile pe un făgaș normal. Evident, e nevoie de un pic de inițiativă, curaj și determinare pe care nu par să le aibă nici ministrul Șova, nici dl. Ioniță (și pentru că se pregătește de pe bancă și dl. Neaga, trebui spus că dumnealui chiar e groparul original al tuturor acestor proiecte).

Le e mult mai comod să se cantoneze în niște clișee despre “constructorii neserioși”, “contestațiile care ne blochează” și eventual și ceva cu “urși și lileci”.

Pentru că speranța moarte ultima și mai cred că se poate pune pe roate acest proiect totuși, pun totuși aici un plan de deblocare:

  • pe lotul 4: rezolvate ultimele probleme tehnice/birocratice – se va finaliza probabil anul viitor, 22km;
  • pe lotul 3: recunoscut nodul Holdea și ecoductul din punct de vedere contractual si refăcut lucrările cu probleme – rezultatul? La finalul anului am avea 20km de autostradă circulabil;
  • lotul 2: dat drumul la lucrări pe secțiunea E1 cu constructorul actual, recepționat proiectul tehnic deja elaborat și scos la licitație secțiunea E2, cea cu tunelele – rezultatul? Realist – undeva în 2023-2024 am avea autostrada completă;
  • în paralel, refăcut de urgență DN68A la un standard cât de cât rezonabil pentru că pe 15km (între Holdea și Margina) va fi cel puțin 5 ani, bypass la bucata de autostradă nerealizată.

Între timp, secțiunea cea mai critică a coridorului Sibiu-Nădlac e complet în aer: n-are nici constructor, nici licitație, nici vreun plan concret!

Cum putem pune în mișcare vaporașele de pe Bega?

Cum putem pune în mișcare vaporașele de pe Bega?

Mai avem doar câteva luni până pierdem 6 milioane euro primiți de la Uniunea Europeană pentru reabilitarea malurilor Begăi. De ani de zile autoritățile locale și centrale își continuă jocul politicianist. Încă 1,5 milioane euro stau ancorate la mal sau zac în depourile societății de transport public din Timișoara. E vorba de cele 7 vaporașe de pe Bega cumpărate de Primăria Timișoara acum aproape doi ani de zile. USR Timiș, prin vocea senatorului Nicu Fălcoi, a încercat și încearcă să deblocheze situația (atât cât îi permit instrumentele unui partide de opoziție). Dar mai întâi să vedem cum am ajuns aici.

O scurtă istorie a proiectului vaporașelor ce ar trebui să asigure transport public pe Bega

  • Primăria Timișoara inițiază proiectul de reabilitare a malurilor Canalului Bega, pentru care primește finanțare din bani europeni. În plus, se angajează să achiziționeaze din banii săi vaporașe destinate transportului public pe Bega;
  • Municipalitatea nu se asigură, la demararea procedurilor de achiziție, dacă prevederile legale în vigoare permit materializarea visului primarului Nicolae Robu, acela de a vedea vaporașele circulând pe Bega;
  • După ce vaporașele au fost cumpărate, cei din Primărie s-au trezit că nu au cadrul legal care să permită navigația pe Canalul Bega, unul dintre deziderate fiind acela că ar trebui înființată o Administrație a Căii Navigabile a Canalului Bega (atribuțiile de înființare căzând, în principiu, în sarcina Guvernului);
  • Autoritățile locale, județene și centrale analizează situația și ajung la concluzia că habar nu au cu exactitate nici care este regimul juridic de proprietate al Canalului Bega (dar au bănuiala că acesta este un bun public, intrând sub incidența prevederilor constituționale în acest sens). Și nu se știa sigur anul trecut nici măcar în subordinea cui ar trebui să funcționeze Administrația Căii Navigabile a Canalului Bega (a Ministerului Transporturilor sau sub coordonarea Ministerului Apelor și Pădurilor – a se vedea în acest sens răspunsul ministrului Cuc de anul trecut la întrebarea adresată de senatorul Nicu Fălcoi pe această temă);
  • Ulterior, se pare că le-a venit ideea să pună Administrația Căii Navigabile sub coordonarea Ministerului Apelor și Pădurilor, drept pentru care anul trecut atât domnul Robu, cât și directorul Administrației Bazinale a Apelor Banat (ABA Banat), domnul Titu Bojin – fost președinte al Consiliului Județean Timiș și partener de nădejde al domnului Robu în USL –  lansează în spațiul public ideea că problema vaporașelor e ca și rezolvată și că mai trebuie doar modificată un pic legea;

Care sunt complicațiile legale din cauza cărora vaporașele de pe Bega zac la mal?

Pentru a găsi răspuns la întrebarea de mai sus, senatorul Nicu Falcoi a chestionat recent Ministerul Apelor și Pădurilor despre acest subiect. Ministrul Ioan Deneș a răspuns în această săptămână și vă descifrăm mai jos răspunsul alambicat venit de la minister:

  • Proiectul inițiat de Ministerul Apelor și Pădurilor primește aviz cu observații din partea Ministerului Justiției în cadrul procesului de avizare interministerială; repectivul proiect prevedea înființarea unei administrații portuare pe Canalul Bega; Canalul Bega este un bun proprietate publică inalineabilă, deci, conform Constituției, el poate fi dat în administrarea regiilor autonome sau instituțiilor publice doar printr-o lege organică;
  • Rezultă că, din moment ce au întâmpinat aceste probleme, cei de la Ministerul Apelor și Pădurilor vor mai analiza, vor evalua, vor decide ce anume mai au de făcut de-acum încolo, dar – pentru a nu putea fi arătați cu degetul că la ei în ogradă s-a blocat proiectul – spun în răspunsul transmis că rezolvarea cea mai rapidă ar putea veni prin emiterea unui proiect de lege; el ar putea fi inițiat de Guvern (care ar trebui să elaboreze o Ordonanță de Urgență – OUG) sau de către membrii Parlamentului.

Ce propune USR pentru a rezolva situația și a nu pierde milioane de euro din banii timișorenilor

Senatorul Nicu Fălcoi lansează un apel tuturor parlamentarilor de Timiș să se implice și să pună umărul la încercarea de evita eșuarea proiectului (implicit pierderea banilor europeni). Ei ar putea fie să inițieze proiectul de lege necesar, fie, folosindu-se de puterea de convingere și influența pe care o au asupra membrilor Guvernului, să determine elaborarea OUG-ului necesar. Apelul e lansat pentru că acțiunea în instanță demarată pe tăcute de Primăria Timișoara nu va produce în timp util rezultatul scontat de domnul primar. Ea reprezintă încă o mișcare politicianistă a domnului Robu și atât. Soluția e fie acea OUG, fie proiectul de lege la care ministrul Deneș face referire. În caz contrar, degeaba se va porni din nou în spațiul public sarabanda acuzelor reciproce. Ele sunt total contraproductive și nu duc la nimic bun. La fel se întâmplă și în cazul legat de sala polivalentă sau de stadion, altă ilustrare a aducerii orgoliilor în prim-plan și a plasării disputelor politice înaintea intereselor comunității. Parlamentarii de Timiș, îndeosebi cei ai coaliției PSD-ALDE, pot în acest caz colabora și produce un rezultat concret pentru locuitorii orașului.

Sursa foto: Dan Mihai Pitea/ Wikipedia Commons

Ce răspunde Primăria Timișoara la propunerile de buget înaintate de USR

Ce răspunde Primăria Timișoara la propunerile de buget înaintate de USR

Stimate domnule primar Robu,

În data de 8 februarie am luat notă de scrisoarea Primăriei Municipiului Timișoara cu număr de înregistrare SC2018-001106 / 02.02.2018, răspuns semnat de dl. Robert Kristof, în calitate de Administrator Public.

Analizând cu atenție răspunsurile primite pentru fiecare propunere înaintată de noi, se impun câteva clarificări după cum urmează:

1. Treceri de pietoni sigure, iluminate pe timp de noapte

Răspunsul primit de la PMT, adresa cu nr. înreg. SC2018-001106/02.02.2018

Astfel de treceri de pietoni sunt deja implementate de către Primăria Municipiului Timișoara încă din anul 2014. Ca și exemple punctuale sunt intersecția Calea Sever Bocu cu str.Liniștei, str. Martin Luther cu Piața Țepeș Vodă, str. Totontalului cu str. Liege și Bucovina. Printre proiectele noastre de viitor se numără deja implementarea iluminatului public pe și mai multe treceri de pietoni.

Mențiuni suplimentare de la Uniunea Salvați România – filiala Timișoara:

  • Având în vedere că deja sunt implementate câteva treceri de pietoni illuminate pe timp de noapte, o concluzie logică este că PMT are la dispoziție datele statistice care demonstrează o diminuare semnificativă a numărului de accidente pentru astfel de treceri de pietoni și ca atare cu atât mai mult se impune o prioritizare de investiții în acest sens;
  • Un alt aspect deloc de neglijat este că din 2014 până în prezent numărul locațiilor implementate cu astfel de sisteme este mult prea mic pentru dimensiunea și anvergura Municipiului Timișoara, ca atare, considerăm că planurile primăriei de investiții în această direcție trebuiesc prioritizate și incluse in bugetul de investiții pentru anul 2018, deoarece nu trebuie să rămână în continuare la stadiul de intenție!
  • Vă rugăm să luați în considerare sisteme stradale de iluminat moderne, cu tehnologie LED încorporate în carosabil, deoarece soluția prezentată de dumneavoastră nu corespunde acestei realități actuale de iluminare;

2. Cluburi pentru seniori în fiecare cartier: “UN ZÂMBET PENTRU UN ZÂMBET”

Răspunsul primit de la PMT, adresa cu nr. înreg. SC2018-001106/02.02.2018

În anul 2016, în urma unei întâlniri a domnului primar cu cetățenii, s-a demarat deja un astfel de proiect. Astfel, punctul termic din strada Soarelui 12A a fost reabilitat pentru a servi drept locație de agrement pentru seniori, accesul în această locație fiind facilitat prin intermediul Consiliului Consultative de Cartier. În viitor, în limita resurselor financiare, se vor reabilita și mai multe puncte termice.

Mențiuni suplimentare de la Uniunea Salvați România – filiala Timișoara:

  • Apreciem că există un astfel de punct termic reabilitat și alocat programului de agreement pentru seniori, dar este MULT PREA PUȚIN fața de nevoile reale constatate, iar cu un astfel de ritm de soluționare este nevoie de minim 15 ani pentru ca situația să se amelioreze semnificativ!
  • Vă rugam să procedați la o prioritizare reală a acestor mini-proiecte de investiții astfel încât PMT să sprijine în mod real incluziunea socială a persoanelor vârstnice și îmbunătățirea calității vieții acestora, deoarece este inadmisibil ca la dimensiunea bugetului PMT, astfel de mini-proiecte, cu impact real la imbunătățirea calității vieții seniorilor, să nu poată fi prioritizate;
  • Vă reamintim adresele celor 10 puncte termice identificate care se pretează pentru reabilitare și anume : str. Orșova 4, str. Pomiculturii 31, str. Iasomiei 1, str. Amiciției nr.2, str. Răsăritului 20A, str. Liniștei 48A, str. Musicescu 1bis, str. Eneas 15B, str. Aurelianus nr. 7, zona Timocului, str. Lunei 42, str. Sirius 29, Aleea Cristalului 6, Intrarea Martir Constantin Gârjoabă 3 și str. Martir Marius Ciopec 3.

3. Grupuri sanitare urbane

Răspunsul primit de la PMT, adresa cu nr. înreg. SC2018-001106/02.02.2018

Primăria Municipiului Timișoara are deja în vedere această inițiativă, în ultimii ani fiind modernizate și amenajate mai multe toalete. În momentul de față, există deja în execuție o toaletă publică modernă, în Piața Victoriei!

Mențiuni suplimentare de la Uniunea Salvați România – filiala Timișoara:

  • Toate acțiunile Primăriei Municipiului Timișoara în acest sens din ultimii ani sunt extrem de nesemnificative, iar răspunsul dumneavoastră demonstrează perfect următoarea realitate: nu exista o prioritate a PMT pentru remedierea acestei situații, având în vedere că la nivel de Municipiu Timișoara este nevoie de mult mai mai mult decât de o toaletă publică modernă în Piața Victoriei din cele 12 existente la nivel de oraș!
  • Vă rugăm să re-evaluați această propunere de investiție, urmând cu siguranță să descoperiți o nevoie acută de investiții în această direcție;

4. Seră educațională cu plante exotice

Răspunsul primit de la PMT, adresa cu nr. înreg. SC2018-001106/02.02.2018

Vă mulțumim pentru această idee. Ea va fi analizată de către conducerea instituției, atât in punct de vedere financiar cât și ca oportunitate.

Mențiuni suplimentare de la Uniunea Salvați România – filiala Timișoara:

  • Vă stăm la dispoziție pentru detalii suplimentare și vă rugăm să ne comunicați rezultatul analizei financiare și de oportunitate.

5. Campania „Timișoara participă!”

Răspunsul primit de la PMT, adresa cu nr. înreg. SC2018-001106/02.02.2018

Vrem să vă atragem atenția că în conformitate cu prevederile legale, în bugetul unei unități administrative-teritoriale se pot include doar proiecte de investiții concrete. Nu există cadrul legal să fie inclusă o poziție generică, care ulterior va fi definită!

Apreciem faptul că v-ați inspirat dupa modelul implementat de Cluj-Napoca, însă dacă veți urmări cu atenție, proiectul lor începe în luna august prin porpunerea de proiecte și se finalizează în luna noiembrie prin încheierea procedurii de vot. Astfel, în anul următor Municipiului Cluj-Napoca poate include ca poziții bugetare, proiecte concrete, ca rezultat al votului.

Mențiuni suplimentare de la Uniunea Salvați România – filiala Timișoara:

  • În primul rând, vă atragem atenția, din nou, că modelul de Buget Participativ implementat la Cluj-Napoca este incomplet, cu o campanie de propuneri de proiecte și sistem de votare elementare, în antiteză cu obiectivele principale urmărite prin implementarea unui astfel de instrument de guvernare deschisă!
  • Vă rugăm să analizați în detaliu regulamentul complet al campaniei “Timișoara Participă!” înaintat Primăriei Municipiului Timișoara prin intermediul scrisorii cu nr.înreg. SC2018-000668 / 09.01.2018 deoarece aici sunt explicate în detaliu aceste aspecte;
  • În cea ce privește suma propusă de noi pentru a fi inclusă în propunerea de buget pentru anul 2018 (200.000 lei), aceasta se referă la costul campaniei propriu zise, de la crearea platformei online dedicate în acest sens ”Timișoara Participă!” la cursurile de formare și materialele de promovare necesare, o campanie cu un calendar clar stabilit pe durata întregului an astfel încât primele proiecte propuse și votate de cetățeni să fie incluse în propunerea de buget pentru anul 2019! Astfel, aceasta constituie o propunere de investiție concretă și anume crearea platformei on-line și a celorlalte materiale necesare aplicării acestui sistem în exercițiul financiar următor.
  • Concluzia evidentă este că această propunere nu a fost deloc înțeleasă, ca atare va rugăm să re-evaluați răspunsul dumneavoastră, având în vedere clarificările mai sus prezentate.

6. Parcări supraetajate multifuncționale în cartierele Timișoarei

Răspunsul primit de la PMT, adresa cu nr. înreg. SC2018-001106/02.02.2018

Primăria Municipiului Timișoara are deja în vedere realizarea acestui obiectiv, însă avem ca pioritate realizarea unor astfel de parcări în zona centrală. În anul 2013 chiar domnul primar Nicolae ROBU enunța idea realizării unei astfel de parcări pe str. Oituz.

Un alt proiect pentru realizare a unei parcări supraetajate este parcarea care se află centrul commercial BEGA, după finalizarea litigiului privind terenul respectiv. Menționăm că avem deja un prim process câștigat pentru acel teren, urmând să se judece recursul.

Mențiuni suplimentare de la Uniunea Salvați România – filiala Timișoara:

  • Propunerea noastră se refera la parcări supraetajate multifuncționale limitrofe zonei de locuit, cu accent și pe creșterea calității vieții celor din zonă prin amenjarea unor spații de joacă sau de recreere pe ultimul nivel al clădirilor, inclusiv spațiu verde!
  • Ca soluții tehnice propuse am menționat parcari pe doua niveluri, destinate exclusiv zonelor rezidentiale de locuinte colective, in variantele demisol+nivel sau ambele niveluri supraterane, in functie de locatie, ambele variante cu spatiu verde/spatiu de joaca deasupra;
  • Cu alte cuvinte este vorba despre o altă abordare a problemei lipsei locurilor de parcare, fără legătură cu intențiile exprimate în acest sens de către PMT până în acest moment.

7. Timișoara face sport. La toate vârstele! De toate felurile!

 Răspunsul primit de la PMT, adresa cu nr. înreg. SC2018-001106/02.02.2018

Unul din obiectivele domnului primar Nicolae ROBU este deja realizarea a 20 de terenuri sport multifuncționale în diferite zone din Timișoara. Au fost identificate o parte din terenuri unde se pot realiza aceste terenuri, urmând să se realizeze și restul de demersuri pentru a finaliza această investiție.

Tot la capitolul sport, putem aminti pista de alergat din zona stadionului «Dan Păltinișanu» care este deja finalizată, cât și bazinul sem-olimpic de înot din zona Lipovei, proiect care este deja inclus în bugetul de investiții din anul 2018.

Mențiuni suplimentare de la Uniunea Salvați România – filiala Timișoara:

  • Propunerea noastră concretă în acest sens este amenajarea terenurilor de sport din incinta școlilor care dețin terenuri de sport și servicii de pază, astfel încât aceste terenuri să poată fi folosite de elevi pe perioada vacanţelor școlare, la sfârșit de săptămână sau chiar zilnic, după încheierea activităţilor școlare (lista acestor școli identificate de noi a fost trimisă de PMT cu adresa cu nr.înreg. SC2017-027783 / 07.11.2017)
  • Prin această abordare, PMT poate să finalizeze chiar anul acesta cu minim de investiții acest obiectiv de amenajare a 20 de terenuri de sport multifuncționale în diferite zone din Timișoara
  • Referitor la pistele de alergat, în propunerea noastră sunt menționate câteva trasee suplimentare identificate de noi care sperăm că vor fi incluse în planurile de dezvoltare ale PMT.

8.Transport modern și eficient pe calea ferata, între Municipiul Timișoara și Aeroportul Internațional Timișoara

 Răspunsul primit de la PMT, adresa cu nr. înreg. SC2018-001106/02.02.2018

În Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru polul de creștere Timișoara 2016-2030 , elaborat de către experți în domeniu, este menționat acest proiect însă din punct de vedere al acestora «Proiectul nu apare ca fezabil financiar în contextul necesității sale».

Mențiuni suplimentare de la Uniunea Salvați România – filiala Timișoara:

  • În pagina 3 a propunerii noastre au fost menționate ipotezele de plecare pentru PMUD și anume faptul că în estimările inițiale pentru analiza fezabilității acestui proiect au fost luate în considerare cifrele de trafic aerian din anii de dinainte de anul 2015, motiv pentru care acest proiect a fost considerat inițial nefezabil. Tot aici am menționat că în condițiile actuale, cu o creștere a traficului aerian în anul 2017 de peste 250% față de anul 2013 și de asemenea cu planurile de dezvoltare reale ale Aeroportului Internațional Timișoara pentru 2018, respectiv 2019 este fără îndoială că fezabilitatea acestui proiect trebuie reanalizată!
  • Din punctul nostru de vedere, Primăria Municipiului Timișoara în calitate de principal beneficiar al acestui proiect trebuie să inițieze un dialog constructiv cu Consiliul Județean Timiș, respectiv cu reprezentanții Ministerului Transporturilor și să identifice cele mai eficiente metode de convingere a părților implicate, astfel încât proiect să devină realitate;
  • Pentru că acest proiect să fie finalizat cel târziu la finele anului 2020, primele investiții ar trebui alocate încă de anul acesta și întreprinse măsuri concrete pentru demararea proiectului!

9. Vestiare sociale pentru persoanele fără adăpost

 Răspunsul primit de la PMT, adresa cu nr. înreg. SC2018-001106/02.02.2018

Vă mulțumim pentru această idee. Ea va fi analizată de către conducerea instituției, atât in punct de vedere financiar cât și ca oportunitate.

Mențiuni suplimentare de la Uniunea Salvați România – filiala Timișoara:

  • Vă stăm la dispoziție pentru detalii suplimentare și vă rugăm să ne comunicați rezultatul analizei financiare și de oportunitate.

Ca o concluzie, ne bucurăm că am primit răspunsuri la propunerile noastre de proiecte, iar în ceea ce ne privește, vom continua acest dialog oficial, cu speranța unor rezultate vizibile pentru comunitate la finalul acestui dialog.

În același timp, nu putem să nu constatăm, cu tristețe, că răspunsurile primite sunt mai degrabă mesaje politice decât răspunsuri concrete. Foarte grav din punctul nostru de vedere este faptul că în mod evident unele propuneri nu au fost analizate cu atenție, iar colegii dumneavoastră s-au grăbit să ofere răspunsuri extrem de superficiale deși propunerile depuse sunt foarte bine documentate și, deloc de neglijat, ne-am anunțat din timp disponibilitatea pentru clarificarea propunerile depuse.

Acest lucru nu vă onorează și de asemenea nu ne onorează nici pe noi, membri ai acestei comunități, deoarece așteptările noastre în ceea ce vă privește sunt să avem o autoritate locală responsabilă și competentă și nu una demagocică și superficială cum o demonstrează scrisoarea primită.

Suntem convinși că în viitor vom colabora mai bine.

Cu stimă,

Alexandru Cadar

Președinte Filiala Timișoara – Uniunea Salvaţi România

Cătălin Drulă – Despre descărcarea de la Sânandrei, un drum de legătură între Timișoara și Autostrada A1

Cătălin Drulă – Despre descărcarea de la Sânandrei, un drum de legătură între Timișoara și Autostrada A1

Proiectul descărcării către Timișoara de pe autostrada A1 la Sânandrei stă blocat la Ministerul Transporturilor.

Ca să înțelegeți cât de jalnic se mișcă Ministerul Transporturilor și compania de drumuri CNAIR, amintesc că pentru acest proiect intitulat “Drum de legătură Autostrada A1 Arad – Timișoara – DN 69” licitația pentru studiul de fezabilitate a fost lansată la sfârșitul lui 2014, iar azi în 2018, nu are încă lansată licitația pentru contractarea unui constructor!

E vorba, de fapt, de un pachet de 3 drumuri de legătură ale căror studii de fezabilitate s-au realizat în paralel: la Timișoara (între DN69-Sânandrei și autostrada A1), la Cluj (între A3 Transilvania și DN1-Tureni) și la Giurgiu (între DN5 și Vama Giurgiu).

Dintre aceste trei, singurul care are licitație lansată pentru construire (cu oferte deja depuse) este cel de la Giurgiu. Cel de la Cluj este abandonat. Iar drumul de la Timișoara se mișcă cu viteza melcului printre departamente și ministere. Oficial – blocajul curent la drumul de legătură este obținerea acordului de mediu, în fapt – ca tot restul parcursului acestor proiecte – e vorba de birocrație și neputință.

O istorie (sau cum arată coșmarul birocrației românești) a drumului de legătură Timișoara – Autostrada A1

  • 21 noiembrie 2014: se lansează licitația pentru realizarea Studiului de Fezabilitate
  • 12 decembrie 2014: se depun ofertele
  • 24 aprilie 2015: se semnează contractul pentru realizarea SF-ului
  • 18 decembrie 2015: se depune solicitarea de emitere a acordului de mediu la Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Timiș
  • 17 iunie 2016: se aprobă de CNAIR studiul de fezabilitate
  • octombrie 2016: Ministerul Transporturilor (MT) nu aprobă investiția pentru că nu identifică sursă de finanțare
  • noiembrie 2016: insist la MT că acest proiect este fezabil și eligibil pentru finanțare europeană
  • decembrie 2016: MT revine cu identificarea unei surse de finanțare, respectiv capitolul “Siguranță rutieră” din Programul Operațional Infrastructură Mare
  • ianuarie 2017: la audiere cer noului ministru Cuc să nu lase în sertar cele trei drumuri de legătură și să urgenteze lansarea licitațiilor de construire
  • 3 martie 2017: CNAIR mai aprobă o dată studiul de fezabilitate
  • 20 martie 2017: ultimele “completări” la solicitare de emitere a acordului de mediu sunt depuse la APM Timiș (notă: la 15 luni de la depunerea solicitării inițiale!)
  • 22 martie 2017: MT aprobă studiul de fezabilitate
  • 23 martie 2017: trimit o interpelare privind pașii necesari și estimarea lansării licitației
  • 5 aprilie 2017: APM Timiș emite decizia prin care stabilește ca proiecteul se supune evaluării impactului asupra mediului și cere CNAIR sa depună un studiu și raport pe această temă
  • 25 mai 2017: trimit o nouă interpelare parlamentară pe tema drumurilor de legătură
  • 15 iunie 2017: Consiliul Interministerial de Avizare a Lucrărilor Publice de Interes Național aprobă investiția
  • 29 iunie 2017: la noua audiere (Guv. Tudose), cer din nou ministrului Cuc să urgenteze proiectul
  • 3 iulie 2017: proiectul de Hotărâre a Guvernului (HG) de aprobare a investiției este elaborat de Ministerul Transporturilor
  • 12 iulie 2017: în răspunsul la interpelarea parlamentară făcută de mine, MT/CNAIR promit lansarea licitației pentru construire în ultimul trimestru al anului
  • august 2017: raportul privind impactul asupra mediului este depus la CNAIR de prestatorul de servicii
  • octombrie 2017: la audierea noului ministru Felix Stroe, îi cer să prioritizeze cele 3 drumuri de legătură
  • noiembrie 2017: raportul privind impactul asupra mediului este depus la APM Timiș
  • 27 noiembrie 2017: Ministerul Finanțelor Publice refuză avizarea proiectului de HG de aprobare a investiției pentru că nu are acord de mediu
  • decembrie 2017: APM Timiș refuză publicarea studiului de mediu și începerea procedurii de emitere a acordului pentru că între timp Certificatul de Urbanism al investiției emis de CJ Timiș a expirat (fusese valabil 2 ani)
  • ianuarie 2018: CJ Timiș emite un nou Certificat de Urbanism
  • 29 ianuarie 2018: un nou ministru al Transporturilor audiat, Lucian Șova – îi cer urgentarea drumului de legătură
  • februarie 2018: noul Certificat de Urbanism este depus la APM Timiș, se așteaptă publicarea studiului de mediu pe site și declanșarea calendarului de emitere a acordului de mediu (stabilirea dezbaterilor publice șamd)

În tot acest timp, Timișoara n-are o legătură decentă la autostrada coridor european din vecinătate.

Soluția deblocării există:

  • susținere politică pentru proiect din partea Guvernului
  • un calendar scurt de aprobare a acordului de mediu (2 luni)
  • în acest timp, pregătirea documentației de licitație
  • imediat după aprobarea acordului de mediu, aprobarea în prima ședință de guvern, a Hotărârii privind aprobarea investiției (“indicatorii tehnico-economici”)
  • și, simultan, urcarea licitației pentru proiectare și execuție pe SEAP
  • simultan, lansarea licitatiei pentru consultantul care va superviza executia lucrarilor
  • cât timp se derulează licitația pentru contractarea constructorului, efectuarea exproprierilor și verificarea tuturor avizelor si acordurilor sa nu fi expirat (reinnoire unde e cazul)

Pe acest calendar, până la sfarșitul anului am putea avea un contract semnat cu un constructor care sa aiba si terenul la dispozitie pentru proiect și toate avizele si acordurile. Pe perioada iernii acesta ar face proiectul tehnic de execuție, iar lucrările ar putea începe în primăvara lui 2019.

Tot acest plan este realist, dar trebuie 1) voință politică 2) capacitate de implementare. Momentan, ambele lipsesc.

Lansez totuși o provocare ministrului Transporturilor, Lucian Șova, să preia acest plan, ca să nu fie și acest proiect la categoria “o să fie gata când o să fie gata” (citând declarația deja celebră a ministrului de săptămâna trecută).

USR Dumbrăviţa: Solicităm modernizarea DJ691, nu doar extinderea la 4 benzi

USR Dumbrăviţa: Solicităm modernizarea DJ691, nu doar extinderea la 4 benzi

Așa cum este deja cunoscut, în 2021, Timișoara va fi Capitală Culturală Europeană și va avea nevoie de o legătură cu autostrada A1, care să facă față unui trafic intens. Astfel a fost demarat proiectul de modernizare a Drumului Județean 691, care traversează Dumbrăvița, aflat în administrarea Consiliului Județean Timiș. Proiectul „Modernizare DJ 691: lărgirea la 4 benzi a sectorului km 2+725 (sens giratoriu) – Centura Timișoara și Centura Timișoara – Autostrada A1” costă 80,4 milioane de lei și ar trebui să dureze trei ani și jumătate. La finanțare vor contribui Uniunea Europeană (57,7 milioane de lei) și statul român (8,8 milioane de lei).

Din păcate acest proiect ignoră interesele Dumbrăviței și va crea o serie de probleme adiacente, prezentate mai jos, pe care nimeni de la nivel județean nu se va grăbi să le rezolve după ce proiectul va fi terminat.

  1. Proiectul actual a fost conceput cu scopul de prelua spre și dinspre autostradă traficul pe direcția Timișoara, căruia i se va alătura și cel de tranzit dinspre zona industrială și va trece prin mijlocul comunei Dumbrăvița. Nu există indicii în acest proiect că problemele locale de trafic (lipsa rutelor alternative) și problemele nou create prin implementarea proiectului (poluarea, împărțirea comunei in două, etc.) ar fi fost măcar luate in serios la nivel județean.
  2. Când această extindere la patru benzi vine în contextul unei descărcări a traficului de pe autostradă spre Timișoara (cea de la Sânandrei fiind în continuare uitată intr-un sertar din Guvern) și al unui volum de trafic de tranzit semnificativ mai mare, problema fluidizării traficului pentru locuitorii comunei rămâne un semn mare de întrebare. Crescând numărul de vehicule, șoferii vor sta tot la cozi, dar nu pe 2, ci pe 4 benzi.
  3. Actuala administrație este responsabilă pentru lipsa oricăror rute alternative (semnificative) de intrare / ieșire din localitate. Începerea lucrărilor la acest proiect presupune restricționarea masivă a traficului pe această arteră principală pe întreaga perioadă de execuție a lucrărilor, ceea ce va aglomera și străzi secundare ce vor trebui să suporte un trafic suplimentar. Aceleași străzi vor avea de suferit și din cauza poziționării unora dintre girațiile propuse, care vor forța locuitorii sa folosească mai intens străzile înguste pentru a putea ajunge in direcția dorită. De exemplu, girația amplasată la intersecția cu Etolia trebuia sa fie la intersecția cu Fervenția (cu zone comerciale). Astfel, între Kaufland si până după Lidl nu va exista posibilitatea de traversare a benzilor.
  4. Proiectul nu prevede piste pentru biciclete pe lângă extinderea propriu-zisă la patru benzi. Acestea există pâna la intrarea in Dumbrăvița și apoi de la linia de centură spre autostradă, dar nu pe teritoriul comunei. O soluție ar putea fi reprezentată de utilizarea parții carosabile la comun, însă doar dacă viteza autovehiculelor este controlata (maxim 40 km/h). În plus nu există strategie de optimizare și încurajare de folosire a mijloacelor de transport în comun pe acest traseu. Ambele alternative menționate anterior ar avea rolul reducerii traficului de autoturisme.
  5. Traversarea unui drum cu patru benzi intens circulat va fi mai dificilă pentru pietoni. Numărul de accidente pa raza comunei Dumbrăvița va crește ca urmare a factorilor de risc precum viteza sporită a traficului de tranzit față de cel local și lipsa unei zone de refugiu între benzi. Iar ele vor fi plătite cu suferința oamenilor care locuiesc aici. Și atunci se vor propune treceri suspendate sau pasaje subterane. Ca să vezi… de unde era să știm ca așa va fi?
  6. O creștere masivă a traficului de tranzit și de viteză pe această arteră extinsă la patru benzi ar separa efectiv localitatea in doua părți, care vor tinde pe termen lung să se dezvolte separat, destrămând parte din țesătura culturală a localității si ștergând în timp identitatea acesteia.
  7. Amplasarea stațiilor de autobuz ar trebui să fie înainte de intersecție (în zona unde vehiculele deja frânează), nu imediat după (unde vehiculele accelerează).
  8. Considerăm că Primăria și-a abandonat cetățenii în această problemă, pentru că, deși se vorbește despre modernizare, în fapt este doar o lățire a carosabilului. Un proiect de asemenea anvergură trebuia să cuprindă și îngroparea cablurilor cu reducerea numărului de stâlpi, refacerea trotuarelor și un sistem de preluare a apelor pluviale în subteran pe întreaga lungime a drumului (existând o diferență de nivel a cotei roșii, cea din mijlocul drumului, de aproape 9 metri între cele 2 intrări în localitate, iar canalele curente nu acoperă tot traseul).

Pentru aceste motive USR Dumbrăvița ține să le reamintească locuitorilor din Dumbrăvița că acest proiect nu a fost gândit cu scopul de a rezolva prolemele locale reale și că, cel mai probabil, implementarea sa va crea altele noi, fară să rezolve problema de fond – fluidizarea traficului auto pe raza localității.

USR Lugoj obține acces gratuit pentru cartierul Militari și astfel se pot economisi 2,5 milioane euro

USR Lugoj obține acces gratuit pentru cartierul Militari și astfel se pot economisi 2,5 milioane euro

Adevărul învinge întotdeauna! Ministerul Apărării a anunțat că municipiul Lugoj poate obține GRATUIT, drumul de acces în cartierul Militari! Primăria trebuie doar să facă demersurile legale prin care să ceară acest lucru!

Demersurile inițiate în urmă cu o luna de zile în urmă de consilierul local USR Lugoj, Liviu Brindușoni, care a adresat o interpelare scrisă senatorului USR de Timiș, Nicu Fălcoi. Prin aceasta a solicitat un răspuns oficial din partea Ministerul Apărării Naționale, cu privire la rezolvarea situației drumului de acces în cartierul Militari din Lugoj, au dus la un rezultat favorabil pentru cetățenii care locuiesc în această parte a municipiului Lugoj. Venind în sprijinul lugojenilor, senatorul Nicu Fălcoi a inițiat mai multe discuții cu reprezentanții Ministerului Apărării Naționale, care au transmis pe 14 februarie 2018, un răspuns oficial semnat de Șeful Unității Militare 02523 București, prin care se arată că:

În situația în care nu se adoptă Hotatararea Consiliului local pentru trecerea terenului în suprafața de 8.250 mp, din imobilul 1252 în domeniul public al municiliului Lugoj, prin care se va asigura și accesul locuitorilor, acest lucru se va putea soluționa prin acordarea unui drept de servitute la cererea celor interesați, în condițiile legii, dacă nu există o altă cale de acces sau nu este compatibilă cu interesul public.

Astfel, drumul de acces în cartierul Militari poate fi atribuit Primăriei Lugoj în mod gratuit, fără că instituția să fie nevoită să mai solicite întreg terenul și imobilul, adică fără să mai cheltuie aproximativ 2,5 milioane euro pentru compartimentarea clădirii și să predea 30 de apartamente către MApN.

Ce a făcut până acum primarul din Lugoj, Francisc Boldea, pentru a rezolva problema din Cartierul Militari?

Luând act de aceste precizări oficiale, USR Lugoj consideră că situația care a dus la o stare de neliniște în rândul cetățenilor din cartierul Militari a fost una falsă și total nejustificată. De asemenea, nici demersul inițiat de primarul Francisc Boldea, cu privire la solicitarea privind transmiterea din domeniul public al Statului Român și din administrarea Ministerului Apărării Naționale în domeniul public al Municipiului Lugoj, județul Timiș a unei părți din imobilul 1252 situat în municipiul Lugoj, str. Timișorii nr. 124 nu mai este justificat, mai ales că problema drumului de acces putea fi rezolvată de la bun început, dacă primarul municipiului ar fi inițiat un demers asemănător cu cel al consilierului local USR Liviu Brîndușoni, prin care să obțină o soluție favorabilă cetățenilor din cartierul Militari.

Liviu Brîndușoni, consilier local USR Lugoj:

Dacă un simplu consilier local, care a făcut o interpelare către un coleg parlamentar, care la rândul sau a obținut un punct de vedere oficial din partea Ministerului Apărării, mă întreb cum de primarul Boldea, președinte al PSD Lugoj, nu a fost capabil să rezolve această problemă a ceteatenilor în condițiile în care partidul din care face parte se află la guvernare și putea să afle condițiile în care se poate obține acest drum de acces în mod gratuit, fără să mai cheltuie 2,5 milioane de euro din banii lugojenilor. Sau poate că asta era și scopul, fiindcă se știe la cât se ridica comisioanele care se întorc în urma unor astfel de investii păguboase pentru bugetul local. Răspunsurile la această întrebare nu sunt prea multe! Astfel, ori primarul Boldea nu mai este capabil să răspundă nevoilor lugojenilor, atunci când aceștia îi solicită sprijinul, ori nu mai este băgat în seamă nici măcar de colegii domniei sale de partid, aflați în Guvern, ori pur și simplu nu îl mai interesează soartă cetățenilor, ci doar buzunarul propriu și acoperirea unor ilegalități. Cred că suntem singurul oraș din țara care se află în situația în care poate obține ceva fără bani, dar nu o face fiindcă primarul preferă să plătească pentru acest lucru 2,5 milioane de euro. Ei bine, acum fiindcă și primarul Boldea a aflat că acest drum poate fi obținut în mod gratuit, îi solicit acestuia să facă demersurile necesare pentru ca acest lucru să se realizeze cât mai curând. Totodată, îi recomand primarului Boldea, ca sumă de 2,5 milioane de euro pe care avea de gând să o cheltuie în mod iresponsabil pentru această investiție, doar pentru a acoperi unele ilegalități, să fie folosită la punerea în practică a proiectelor pe care le-am depus și anul trecut și anul acesta, împreună cu Marius Martinescu, proiecte susținute și de colegii liberali din Consiliul local, cu privire la demararea lucrărilor de construcție a 144 de apartamente pentru tineri, prevăzute de Planul Cartierului Militari, a realizării în Cartierul Herendesti (Mondial-Bocșei) a 72 de apartamente sociale și 192 de apartamente pentru închiriere.

Consilerul local USR Lugoj, Liviu Brîndușoni, despre nevoia de unitate a oamenilor onești

Chiar dacă în politica românească în general nu prea există fair play, eu consider că fac parte din generația care gândește, care nu mai acceptă orice i se pune în față și care s-a săturat de hoție și de politicieni care pun interesele personale și cele de partid înaintea corectitudinii, a onestității și a intereselor cetățenilor. De aceea, se cuvine să apreciez astăzi și atitudinea colegilor consilieri locali de la PNL, PMP, dar și a consilierului Marius Martinescu care au dat dovadă de corectitudine atunci când s-au opus aprobării acestui Proiect inițiat de primarul Francisc Boldea, prin care acesta nu a dorit altceva decât acoperirea unor fapte comise în urmă cu câțiva ani, fapte ce intră sub incidență legilor penale. Adresa transmisă de MAPN arată clar că pe inititatorul proiectului, Francisc Boldea, nu îl interesa deloc situația drumului de acces și rezolvarea problemelor lugojenilor care locuiesc în cartierul Militari, ci doar crearea unei stări conflictuale, prin manipularea cetățenilor din cartier și prin mobilizarea așa zisei societăți civile lugojene, care de ani de zile trăiește, cu acordul primarului, pe spatele și pe banii lugojenilor. Acesta este motivul pentru care așa zisa “societate civilă”, obedientă primarului Boldea, a fost pusă de acesta să facă presiuni în fiecare ședința, să jignească și să amenințe consilierii locali USR, PNL și PMP care de fapt respectau legea și apărau interesele cetățenilor. Lugojul nu are nevoie de manipulatori, de infractori și de politicieni obedienți precum cei de la PSD și ALDE, care votează cu ochii închiși tot ce le cere primarul Boldea, doar pentru a nu își pierde funcțiile și privilegiile care, în cazul unora se ridica la câteva mii de euro pe luna. Lugojul nu are nevoie de politicieni șantajabili, precum cei din conducerea PMP, care au negociat diverse funcții cu primarul Boldea sau și-au angajat cu ajutorul acestuia rudele și membrii familiei pe pile la Spitalul Municipal din Lugoj sau la Serviciul de Ambulanță. Lugojenii au nevoie de oameni cinstiți, care pun interesul lor deasupra ori căror alte interese, fie ele personale sau de partid, oameni care respectă legea și nu se tem de zvâcnirile, amenințările și presiunile unor personaje care au jefuit Bugetul local și al instituțiilor publice din Lugoj.

Uniunea Salvați România, filiala Lugoj își exprimă regretul față de neplăcerile create cetățenilor din cartierul Militari, în mod nejustificat și totodată fals de către primarul Francisc Boldea, de subordonații acestuia din Primăria Lugoj și de consilierii PSD&ALDE, cu privire la închiderea drumului de acces către locuințele pe care aceștia și le-au construit, în cazul în care proiectul inițiat de acesta nu ar fi fost votat. Totodată, considerăm că prin demersul nostru de a rezolva problemele din acest cartier am reușit să demonstrăm că suntem alături de cetățeni, că ne implicăm și că nu renunțăm atunci când trebuie să luptăm pentru dezvoltarea orașului și pentru binele lugojenilor! Aveți încredere că o vom face și de acum înainte, fiindcă noi știm că adevărul învinge întotdeauna! Nu în ultimul rând îi mulțumim senatorului USR de Timiș, Nicu Falcoi pentru sprijinul acordat în rezolvarea acestei probleme a municipiului Lugoj!

Sursa foto: Radu Trifan/ Wikipedia Commons

Problemele transportului public din Timișoara: ineficiența și incompetența din STPT

Problemele transportului public din Timișoara: ineficiența și incompetența din STPT

Săptămâna trecută, USR Timișoara și-a manifestat nemulțumirea fata de situația revoltătoare în care se află angajații societății locale de transport (STPT), cu salariile neplătite în întregime și cu angajați ce au restanțe neachitate pentru munca prestată anul trecut. Am menționat doar trei dintre motivele pentru care STPT, sub conducerea administrației domnului Robu, a ajuns în această situație: subvenționarea excesivă, politizarea societății și a conducerii acesteia și lipsa cronică de investiții. Toate aceste sunt de fapt rezultatele lipsei totale de viziune pe care această administrație o arată în mod constant. Dovada stă în faptul ca administrația s-a angajat în fața opiniei publice să vină cu un plan de reorganizare și management în octombrie 2017, și nici până în ziua de astăzi acest plan nu a fost propus.

Sondajul domnului Robu privind gratuitatile pe transportul in comun, un circ ieftin

Povestea gratuităților, asupra cărora domnul Robu cere opinia timișorenilor printr-un sondaj online populist, denotă lipsa de viziune a primarului nostru. Transportul local e doar încă o victimă a încăpățânării sale. Divizarea călătorilor în categorii sociale și tratarea acestora ca mase mari de oameni are un efect toxic, menit să ascundă sub generalizări largi ineficiența conducerii STPT.

Sondajul realizat în 10 februarie de domnul primar Nicolae Robu este de fapt o mare minciună. Aparent cetățenii au votat și domnul primar a ținut cont de vot. Numai că domnul primar primisese deja de la RATT o propunere de schimbare a protocolului de oferire a gratuităţilor dintre Primăria Timişoara și STPT pe data de 15 ianuarie, propunere unde deja se regăsesc elementele sondajului. Sondajul a fost doar un circ ieftin menit să simuleze democraţia şi consultarea publică, aceasta este măsura respectului pe care îl poartă alesul PNL Timişoara, Nicolae Robu, locuitorilor oraşului pe care îl conduce.

Despre subvenționarea excesivă a RATT/STPT

Dincolo de sondajele de pe Facebook, USR Timișoara reia problema subvenționării excesive, în spatele cărora se ascund problemele reale ale RATT/STPT: ineficiența, incompetența și corupția. Numărul călătorilor transportați cu gratuitate în anul 2016 raportat la anul 2015 a explodat, o creștere de 370%, de la 31 de milioane de călători la 117 milioane călători.  Pretextul este ajutarea unor categorii sociale, dar de fapt prin acești bani Primăria doar maschează gaura enormă în care este societatea de transport local, sinecură și pușculiță pentru firmele de partid. An după an cheltuielile STPT au crescut, iar toată povara a fost suportată de noi toți, prin bani alocați pentru subvenții de la bugetul local: ponderea banilor oferiţi de Primărie, sub titlul de subvenţie pentru călători, în bugetul regiei/societății de transport public a crescut de la puțin peste 50% în 2013 la 66% în prima jumătate a lui 2017.

Graficul de mai sus arată, foarte simplu, cum în anul 2016, din 10 călători raportaţi de STPT, 7 au călătorit beneficiind de subvenție. La fiecare 100 de călători raportaţi de STPT, societatea a încasat direct bani doar de la 26, restul călătoriilor raportate fiind plătite de la bugetul local. Este evident că acest procent nu poate respecta realitatea factuală şi este, precum ziceam şi mai sus, ingineria financiară a administraţiei Robu şi a conducerii PNL Timişoara. Inginerie plătită de noi, locuitorii acestui oraş.

Despre politizarea RATT/STPT

Aceste gratuități sunt doar o mică parte a eșecului conducerii STPT. Un alt capitol îl reprezintă politizarea excesivă a conducerii regiei/societății. Un bun exemplu este promovarea domnului Nicu Bitea în funcția de director adjunct. Domnul Bitea, membru PNL precum domnul Robu, numit de la finalul lui 2016 în Consiliul de Administrație al RATT, are o experiență cu mult sub ceea ce e nevoie la STPT. Dar pare că loialitatea politică valorează mai mult decât competența și performanța.

O scurtă comparație a transportului public din Timișoara cu cel din Oradea

Administrația Timișoarei este una dintre cele mai ineficiente administrații de mare oraș din România. Cel puțin la capitolul transportului public, o scurtă comparație a Timișoarei cu Oradea arată diferențele majore între cele două orașe. Cu o infrastructură de transport în comun și un parc auto la 75% din cele ale Timișoarei, 3 milioane de kilometri acoperiți anual de OTL (Oradea Transport Local) față de 4 milioane de STPT, Primăria Oradei subvenționează cu 16 milioane lei pe an compania locală (ce are cheltuieli de aprox. 53 milioane lei), față de cei 70 de milioane lei previzionați doar ca subvenție pentru STPT în 2018 (la un buget de 107 milioane lei). Dincolo de asta, ineficiența STPT este ilustrată și de supradimensionarea personalului, societatea orădeană având un număr de angajați de 59% din personalul societății timișorene. Echipa de management a societății de transport local din Oradea este recunoscută pentru profesionalism, ultimul director general al OTL fiind acum responsabil de transportul în comun în Dubai, oraș de unde Primarul Robu ne-a adus doar conceptul de fântână cântătoare.

Administrația PNL eșuează constant în administrarea orașului nostru. Transportul local este într-o stare dezastroasă, iar prin asta îi face pe mulți timișoreni dependenți de autoturismul personal. Timișoara e sufocată de mașini în lipsa unei alternative de transport decente, ceea ce conduce la creșterea poluării și scăderea calității vieții. Acest cerc vicios trebuie rupt.

USR Timișoara crede în necesitatea și utilitatea unei societăți de transport local eficiente, care oferă condiții de transport moderne, ce își plătește angajații și tratează banul public cu respect și responsabilitate. Vom continua să aducem pe agenda publică acest subiect până când transportul public din oraș va deveni cu adevărat modern.

Ruben Lațcău,
Vicepreședinte USR Timișoara

Sursa foto: Maximilian Dörrbecker/ Wikipedia Commons

USR Dumbrăviţa: Dezbaterea publică a Bugetului Local 2018

USR Dumbrăviţa: Dezbaterea publică a Bugetului Local 2018

Luni, 12 februarie 2018, Primăria Dumbrăvița organizează dezbaterea publică privind Bugetul Local pe anul 2018. La această întâlnire vor fi prezenți și reprezentanții USR Dumbrăvița. În cadrul dezbaterii, aceștia vor susține interesele cetățenilor, așa cum USR le percepe prin interacțiunea continuă cu locuitorii Dumbrăviței. Vă redăm textul adresei depuse la Primăria și Consiliul Local Dumbrăvița:

Domnule Primar/Domnilor Consilieri Locali,

USR Dumbrăvița consideră că bugetul local trebuie adoptat în condiții de transparentă, stabilit în corelație directă cu nevoile de dezvoltare ale localității, astfel încât să nu fim în situația anilor anteriori, când au fost contabilizate foarte puține din investițiile planificate. Subliniem faptul că Dumbrăvita are nevoie de o strategie de dezvoltare pe termen mediu și lung, iar aceasta să se fie reflectată în alocările din bugetul local.

Pentru că dezbaterile cu privire la distribuirea a 44.686.810 lei să se realizeze cât mai eficient, USR Dumbrăvița propune ca punct de pornire nerealizările administrației locale din anii trecuți:

  • Alimentarea cu apa a comunei. Lipsa de presiune în multe zone în orele de vîrf (6-8 am și respectiv 6-10 pm). Solicităm primăriei să prezinte un plan de acțiune cu obiective concrete și date de atingere a acestor obiective menite să remedieze această situație.
  • Infrastructura deficitara de șosele, alei pietonale, care face dificil accesul în multe zone ale localității sau obligă pietonii să circule pe carosabil, expunându-se riscului de a fi accidentați de autovehicule.
  • Lipsa acută a locurilor din învațământul preșcolar (creșe și grădinițe) și gimnazial. Solicităm primăriei să prezinte un plan de acțiune cu obiective concrete, surse de finanțare și date de atingere a acestor obiective menite să remedieze această situație.

Administrația locală trebuie făcută în interesul și folosul cetățenilor, de aceea USR Dumbrăvița militează pentru transparență și solicită:

  • Stabilirea unor întîlniri trimestriale pe tema planificării și execuției bugetare între reprezentanții primăriei și cetățeni în care primăria să prezinte stadiul de execuție bugetară a diferitelor lucrări și costurile aferente, modificări intervenite, soluții aplicate și eventuale planuri de viitor iar cetățenii să aibă ocazia de a pune întrebări sau sugera modificări;
  • Publicarea pe site-ul primăriei notelor de fundamentare și a studiilor de impact pentru bugetul local pe 2018;
  • Publicarea pe site-ul primăriei a criteriilor folosite în stabilirea priorităților referitoare la asfaltarea străzilor, punctajele acordate în bază aplicării acestor criterii.
    Recomandăm publicarea acestora într-un format accesibil pentru căutare (Word, HTML) și nu PDF-uri cu foi scanate.

USR Dumbrăvita propune implementarea unor proceduri moderne de bugetare, prin adoptarea unui proces de bugetare participativă, în care cetățenii să aibă drept de decizie referitor la alocarea unei cote părți din buget către proiecte pe care ei le consideră prioritare. Astfel, o parte a bugetului de investiții să fie distribuiți nu doar prin consultarea cetătenilor, ci și prin acordarea participanților offline și on-line a unui drept de co-decizie.

De asemenea, USR Dumbrăvița propune luarea în considerare a următoarelor amendamente la proiectul de buget pentru anul 2018:

  • Implementarea unui proces de colectare selectivă a deșeurilor, așa cum sunt ele definite în Legea nr.211/2011 privind regimul deșeurilor și includerea în actualul buget de proiecte destinate acestui scop, știute fiind și amenzile prevăzute de aceeași lege, care urmează a fi aplicate începând cu 2020 autorități
  • Includerea în buget a resurselor necesare creării unui nou parc de joacă pentru copii ca alternativă pentru Parcul Central care este supra-aglomerat și nepotrivit activităților de joacă din considerente de poluare cu noxe și fonica, data fiind adiacența lui la artera principală de circulație din Dumbrăvița.
  • Asigurea cadrului legal de funcționare pentru un club sportiv școlar al localității și de desfășurare a activităților sportive, astfel încât să fie pusă în valoare sala polivalentă, în folosul comunității locale. În același timp reclamam lipsă interesului public pentru finanțarea echipei de fotbal, cu ambiții de promovare în Liga 3. Susținem încetarea finanțării echipei de fotbal la nivel profesionist, considerând inutile cheltuielile pe care le presupune participarea în competiții fără interes public. Aceasta trebuie să își mențină statutul de club amator, folosit strict pentru a acorda o șansa tinerilor talentați din localitate.
  • Abandonarea intenției de expropriere a unor parcele de teren pe alineamentul pădurii, în condițiile lipsei notelor de fundamentare, a planului de acțiune și a studiilor de impact pentru bugetul local. În lipsa acestora, prețurile actuale ne fac să ne gândim că suma propusă va acoperi abia câteva terenuri, ceea ce ridică un mare semn de întrebare asupra scopului acestui proiect.
  • Nu prezintă interes public susținerea postului Behela TV prin alocări de la bugetul local. Într-o perioadă în care mass media se îndreaptă dinspre tipar și TV către internet, considerăm absolut aberantă ideea cheltuirii unei asemenea sume pentru trecerea postului Dumbrăvița TV pe cablu.
  • Susținem ca fiind o prioritate majoră construcția unei creșe, a unei grădinițe și a încă unei școli generale, motiv pentru care propunem amânarea demersurilor privind construcția unui liceu. Datele oficiale arată că în 2017 Dumbrăvița avea 1.760 locuitori cu vârsta sub 14 ani, aceștia având la dispoziție o grădiniță, care activează într-un spațiu impropriu, respectiv o școală, cu mult sub nevoile reale.

În numele cetățenilor, ale caror probleme și solicitari le-am exprimat în randurile de mai sus, USR Dumbravița își exprimă încrederea că acestea au fost auzite, înțelese, luate în considerare și că se vor regăsi în toate demersurile dumneavoastră.

Cu deosebita considerație,
Vasile Bledea,
Președinte Filiala Dumbrăvița a Uniunii Salvaţi România