Timișoara se confruntă cu grave deficienţe financiare. Rând pe rând, aceste probleme financiare s-au extins de la activităţile curente ale oraşului – de pildă, furnizarea de apă caldă sau transportul în comun, la proiectele majore de investiții  – ultimul exemplu, Spitalul de Copii. Acum e rândul sectorului cultural să strângă cureaua sub conducerea haotică şi lipsită de perspectivă a adminitraţiei Robu. Oraşul nostru va fi capitală europeană a culturii, şansă care va oferi vizibilitate internaţională Timişoarei, dar acest lucru nu se poate realiza fără actorii culturali locali.

În proiectul cu care Timișoara a câștigat titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 se specifică negru pe alb „finanțarea transparentă a sectorului cultural independent”. De asemenea, Strategia Culturală a Municipiului 2014-2024 prevede următoarele: „cultura publică este creată nu doar de instituţii publice, ci şi de organizaţii neguvernamentale, actori privaţi şi creatori independenţi. Democratizarea culturii presupune legitimare şi acordarea de şanse egale la accesarea fondurilor publice, în funcţie de merit, indiferent de forma de organizare juridică, recunoscând potenţialul creativ al fiecărui actor interesat”. În aceeași Stategie se valorizează „construirea de punţi de comunicare şi colaborare între administraţia publică, sectorul cultural şi creativ şi alţi factori interesaţi”.

În realitate, operatorii culturali independenți au mari probleme de finanțare al treilea an la rând. În 2016, apelul pentru proiecte s-a făcut în februarie, iar evaluarea si selecția au avut loc în martie. Fondurile au fost puține și împărțite fără vreun criteriu valoric și fără a ține cont de importanța proiectelor pentru oraș. În 2017, aprobarea Agendei manifestărilor culturale a Casei de Cultură a Municipiului Timișoara a avut loc în ședința din 24 aprilie. Evaluarea și selecția proiectelor în vederea obținerii finanțării nerambursabile s-au facut în perioada 26 mai – 2 iunie 2017. Astfel, au fost lăsate în aer manifestările culturale independente ce au avut loc din ianuarie până în mai, contrar politicilor de finanțare agreate de actanții culturali independenți și Primărie în aprilie 2016. În plus, se introducea pe agendă finanțarea cu 180.000 de lei a Festivalului de Film Central European, în condițiile în care în Timișoara există mai multe festivaluri de film deja de tradiție, care an de an se chinuie să obțină finanțări: Simultan, TimiShort, Ceau, Cinema!, DocumFest, Open Documentary Session.

În 2018, apelul pentru proiecte a fost lansat în 5 aprilie, termenul de depunere fiind stabilit între 5 – 24 aprilie. În conformitate cu Regulamentul privind regimul finanţărilor nerambursabile alocate de la bugetul local pentru activităţi nonprofit culturale şi de tineret de interes local, aplicanții au avut permisiunea de a angaja activități în perioada mai – noiembrie 2018. Legea 350/2005 prevede că evaluarea și jurizarea acestor proiecte să fie facută în 30 de zile calendaristice de la încheierea depunerii de dosare, astfel încât în data de 24 mai 2018 ar fi trebuit să fie publicate rezultatele. Abia în 12 iulie Primăria a publicat lista proiectelor care vor împărți finanțarea de 2,5 milioane lei (sumă la ceva mai mult de o treime față de cea din 2014!).

La această stare de fapt adăugăm și bâlbele recente ale Primăriei legate de programarea simultană a festivalului de film Ceau, Cinema! – festival organizat și crescut cu trudă de actanți culturali independenți locali – și a Caravanei Metropolis. Încă o gafă ce demonstrează lipsa unei strategii culturale coerente la nivel de oraș.

În consecinţă, cerem Primăriei asumarea cu celeritate a acțiunilor prevăzute în Strategia Culturală a orașului:

1. Încurajarea dezvoltării de proiecte culturale emblematice ale Timişoarei
2. Constituirea unei liste de proiecte culturale prioritare pentru Timişoara
3. Finanțarea mai consistentă a sectorului cultural independent- în prezent doar 12-15% din fondurile publice acordate artelor ajung la initiative independente- cu atenție la nevoi, tendințe și oportunități.
4. Îmbunătăţirea transparenţei decizionale şi a bunei guvernări a Primăriei Timişoara în sectorul cultural
5. Creşterea calităţii şi a eficienţei în comunicare între aparatul executiv al Primăriei Timişoara şi operatorii culturali
6. Demararea investițiior în infrastructura culturală prevăzute în proiectul CCE 2021

Dezvoltarea oraşului suferă din cauza lipsei banilor și deciziilor greșite. Un oraș este definit de mai mult decât suma bordurilor schimbate într-un an. Dacă Timișoara vrea să fie cu adevărat pol de dezvoltare regional în sud-estul Europei, trebuie să se elibereze de modul lipsit de profesionalism în care îşi administrează agenda culturală şi banii destinaţi acesteia. Administrația Robu trebuie să privească dincolo de interesele minuscule de moment şi să vină cu o viziune modernă pentru oraș. Și dacă nu o va face, viitoarea administraţie USR va aduce suflul de care Timișoara are nevoie.

Sursa foto: “My Life Through A Lens”/ Unsplash