Cătălin Drulă – Despre problemele autostrăzii A1 – Lugoj-Deva

Cătălin Drulă – Despre problemele autostrăzii A1 – Lugoj-Deva

UPDATE: 14 iulie 2017

Ministrul Cuc și directorul companiei de drumuri Ștefan Ioniță nu sunt în stare să rezolve problema secțiunii de autostradă cu tuneluri dintre Lugoj și Deva.

E vorba de un sector lipsă de 9km (din care aproape 2km în tunel) din autostrada A1 Sibiu-Nădlac care nu are constructor.

Concret, asta înseamnă că vom avea o întrerupere pe coridorul european timp de 5-6 ani după ce restul autostrăzii dintre Sibiu și graniță va fi gata. Se va ieși de pe autostradă pe vechiul drum național cu serpentine. Vor fi 15km kilometri de coadă continuă (atât are ocolul dintre nodul Holdea și nodul Margina) de TIR-uri și mașini vreme de 5-6 ani.

Ce trebuie făcut de către ministru și directorul Ioniță:

  • să recepționeze proiectul tehnic deja făcut (la cererea companiei de drumuri) de antreprenorul actual pentru secțiunea cu tuneluri
  • să scoată la licitație sectorul de 9km care include aceste tuneluri și să contracteze un constructor.

Ce fac, în schimb, cei doi: NIMIC.

Amână și bat apa în piuă. Fug de responsabilitate. Dau răspunsuri în doi peri: “vom analiza”, “se caută cea mai bună soluție”, “se întreprind demersurile necesare”.

MINCIUNI. Minciuni și lipsă de asumare a responsabilității. Bătaie de joc față de banul public.

Este complet inacceptabil la 7 luni de când este în funcție directorul Ștefan Ioniță să nu dea drumul la licitația pentru acest sector critic de pe coridorul european.

Îi cer, prin urmare, ministrului Cuc să-l demită pe directorul Ioniță (de altfel, interimar) și să pună un manager profesionist așa cum îl obligă OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă.

Domnul președinte al CJ Timiș, Călin Dobra, s-a lansat vineri într-o serie de minciuni și inepții despre infrastructura de transport din Timiș.

Despre tunelurile din zona Holdea, spune dl. Dobra, „a intervenit anul trecut o asociaţie pentru protecţia mediului care a făcut presiuni la Ministerul Transporturilor, la guvernul tehnocrat”.

În fapt, acordul de mediu care impune traversarea zonei respective de către autostradă prin tuneluri este emis în 24 decembrie 2013, prin urmare n-are nicio legătură cu guvernul tehnocrat!

Mai departe, spune dl. Dobra, “eu cred, şi îmi asum acest lucru, că s-a încercat blocarea acestei investiţii şi nefinalizarea tronsonului de autostradă”.

Aici îi dau parțial dreptate, s-a blocat realizarea acestei investiții de către Narcis Neaga (fost director general CNADNR, actual consilier al ministrului Cuc) care a tărăgănat 2 ani de zile, 2014 și 2015, proiectarea și contractarea zonei cu tunele. Și din nou este blocată această investiție din ianuarie 2017 de când a revenit PSD la putere.

“Realizarea acestui viaduct pentru urşi costă aproximativ 180 de milioane de euro”

Care sunt de fapt problemele pe autostrada A1 – Lugoj-Deva

Domnule Dobra, hai să o luăm încet, metodic că poate înțelegeți și dvs. și colegii din PSD odată despre ce e vorba. Nu e vorba nici de viaduct, nici de ecoduct, nici de tunel “pentru urși”, ok? E vorba de 2 tuneluri prin care trece autostrada. Ca acelea prin care mergeți dvs. în vacanță în străinătate, le știți. Intră autostradă prin tunel, iese și, ce să vezi, miracol, muntele de deasupra rămâne intact!

De ce e important să rămână muntele intact? Păi pe de-o parte din motivele de mediu pe care le luați în zeflemea – pentru a păstra un coridor de migrație a animalelor între două mari zone împădurite ale României. Pe de altă parte, pentru că dacă muntele ar trebui săpat ar fi mari probleme de construire, similare cu cele de la Orăștie-Sibiu lotul 3 (Aciliu) – ar fi vorba de un debleu (o săpătură) adâncă cât un bloc de 15 etaje.

În plus, suma de 180 de mil de euro este mult exagerată, valoarea reală este undeva la jumătate. E vorba pentru întreg proiectul Lugoj-Deva de o suplimentare de aproximativ 15% față de valorile licitate (și mult sub valoare estimată a proiectului) pentru a-l construi așa cum trebuia să fi fost proiectat de la început (dacă ar fi avut un studiu de fezabilitate serios, nu unul de mântuială, la bază).

Cătălin Drulă – Centura Sud a Timișoarei ar trebui să aibă două benzi pe sens

Cătălin Drulă – Centura Sud a Timișoarei ar trebui să aibă două benzi pe sens

Update: 9 iunie 2017

Compania de drumuri vrea să ne convingă că e suficientă o bandă pe sens pentru Centura Timișoara Sud. În ideea asta a scos din mânecă rapid un studiu de trafic realizat la centrul propriu care să-l contrazică pe cel făcut de consultantul din 2011.

Cam totul pare construit în acest studiu ca să rezulte ce trebuie. Dacă n-ați aflat traficul tot scade în România din 2008 încoace și de-abia de anul trecut a început timid să crească. Sau cel puțin asta spune CNAIR. Doar vi se pare că a crescut traficul și că stați mult în ambuteiaje

Chiar și cu toate premizele construite să dea ce trebuie, modelul de trafic nu prea bate cu realitatea traficului măsurat anul trecut după cum se vede în tabelul atașat. Spun autorii că “se poate spune că modelul de trafic este bun”, deși numărul de vehicule măsurat în realitate față de cel din simularea CNAIR este în foarte multe puncte dublu…

Avem următoarele cifre obiective măsurate în studiu în 2016:

  • flux orar mediu* pe DN6 la Remetea Mare la ora 17: 1100 vehicule
  • flux orar mediu* pe DN59 la Șag la ora 17: 1000 vehicule

* media fluxurilor orare este pe tot anul, deci în lunile de vârf, de vară, este mai mare fluxul

De la 1000 de vehicule fizice/oră (sau 1400 de vehicule etalon) se impun 4 benzi de circulație (2 pe sens).

Și în aceste condiții, modelul CNAIR prognozează în 2020 pe Centura Timișoara Sud în 2020 când va fi gata, un debit orar de doar 700 vehicule-etalon (adică vreo 500 de vehicule-fizice).

Și această prognoză este făcută în condițiile în care creșterea de trafic în anul 2016 pe toată România a fost de 4,7%!

Nu prea se leagă cifrele și acest studiu pare cusut cu ață albă.

Rămân la părerea că pe noua cale pe care a apucat-o CNAIR la comandă politică, Centura Timișoara Sud se va construi în mai mult timp și va fi o investiție cu beneficii mai mici (un drum sufocat în orele de vârf).

PSD este specialist la făcut proiecte de infrastructură praf. Cea mai recentă victimă este Centura Timișoara Sud. Schimbarea de strategie recentă va însemna un proiect mai prost (centură cu o bandă pe sens la un oraș mare din Europa în 2017!) și cu mai multe probleme și blocaje în implementare.

Să rememorăm ce s-a întîmplat.

În ultima zi a Guvernului Cioloș, pe 4 ianuarie, s-a lansat licitația pentru actualizarea proiectului făcut pentru acest drum în 2011, inclusiv trecerea la 2 benzi pe sens în loc de una (în funcție de studiul de trafic). Tehnic vorbind licitația este pentru: studiu de fezabilitate + proiect tehnic + detalii de execuție + documentație tehnică pentru autorizatie de construire. Practic, tot ce-ți trebuie pentru a contracta ulterior un constructor care să-ți execute lucrările. Ofertele urmau să fie depuse pe 4 aprilie.

La sfârșitul lui martie se anulează licitația și se lansează zilele trecute una nouă pentru “proiectare și execuție” a drumului pe proiectul din 2011. Motivul: noua filozofie a PSD de abordat proiectele de infrastructură: design&build (proiectare + execuție) pe proiecte foarte vechi sau proaste (Craiova-Pitești este alt drum căruia i-au pus gând rău). De fapt nu e nicio noutate, este aceeași abordare care a dus la probleme enorme de implementare la proiecte precum autostrada Orăștie-Sibiu lot 3 (alunecările de teren de la Aciliu), Lugoj-Deva (autostrada va fi gata la 6-7 ani după termenul prevăzut), Sebeș-Turda (întârzierile vor fi de cel puțin 4 ani) și multe altele.

De fapt, prin această nouă licitație design&build se rămâne la proiectul din 2011 care avea o singură bandă pe sens. Încă din studiul de trafic din 2011, se prevedea că la sfârșitul construcției (în 2016 era prevăzută) noul drum ar fi avut nivelul de serviciu D (unde A este cel mai bun – drum liber și F este cel mai prost – ambuteiaj permanent). Cu creșterea de trafic din ultimii 5 ani care a depășit probabil prognozele, în 2021, când ar fi gata drumul, nivelul de serviciu ar fi E sau F.

Mai pe scurt și fără explicații tehnice, se construiește un drum care va fi direct sufocat. (Pentru cine face comparația cu sectorul actual al Centurii Timișoara din nord, acela este deja dublat de autostrada A1, paralelă, de aceea nu e așa de aglomerat).

Dar va fi măcar construit mai repede drumul cu noua licitație design&build? Răspunsul este nu, ba chiar ar putea fi mai întârziat.

Să vedem un calendar pe calea pe care se pornise (actualizare proiect + licitație lucrări):

  • aprilie 2017 – depunere oferte
    * 4 luni – evaluare oferte
  • august 2017 – semnare contract
    * 9 luni – actualizare studii, proiectare + documentatie completa
  • aprilie 2018 – lansare licitație lucrări
    * 8 luni – perioada depunere oferte + evaluare oferte
  • dec 2018 – semnare contract lucrări
  • dec 2020 – finalizare

Și calendarul pe noua procedură:

  • sf. aprilie 2017 – lansare licitație design&build
    * 8 luni depunere oferte + evaluare oferte
  • ian 2018 – semnare contract
    * 6 luni proiectare cf contract
  • iul 2018 – începere execuție lucrări
    * 24 luni execuție lucrări cf contract
  • iul 2020 – finalizare

Teoretic, o economie de 6 luni. Practic, din toate experiențele din ultimii 10 ani întârzierile la perioada de proiectare sunt de 6-12 luni pe un SF vechi cu avize expirate – deci va fi gata chiar mai târziu pe noua strategie.

Și să nu uităm – totul pentru a construi în anul 2020 (cînd ar urma să fie gata) la un oraș mare european un inel cu o bandă pe sens. Un drum care știm din studiul de trafic că va fi saturat deja de la inaugurare.

Ce spune PSD că va obține? O economie de timp în derularea proiectului. De fapt, asta e povestea mincinoasă pe care le-o spune directorul CNADNR Ioniță și pe care, în lipsa de lor de competență și/sau disperarea după capital politic rapid, o înghit ministrul, premierul și șeful PSD.

Din păcate, tripleta Neaga-Șova-Ponta care a făcut praf infrastructura în anii 2012-2015 pare a avea un demn urmaș în cvartetul Ioniță-Cuc-Grindeanu-Dragnea care va fi la fel de trist amintit peste câțiva ani.

Cătălin Drulă – De ce e nevoie de tuneluri pe Autostrada A1 – Lugoj-Deva

Cătălin Drulă – De ce e nevoie de tuneluri pe Autostrada A1 – Lugoj-Deva

Cea mai recentă aberație de la ministrul Transporturilor, dl. Cuc: “discutăm la Comisia Europeană să renunțăm la tunelurile de pe autostrada Lugoj-Deva”.

Domnule ministru, nu Comisia Europeană ne cere să construim acele tuneluri, ci propriile noastre evaluări făcute după legile și reglementările naționale. Avem un acord de mediu emis de statul român la care s-a muncit ani de zile care ajunge la concluzia că soluția tehnică din licitația inițială, o săpătură masivă, ar fi fost catastrofală prin efectele asupra mediului.

De ce este nevoie de tuneluri din punct de vedere tehnic

Dar dincolo de aspectele de mediu, soluția inițială era pur și simplu proastă din punct de vedere tehnic. Un debleu (săpătură) cu adâncimea de 40 de metri (cât un bloc de 10 etaje) și deschiderea la partea superioară de câteva sute de metri prin pământuri similare cu cele de pe Orăștie-Sibiu. Aceste tuneluri se impuneau oricum din punct de vedere tehnic în orice țară normală (nu trebuie să ne uităm mai departe de Ungaria să vedem că orice ridicătură de relief mai mare e traversată prin tuneluri).

Cât costă tunelurile de pe autostrada A1 – Lugoj-Deva

Aduce în discuție domnul Cuc și chestiunea costurilor pentru aceste tuneluri. În primul rând, exagerează sumele, e vorba de 100 milioane euro în plus (nu de 180), dar nu asta e important. Discutăm despre un contract de la Lugoj la Deva care a fost licitat pentru aproximativ 400 mil de euro, dar pe care statul român estimase să plătească dublu (s-a venit cu valori foarte mici la licitație). Un contract finanțat 85% de Comisia Europeană cu fonduri nerambursabile. Nu această suplimentare pentru o soluție mai bună e problema, domnule Cuc, ci felul cum derulează CNAIR și Ministerul acest contract prin care s-au pierdut mult mai mulți bani, atât drept costuri de oportunitate că nu-i gata autostrada, cât și efectiv ca suplimentări cerute de constructori pentru că statul nu e în stare să le asigure front de lucru.

Prin modul cum genialul domn Neaga (director general la CNADNR în anii 2013-2015) a derulat acest contract, am pierdut sute de milioane de euro pe care puteam să-i tragem din Programul Operațional Transport 2007-2013 (cu extensie pînă în 2015).

Se știe din decembrie 2013 că aceste tuneluri trebuie scoase la licitație separat, dar CNAIR sub dl. Neaga (acum consilier al ministrului Cuc) a sabotat permanent progresul în această direcție. De ce? Nu pot decât să presupun ambiție, prostie sau lipsa de asumare a unei decizii. Sau o combinație a acestora.

Cel mai grav este că zona acestor tuneluri va fi singura întrerupere de pe autostrada Sibiu-Nădlac pentru multă vreme. Timp de cel puțin 5 ani se va ieși de pe autostradă pe drumul național alăturat, îngust și cu serpentine, pe o distanță de 15 km. Rezultatul, cozi interminabile de mașini și TIR-uri, pentru că pe acolo trece traficul României spre Europa. Când vom vedea știri la TV pe tema asta peste câțiva ani să ne aducem aminte de cei care au cauzat situația prin aceste tergiversări.

În final, să nu uităm că proiectul tehnic pentru aceste tuneluri a fost realizat deja de antreprenor la cererea statului român. S-au efecutat studii geotehnice amănunțite, s-a verificat proiectul de către Consiliile Tehnico-Economice ale CNAIR în repetate rânduri, s-au pronunțat profesori universitari asupra acestor tuneluri. Așadar avem un proiect tehnic gata, în valoare de sute de mii de lei, tot ce trebuie făcut este să fie licitat pentru găsirea unui constructor.

Domnule Cuc, n-aveți ce să căutați la Comisia Europeană, terminați cu inepțiile si scoateți odată la licitație acest sector astfel încât să închidem coridorul european!

P.S. Pentru că l-am auzit și pe domnul Sorin Grindeanu dând declarații cum că “nu există urși și nu trebuie tuneluri”, poate îi face un consilier de presă un bine și îi pune pe masă aceste informații. Știu cum se minte și se dezinformează de la Ministerul Transporturilor, așa că momentan, îi acord circumstanțe atenunate pentru aceste declarații.

Cătălin Drulă – Drumul de legătură Timișoara – Autostrada A1

Cătălin Drulă – Drumul de legătură Timișoara – Autostrada A1

Am propus 3 amendamente la buget:

  1. Amendament pentru transparență bugetară: modificările operate asupra bugetului de stat pe parcursul anului să fie publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor.
  2. Amendament pentru alocarea a 100 mil lei suplimentari pentru întreținerea drumurilor. Reamintesc că alocarea de anul acesta este la un minim istoric. E la jumătate față de 2016 și la o treime față de 2015. De sumele alocate aici depinde cel mai mult calitatea celor 17.000 km de drum în administrarea CNAIR.
  3. Amendament pentru introducerea în lista de priorități declarate a Ministerului Transporturilor a celor 3 drumuri de legătură, Timișoara (Sânandrei) – A1, Vama Giurgiu – DN5 și Autostrada Transilvania-Tureni, care au studii de fezabilitate pregătite pe parcursul anului 2016.

Toate au fost respinse de PSD-ALDE, deși erau în interesul public.

Haideți să dezvoltăm puțin subiectul unuia dintre aceste 3 drumuri de legătură, Timișoara – Autostrada A1.

Timișoara are nevoie de o legătură modernă, rapidă și confortabilă la autostrada A1. De aceea, susțin proiectul drumului nou de legătură între DN69 (Sânandrei) și autostradă (zona pârâului Măgheruș), al cărui studiu de fezabilitate este terminat. Este vorba de un drum cu două benzi pe sens, intersecții denivelate și separatoare pe mijloc, deci practic o autostradă fără bandă de urgență.

Legătura principală actuală a Timișoarei cu autostrada prin nodul de la Giarmata este deficitară pentru că se desfășoară aproape în întregime printr-o localitate, Dumbrăvița, iar traficul este infernal la orele de vârf. Odată construit noul drum de legătură, se va ajunge din autostradă la giratoriul de la Sânandrei/Centură în 8 minute. În plus, volumele de trafic prin Dumbrăvița vor scădea semnificativ.

De prea multe ori până acum, studiile de fezabilitate au ajuns în sertare și banii cheltuiți degeaba pentru ele. Nu mai putem repeta această experiență nefastă. M-am luptat recent și am argumentat că drumul de legătură cu autostrada poate fi finanțat din Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, ca un proiect care sporește siguranța rutieră. În plus, Comisia Europeană încurajează proiectele de drumuri de legătură la coridoarele europene, iar noul drum ar reprezenta și primul segment din viitoarea autostradă Timișoara-Belgrad (Comisia încurajează și proiectele transfrontaliere).

În mod incredibil, deși acest proiect are studiul de fezabilitate gata – a fost făcut pe parcursul anului trecut – PSD vrea să-l pună în sertar. Le-am explicat că este un proiect extrem de important și le-am cerut să-l adăugăm în lista de priorități. Au dat impresia că înțeleg și că ar fi de acord, dar nu îi lasă dictatura din PSD să aibă conștiință. Ăsta e PSD-ul domnului Dragnea, un partid unde oamenii șușotesc cu teamă pe la colțuri.

Iar cel mai mare fricos, cea mai mare dezamăgire pentru Timiș, este chiar Sorin Grindeanu.