Update – 05.10.2017

Audiere finalizată cu un prim set de soluții pentru problemele Centrului Regional de Proceduri și Cazare a Solicitanților de Azil din Timișoara

Ieri (miercuri, 4 octombrie 2017) a avut loc, în cadrul Comisiei de apărare, ordine publică și siguranță națională a Senatului, al cărei secretar sunt, audierea domnului comisar-șef Leonard Florin Medrega de la Inspectoratul General pentru Imigrări.

Au fost dezbătute o parte din problemele Centrului Regional de Proceduri și Cazare a Solicitanților de Azil din Timișoara pe care le-am constatat în timpul vizitei efectuate acolo la finalul lunii august.

Am obținut următoarele informații și angajamente ferme din partea reprezentantului Inspectoratului General pentru Imigrări:

• până în luna ianuarie 2018, deficitul de personal din cadrul Centrului pentru refugiați din Timișoara va fi diminuat cu 1/4, prin angajarea de personal care să contribuie la o mai bună desfășurare a activităților în cadrul centrului;
• pentru diminuarea carențelor în ce privește dotarea tehnică și remedierea disfuncționalităților cauzate de subdimensionarea rețelei IT centrul va fi dotat cu încă 18 calculatoare, 10 imprimante și 3 scannere;
• parcul auto va fi suplimentat cu un microbuz cu o capacitate de 8+1 locuri și cu un autoturism;
• vor demara în curând, cu finanțare din fonduri europene, lucrările de construire a unui nou spațiu destinat Centrului de Tranzit în Regim de Urgență, urmând ca actualul spațiu să fie utilizat pe mai departe de Centrul Regional de Proceduri și Cazare a Solicitanților de Azil, așa cum se întâmplă, de altfel, și în prezent, în baza unui acord între reprezentanții celor două centre. În felul acesta, va spori practic capacitatea Centrului Regional de Proceduri și Cazare a Solicitanților de Azil cu 200 de locuri.

Articol inițial – 28.08.2017

Migranții din Timișoara  – problemele cu îngrijirea lor pe care senatorul Nicu Fălcoi le-a identificat

La finalul săptămânii trecute, am vizitat Centrul Regional de Proceduri și Cazare a Solicitanților de Azil din Timișoara, în competența teritorială a căruia se află județele Timiș, Arad, Bihor, Hunedoara, Caraș-Severin și Mehedinți.

În urma discuțiilor pe care le-am purtat cu directorul centrului, domnul Gabriel Vasilescu, și cu directorul adjunct, domnul Robert Valentin Gurgu s-au desprins următoarele informații:

• în acest moment, în centru sunt cazate 170 de persoane, dintre care aproximativ 70% sunt kurzi din Irak;
• un element de noutate în ce îi privește pe ultimii sosiți în centru este reprezentat de numărul mare de copii veniți cu familiile, comparativ cu situațiile înregistrate în trecut, când veneau preponderent persoane majore, în regim solitar;
• la nivelul centrului se înregistrează un deficit acut de personal, motiv pentru care angajații fac față cu dificultate fluxului în creștere de imigranți. În acest moment, centrul funcționează cu doar 2/3 din totalul personalului prevăzut. Asistența medicală este asigurată de un singur medic, angajat în regim de prestări servicii (câte 4 ore, de două ori pe săptămână), iar dintr-un total de 4 posturi de asistent medical, doar unul este ocupat, existând premisa ocupării încă unui post în perioada imediat următoare;
• statul de funcții este deficitar, fiind prevăzute doar o funcție de director și alta de director adjunct. În organigramă nu sunt prevăzute funcții de conducere subordonate acestora, motiv pentru care este extrem de dificilă acumularea de experiență și formarea de cadre cu competența necesară pentru a putea prelua atribuții specifice unei poziții de conducere. În condițiile intensificării activității centrului, una dintre nevoi ar fi legată de înființarea unei funcții de șef de birou;
• procedura birocratică de întocmire a dosarelor este foarte greoaie, fapt care complică și mai mult activitatea angajaților centrului (spre exemplu, sunt necesare 8 numere de înregistrare, când ar fi suficient doar unul singur, așa cum se procedează în cazul dosarelor penale). Această problemă, generată de birocrația excesivă, s-ar putea soluționa printr-un ordin de ministru;
• sunt necesare fonduri pentru igienizarea spațiilor;
• mașinile de intervenție utilizate se află într-o stare precară, fiind extrem de uzate și având o vechime de 15 ani. Problema ar putea fi soluționată de către serviciul specializat al MAI, care ar trebui să înzestreze centrul cu cel puțin 2 mașini. Din discuțiile purtate, a rezultat că în parcul auto al MAI ar exista două autoturisme destinate dotării centrului;
• e necesară dotarea centrului cu echipament de protecție adecvat (au existat situații în care au fost atacați lucrătorii centrului);
• spațiile de lucru destinate angajaților sunt insuficiente;
• rețeaua IT este subdimensionată și poate ceda în orice moment, modernizarea acesteia necesitând alocarea unei sume estimate la aprox. 60 000 euro;
• există insatisfacții de ordin financiar cauzate de omiterea aplicării sporului de 40% pentru muncă operativă (spor aplicat angajaților MAI care desfășoară activități similare). Acest factor, coroborat cu factorii de stres cauzați de specificul activității, reprezintă unul dintre motivele pentru care angajații MAI nu își doresc să lucreze în cadrul centrului.

Ce soluții propune USR pentru a rezolva o parte din problemele cu gestionarea migranților

Imediat după reluarea activității Parlamentului, voi semnala problemele identificate colegilor din Comisia de apărare, ordine publică și siguranță națională a Senatului și reprezentanților MAI și voi iniția demersuri pentru soluționarea aspectelor critice care țin de competența structurilor subordonate acestei comisii. Nu toate problemele își vor putea găsi rezolvarea imediat. Mă refer aici la discrepanța salarială semnalată, a cărei cauză voi încerca să o aflu, prin intermediul unei interpelări. Iar pentru simplificarea hățișului birocratic care îngreunează în acest moment întocmirea dosarelor este nevoie de viziune și competență, dar și de voință politică. Din păcate, judecând după evidențe, mă tem că în niciuna din aceste privințe nu putem conta prea mult pe reprezentanții majorității politice.