Dominic Fritz: „Orice discuții despre amânarea Capitalei Culturale Timișoara 2021 trebuie să se întâmple deschis și participativ”

Dominic Fritz: „Orice discuții despre amânarea Capitalei Culturale Timișoara 2021 trebuie să se întâmple deschis și participativ”

Dominic Fritz, candidatul Alianței USR PLUS la Primăria Timișoara, a găzduit joi, 21 mai 2020, o masă rotundă virtuală cu tema: Timișoara Capitală Culturală Încotro?.

Dezbaterea online i-a avut drept co-organizatori pe eurodeputatul Alianței USR PLUS Vlad Botoș, membru în Comisia CULT (Comisia de Cultură și Educație din Parlamentul European) și pe deputatul USR Iulian Bulai, membru în Comisia pentru Cultură a Camerei Deputaților.

Este oportună sau nu o amânare a proiectului Timișoara – Capitală Culturală Europeană până în 2022 sau chiar până în 2023? Cum ne pot ajuta în acest sens instituțiile europene? Care ne sunt așteptările de la autoritățile naționale și de la cele locale? – acestea au fost numai o parte dintre întrebările la care participanții, mai mult de 40 de persoane reprezentând societatea civilă, sectorul cultural independent, mediul diplomatic, mass-media și diverse companii din oraș au căutat să găsească răspunsuri.

Participanții la masa rotundă și-au exprimat totodată propriile viziuni și păreri despre problemele pe care le-a întâmpinat și le întâmpină pregătirea proiectului Timișoara – Capitală Culturală Europeană, despre stadiul în care se află acestea și posibilele modalități de gestionare a incertitudinilor create în domeniul cultural de contextul pandemiei. Opțiunea majorității vorbitorilor a fost pentru o amânare a proiectului. Aceasta a fost susținută cu argumente legate de contextul general greu predictibil generat de pandemie, dar și cu argumente legate de precara pregătire a infrastructurii culturale din oraș. O eventuală mutare în online a proiectului a fost respinsă în unanimitate, deoarece ar sacrifica atât caracterul interactiv al proiectului, cât și beneficiile pe care le-ar putea aduce orașului dezvoltarea turismului.

„Această pandemie are o putere distructivă. Dar ea poate fi înțeleasă și ca o oportunitate. Cred că trebuie să ne adaptăm contextului și să folosim această situație pentru o reflecție profundă despre ce ar trebui să se întâmple în domeniul cultural și despre cum ar trebui să schimbăm fundamentul cu care operăm în acest domeniu” a punctat, în debutul dezbaterii, Dominic Samuel Fritz, candidatul Alianței USR PLUS la Primăria Timișoara.

„Discuțiile despre această adaptare trebuie făcute cu încercarea de a acționa ca o comunitate. Nu cred că ar fi bine să se ajungă la un acord între Ministerul Culturii și Primăria Timișoara fără a exista anterior un schimb de opinii și o dezbatere cu comunitatea culturală. Orice discuții despre amânare trebuie să se întâmple deschis și participativ”, a mai adăugat Dominic Fritz.

Candidatul Alianței USR PLUS la Primăria Timișoara a mai precizat și că, în opinia sa, orice discuție despre o eventuală amânare nu trebuie să aibă loc într-un vacuum politic, ci în contact cu celelalte orașe care vor deține titlul de Capitală Culturală Europeană: „Trebuie să existe o presiune comună din partea statelor membre, din partea orașelor, dar și o coagulare și un efort comun din partea mai multor orașe. Este important să avem o perspectivă europeană asupra acestui subiect, nu doar una timișoreană.” 

Referindu-se la ceea ce poate face, în calitate de europarlamentar al Alianței USR PLUS și membru al Comisiei CULT pentru proiectul Timișoara – Capitală Culturală Europeană, Vlad Botoș a apreciat că este important să fie găsite modalități de aducere a culturii în atenția autorităților și să fie identificate oportunități de finanțare, inclusiv din fonduri puse la dispoziție de Uniunea Europeană. În context, Botoș a informat că săptămâna viitoare se va vota în Parlamentul European planul de revenire.

„Timișoara Capitală Culturală Europeană este un proiect important nu doar pentru Timișoara și pentru județul Timiș, ci și pentru regiunea noastră și toată România. Este un proiect la care țin ca român și ca european (…) Cultura trebuie tratată în același mod în care este tratată o industrie când este vorba despre susținerea ei în aceste vremuri de criză.”

Europarlamentarul Vlad Botoș a informat și că recent a fost prezentat în Parlamentul European un raport asupra modului în care pandemia a afectat domeniul cultural și domeniile creative, în general, și un pachet de măsuri de ajutorare. Evocând discuțiile care au loc în acest moment la Comisie și la Parlamentul European despre eventualele posibilități de amânare cauzate de pandemie, Botoș a precizat: „Actualele Capitale Culturale Europene (Rijeka și Galway) ar putea avea o prelungire până în februarie – martie anul viitor, urmând ca viitoarele Capitale Culturale Europene (Timișoara, Novisad, Eleusis) să aibă, la rândul lor, un an plin. (…) Un program de genul acesta atrage foarte mulți turiști, așa că indicat este să avem un an plin. La nivel european se are în vedere amânarea. Trebuie să vedem ce e mai bine pentru Timișoara: o amânare de doar câteva luni sau o amânare până în 2022 sau chiar 2023. Nu am făcut până acum niciun demers pentru a solicita o amânare, am vrut să discut mai întâi cu reprezentanții domeniului cultural, iar dacă dumneavoastră apreciați că ar fi bine ca acest proces să sufere o amânare, atunci voi susține această propunere”.

La rândul său, deputatul USR Iulian Bulai, membru în Comisia de Cultură a Camerei Deputaților, a apreciat că este important să avem, la Timișoara, un eveniment funcțional:  „Pe lângă actul cultural în sine, într-un astfel de context  se dezvoltă un sistem economic ce ține de industrii auxiliare, transport, construcție, HORECA, toate dezvoltate cu aportul culturii. (…) Cred că ar trebui gândită o perspectivă de intercalare a evenimentelor. O Capitală Culturală Europeană digitală nu funcționează, pentru că într-un astfel de context trebuie descoperită moștenirea culturală comună prin interacțiune. (…) Mai degrabă amânăm decât să transformăm acest eveniment într-unul online, care ar avea un impact minim spre deloc. Ar trebui să gândim în modul cel mai creativ măsuri de dezghețare treptată a acestei perioade de inactivitate”.

Potrivit opiniei deputatului USR membru în Comisia de Cultură a Camerei Deputaților este nevoie cât mai grabnic ca Guvernul să desemneze un secretar de stat din cadrul Ministerului Culturii care să aibă ca responsabilitate gestionarea proiectului Capitală Culturală Europeană. Acesta și-a asumat ca în cadrul întâlnirii pe care o va avea la începutul săptămânii viitoare cu ministrul Culturii să facă demersuri pentru desemnarea unui secretar de stat cu aceste responsabilități și pentru alocarea de fonduri de la guvern pentru proiect.

Potrivit aprecierii participanților la masa rotundă, orice decizie care va fi luată în legătură cu amânarea sau decalarea proiectului Timișoara – Capitală Culturală Europeană ar trebui să plece de la o punere laolaltă a tuturor decidenților de la nivel local și național și consultarea tuturor actorilor implicați, în vederea identificării unei voci comune.

„Marea majoritate a participanților la această masă rotundă a fost pentru o amânare și mi se pare un argument destul de puternic. Pur și simplu nu știm care vor fi restricțiile pe termen mediu și lung și cum va trebui să ne obișnuim să trăim cu acest virus. E nevoie de predictibilitate. Nu mi se pare corect să fim forțați să facem un program care să fie timp de un an întreg doar provizoriu.”, a conchis Dominic Fritz, candidatul Alianței USR PLUS la Primăria Timișoara.

Primăria Timișoara vrea să ne scape de rampele clandestine de gunoi cu ajutorul unei firme ce nu are nicio treabă cu strângerea deșeurilor

Primăria Timișoara vrea să ne scape de rampele clandestine de gunoi cu ajutorul unei firme ce nu are nicio treabă cu strângerea deșeurilor

Sursa foto: Cartierul Dacia, octombrie 2019, imagine surpinsă la una dintre plimbarile prin oraș ale lui Dominic Fritz

Timișoara, orașul cu trei firme de salubritate: RETIM, pentru colectarea deșeurilor menajere, BRANTNER, pentru curățenia stradală și, ultima venită, TRANSCLEAN, pentru colectarea deșeurilor verzi și ridicarea rampelor clandestine. Se putea să avem doar două firme care să se ocupe de curățenie în oraș? Sau doar una, care să răspundă de tot? Se putea, dar asta-i altă discuție. Să vedem cum am ajuns să avem trei.

Primăria Timișoara a scos recent la licitație „servicii de colectare, transport, depozitare/valorificare a deșeurilor vegetale și a deșeurilor din construcții provenite din demolări, din activități de reamenajare și reabilitare, abandonate pe domeniul public al Municipiului Timișoara”. Licitația este câștigată de SC Transclean SRL, care însă are ca obiect de activitate „transporturi rutiere de mărfuri”. Acordul cadru pe patru ani și contractul subsecvent, anual, sunt semnate în data de 11 martie 2020, pentru suma totală de 27,6 milioane de lei, adică aproape 5,8 milioane de euro.  

Dar, pentru a presta serviciile de colectare, transport, depozitare deșeuri, orice operator economic are nevoie de autorizație de mediu, pentru că trebuie să demonstreze că are unde depozita sau cum valorifica/trata deșeurile colectate, mai ales că nu sunt puține: Primăria estimează că vor fi 40.560 tone deșeuri vegetale și 36.000 tone deșeuri din construcții în cei patru ani. Adică peste 76.000 de tone în acești patru ani!

Caietul de sarcini elaborat de Primărie prevede că „transportul deşeurilor vegetale se va face la Staţia de compostare deşeuri Timişoara, parte din Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în Judeţul Timiş, iar în lipsa ei la orice instalaţie de valorificare/valorificare energetică a deşeurilor vegetale; este interzisă depozitarea deşeurilor vegetale în/pe alte locaţii decât cele precizate.” 

Situația este similară și pentru deșeurile din construcții și demolări: acestea trebuie transportate la depozitul autorizat/instalaţia de valorificare deșeuri. 

Timișoara nu are însă stație de compost, pentru a trata deșeurile vegetale, iar deponeul de la Ghizela nu primește deșeuri din construcții-demolări. Deci ce va face Transclean cu deșeurile colectate, unde le va duce? Tocmai ca să se asigure că deșeurile nu vor fi abandonate în câmp, că operatorul poate îndeplini condițiile reglementate, legiuitorul a prevăzut că pentru astfel de activități este obligatorie deținerea autorizației de mediu.

Nici în acordul cadru pe patru ani, nici în contractul subsecvent, anual, dintre Primăria Timișoara și Transclean, nu se precizează locul de depozitare sau valorificare al deșeurilor colectate; nu se cere Transclean să facă dovada că deține, sau are acces, în baza unui contract, la o platformă pentru depozitarea deșeurilor sau la instalații de valorificare.

Cum a fost posibil ca licitația pentru colectarea, transportul și depozitarea/tratarea deșeurilor să fie câștigată de o firmă care nu are acest obiect de activitate? Cum este posibil ca aceste activități să fie prestate de o firmă care nu are autorizație de mediu (nici la data de 11.05.2020)? Cum este posibilă o asemenea încălcare a legislației? Și unde se duc deșeurile colectate de Transclean?

Cât privește criteriile de atribuire „Punctajul maxim de 30 de puncte se va acorda pentru un număr de 10 autocompactoare. Ofertele care prezinta un numar mai mare de 10 autocompactoare, nu se punctează suplimentar.” Iar Transclean, coincidență sau nu, are fix 10 autocompactoare!

În rezumat, ne aflăm în fața unei documentații de licitație întocmită lacunar de către Primăria Timișoara, a unor contracte care nu conțin clarificări prin care beneficiarul, adică Primăria, să se asigure că se respectă legea. Și în fața situației că Transclean își desfășoară activitatea cu încălcarea legislației, pentru că nu deține autorizație de mediu.

Așadar trei întrebări la care edilii Timișoarei ar trebui să răspundă: 

  1. Cum se întocmesc documentele de licitație în Primăria Timișoara? (recent s-a mai anulat încă o licitație, pentru „abateri grave” de la legislație)
  2. Cum poate câștiga licitația o firmă care nu îndeplinește toate cerințele (nu are autorizație de mediu) pentru a opera serviciul de salubritate?
  3. Unde se duc deșeurile colectate de Transclean? Vorbim de peste 76.000 de tone în acești patru ani!

Rodica Militaru, candidat pe lista Alianței USR-PLUS pentru Consiliul Local Timișoara, oferă de 25 de ani consultanță în managementul mediului.

Cum putem schimba mobilitatea în Timișoara după pandemia de Covid-19

Cum putem schimba mobilitatea în Timișoara după pandemia de Covid-19

Starea de urgență nu va mai fi prelungită după 15 mai și din această dată va începe relaxarea măsurilor de izolare. Orașul în care ne întoarcem nu poate fi același pe care l-am lăsat acum două luni: înghesuit, poluat și murdar. Administrația locală poate folosi următoarele luni de zile pentru a lua măsuri prin care să transforme Timișoara într-un oraș sigur, aerisit și plăcut

Propunem un set de măsuri relativ rapide și ieftine, care să ușureze viața și să facă deplasarea sigură pentru fiecare participant la trafic. Prin care Timișoara să facă mici pași înspre a deveni un oraș pentru oameni.

✅ Pietonii au nevoie de lărgirea temporară a unor trotuare. Ei sunt cei mai vulnerabili în situația actuală și nu e acceptabil să meargă înghesuiți pe un trotuar de un metru. Deci, acolo unde abia avem loc să trecem unul de celălalt (un exemplu ar fi pe Aleea Ripensia), o bandă auto să fie dedicată pietonilor sau bicicletelor, în funcție de specificul zonei.

Timișoara - lărgirea unor trotuare
Trotuar pe Aleea Ripensia

O altă problemă e așteptatul îndelung la unele semafoare, ceea ce creează aglomerație la acele treceri. Soluția firească și umană e reducerea timpilor de așteptare pentru pietoni la aceste semafoare și (dacă există) scoaterea butonului pe care ei trebuie să-l apese. 

Pentru a ușura viața oamenilor, ar trebui eliminate trecerile de pietoni în U (traversezi de trei ori, ca sa treci de fapt o stradă – vezi exemplul de mai jos de pe Str. Cluj).

Timișoara - trecere de pietoni în U strada Cluj
Trecere de pietoni în U pe Strada Cluj

Unele trotuare sunt sufocate de mașinile parcate, deci eliminarea parcării pe trotuarele blocate azi de mașini trebuie să fie o altă prioritate a administrației (vezi mai jos cum e pe Calea Aradului).

Timișoara- Calea Aradului
Mașini parcate pe Calea Aradului

✅ Mersul pe bicicleta e remediul găsit de multe orașe europene pentru a realiza distanțarea socială. Fiecare biciclist înseamnă o mașină mai puțin în trafic sau un călător în minus în mijloacele de transport. Bicicleta e răspunsul rapid, ieftin și curat de deplasare într-un oraș de talia Timișoarei. 

Acolo unde nu există piste și e o evidentă nevoie, se poate încerca extinderea rețelei prin marcarea pistelor pe șosea. Pe arterele unde acest lucru implică un proiect mai complex, modificarea se poate face cu caracter temporar, până la finalizarea unor eventuale studii de modificare structurală.

Unde pistele actuale sunt pe trotuar (cum ar fi pe Str. Popa Șapcă), trebuie urgent să studiem cum le putem muta pe șosea. Fără shared-space între bicicliști și pietoni. Trotuarul să fie trotuar, pistele de bicicletă piste de bicicletă.

✅ Multe companii au conștientizat în aceste două luni că munca de acasă e cel puțin la fel de productivă. Deci, cum pericolul nu a trecut, considerăm că e important ca angajații să lucreze în continuare de acasă. Atât la privat, dar chiar și la unele instituții de stat. Unde nu e posibil, propunem un program de lucru flexibil – de exemplu, o parte a angajaților să lucrează între 8 și 16-17, o alta între 10 și 18-19.

Rolul autorităților locale e aici de mediator: primăria să contacteze marii angajatori din oraș și restul instituțiilor de stat și să conceapă împreună un orar pentru defalcarea programului de lucru. Acest decalaj ar avea un efect foarte puternic în eliminarea densității de călători și ar reduce presiunea pe orele de vârf.

✅ O parte dintre timișoreni depind în continuare de transportul în comun. Oamenii care îl aleg trebuie să simtă că fac o alegere sigură. 

Cel mai important obiectiv este evitarea cu orice preț a aglomerației. Așadar, Societatea de Transport Public Timișoara trebuie să crească frecvenței garniturilor, o măsură cu impact clar pentru sănătatea oamenilor.

În plus, ar trebui creat un flux de îmbarcare/debarcare sau servirea unui singur vehicul în stație (dacă ajung 2 autobuze/tramvaie/troleibuze în același timp în stație, al doilea va aștepta cu ușile închise eliberarea stației).

✅ Unele spații publice vor rămâne închise o perioadă (mall-uri) sau nu vor mai fi atrăgătoare pentru oameni o vreme (teatre, cinematografe). Lumea are însă nevoie de locuri de întâlnire, deci cum ar fi să închidem unele străzi din cartiere traficului auto și să le redăm oamenilor? Străzile ar fi astfel transformate în locuri unde copiii fac mișcare, adulții se plimbă sau poate chiar se amenajează acolo terase. Statul în aer liber ajută sănătatea și virusul se răspândește mult mai greu decât în spațiile închise. Haideți să înlocuim mersul la mall, cu mișcarea pe străzi liniștite și sigure, ferite de mașini. În Vilnius, capitala Lituaniei, deja se întâmplă acest lucru.

Sursa foto: Alisa Anton/Unsplash

Cătălin Drulă: Nota de plată pentru rezilierea abuzivă și ilegală a contractului Autostrăzii Lugoj-Deva lotul 2: peste 230 de milioane de lei

Cătălin Drulă: Nota de plată pentru rezilierea abuzivă și ilegală a contractului Autostrăzii Lugoj-Deva lotul 2: peste 230 de milioane de lei

Statul român prin Compania de Drumuri a primit zilele trecute nota de plată pentru rezilierea abuzivă și ilegală a Autostrăzii Lugoj-Deva lotul 2: peste 230 de milioane de lei!!!

Am spus încă din 2017 că această reziliere a fost o mare tâmpenie regizată de o gașcă de incompetenți din CNAIR în frunte cu directorul de atunci, Ștefan Ioniță.

Chiar făcusem un plan pentru continuarea întregii autostrăzi Lugoj-Deva, cu un orizont realist de finalizare undeva în 2023-2024.

Ce s-a întâmplat din acest plan? Nu doar că nu s-a făcut niciun pas în față, ba chiar ne-am adâncit și mai tare, următorul director incompetent din CNAIR, Sorin Scarlat, reziliind și lotul 3 al autostrăzii și blocând autostrada câteva luni în mod artificial. Este mai mult decât previzibil că în 2 ani urmează să decontăm cu toții o penalizare similară și pe acest sector.

Toate aceste decizii dezastruoase care au împins finalizarea autostrăzii în scenariul optimist undeva după anul 2025 au ieșit din străfundul gândirii anti-infrastructură a unor indivizi ce azi trăiesc bine-mersi pe salarii grase, plătite evident din buzunarele șoferilor exasperați:

* Răzvan Cuc: fost ministru PSD-ist la Transporturi, în prezent deputat PSD (vestitul ministru care a vrut să țină la sol aeronavele TAROM înaintea moțiunii de cenzură anti-Dăncilă)
* Ștefan Ioniță: actualmente reșapat ca director la CESTRIN (centrul de studii al CNAIR)
* Sorin Scarlat: director CNAIR responsabil cu proiectele de investiții (omul nr. 2 în CNAIR)
* Horia Nicolae: director la achiziții în CNAIR ultimii 10 ani, pus pe linie moartă o scurtă perioadă, dar renăscut ca pasărea Phoenix sub guvernarea PNL

Credeți că cele 230 de milioane vor fi plătite de acești indivizi sau tot de cetățeni? Se vor activa oare instituțiile statului responsabile de verificarea acestui dezastru la bugetul țării? Oare PNL girează pentru acești iresponsabili PSD-iști care ne-au exasperat atâția ani, renăscuți acum ca ”experți” PNL? Unde e reforma administrației publice, profesionalizarea instituțiilor? Sau poate că la devalizat bugetul pe spinarea românilor cinstiți interesele USL-iste converg.

În tot acest timp Autostrada Lugoj-Deva este tot în pom, cu o licitație lansată anul trecut și suspendată de 9 luni pentru că cei din CNAIR nu sunt capabili să răspundă la neclaritățile ofertanților.

Va rămâne o gaură mult și bine, atâta timp cât aceeași ”profesioniști” se ocupă de ea, în timp ce românii ce se târăsc pe drumurile naționale criminale plătesc prețul hoției și incompetenței.

Dominic Fritz: Administrația noastră își va asuma un rol activ în dezvoltarea unor cartiere de calitate în Timișoara

Dominic Fritz: Administrația noastră își va asuma un rol activ în dezvoltarea unor cartiere de calitate în Timișoara

S-a întâmplat ceva tare ciudat. Sunt de acord cu Nicolae Robu. Cel puțin parțial. Să vă povestesc.

Primarul a făcut o postare pe Facebook – una din astea lungi, cu multă autocompătimire și atacuri la adresa celor care susțin că ”pătrățeliada” lui cu trotuarele din centru a fost făcută fără avizele necesare (hateri! frustrați!). Aici, evident, nu sunt de acord cu el, pentru că cred că regulile trebuie respectate chiar și atunci când nu-ți convine, dar asta e altă poveste (oricum nu e ceva nou că definiția de ”ultracorect” e foarte variabilă pentru el).

Mai mult mi-a atras atenția sfârșitul postării sale, unde s-a plâns de cartierele noi din Timișoara, pe care le-a descris în felul următor: „străzi înguste pe care are loc o simplă bandă auto, nimic în plus, nu tu dublu sens auto, nu tu locuri de staționare mașini pe ambele părți, nu tu piste de biciclete pe ambele părți, nu tu aliniamente de copaci cu fâșie verde pe ambele părți, nu tu trotuare pe ambele părți (…) E jale mare!”.

Putea să fie o descriere dată chiar de mine sau de cetățenii cu care am mers la pas prin cartierele respective în ultimele luni. Deci… sunt de acord cu el! Consens transpartinic!

Dar acum intervine ceva și mai ciudat. Bizar chiar. În analiza primarului, de vină pentru această jale sunt… „arhitecți proiectanți și aprobatori”. Primarul, cică, are „cerințe”, cu el nu se poate „negocia”, dar cumva cerințele lui nenegociabile nu convin dezvoltatorilor (deci se înțelege că nu sunt băgate în seamă).

Nicolae Robu despre urbanism, arhitecți și dezvoltări imobiliare
Ultima parte a declarației dlui. Robu

Când am citit aceste rânduri, a trebuit repede să beau un pahar cu apă ca să-mi revin. Chiar e posibil ca dezvoltarea haotică a Timișoarei, mai ales la periferie, să se datoreze faptului că primarul nu înțelege cum funcționează dezvoltarea urbană și care este rolul administrației? El chiar nu înțelege că „aprobatorii” stau în propria-i Primărie? Că absolut toate documentațiile și planurile urbanistice zonale sunt votate în Consiliul Local, unde el deține o majoritate?!

Realitatea dură: Direcția de Urbanism din Primăria Timișoara e frumoasa adormită. Postul de arhitect șef e vacant și nu se organizează concurs. Noul Plan Urbanistic General e în lucru de 10 ani, deci ne bazăm pe un PUG elaborat acum aproape 2 decenii. Nu există nici viziune, nici înțelegere a instrumentelor legale disponibile, nici voința de implicare a comunității locale și a specialiștilor pentru a găsi un consens despre cum vrem să dezvoltăm aceste cartiere.

Efectiv, administrația timișoreană este absentă total ca principal moderator și decident în domeniul dezvoltării urbane. Doar un exemplu: Dacă vrem străzi mai late, am putea, dacă tot nu avem PUG actualizat, să decidem asta printr-o Hotărâre a Consiliului Local. Dar există doar o dispoziție de primar care nu are efecte normative legale. Praf în ochi.

Situația tristă din cartierele noi de care se plânge primarul a fost deci creată cu complicitatea totală a Primăriei și a Consiliului Local. În materie de dezvoltare urbană, Nicolae Robu e ca bucătarul de la McDonald’s care e șocat că clienții comandă doar fast food.

Eu voi schimba meniul. Vom profesionaliza Primăria în domeniul urbanismului, vom lua în serios implicarea cetățenilor și profesioniștilor în procesul de planificare și avizare, vom face lobby pentru finalizarea PUG-ului, vom face masterplanuri dedicate pe cartiere, și ne vom asuma ca administrație un rol activ în dezvoltarea unor cartiere de calitate.

Sursa imagine: La pas prin cartier, str. Grigore Alexandrescu, octombrie 2019

Societatea de Transport Public Timișoara e pe cale să arunce la fier vechi tramvaie, firobuze și autobuze de colecție

Societatea de Transport Public Timișoara e pe cale să arunce la fier vechi tramvaie, firobuze și autobuze de colecție

Societatea de Transport Public Timișoara (STPT) e pe cale să arunce la fier vechi mijlocae de transpot în comun care ar putea îmbogăți colecția Muzeului de Transport Public – Corneliu Mikloși! Bunuri de valoare vor ajunge asemenea caselor istorice din oraș, lăsate să se distrugă pentru a pune apoi alții mâna pe ele.

Societatea de Transport Public Timișoara e pe cale să arunce la fier vechi tramvaie, firobuze și autobuze de colecție
Acesta e primul model de tramvai Timiș(1), produs între 1970 și 1982. Doua vagoane motor corespund acestui model, cele numerotate acum 252 și 360 și acum sunt scoase la vanzare cu pretul de 2010 lei per bucată.

Pentru 66.752 lei, STPT a scos la casat obiecte de colecție care puteau fi expuse în Muzeul Corneliu Mikloși, muzeu de care Timișoara avea nevoie în 2021.

Primăria este pregătită să preia de la STPT clădirile Muzeului Corneliu Miklos pentru a-l transforma în Centrul pentru Artă al TM2021 (Multiplexity). Exponatele de acolo trebuiau protejate de către STPT:

„În colecţia publică există clasate ca monument istoric, mijloace de transport şi utilaje (documente pe care le deţine Societatea de Transport Public Timişoara SA) în categoria fond şi tezaur, existând inclusiv o listă în aşteptare în vederea clasării altor mijloace de transport şi utilaje care se află spre păstrare la STPT. În acest sens STPT va întreprinde demersuri cu privire la:
– Depozitarea şi conservarea colecţiei publice, inclusiv a listei în așteptare în vederea clasării ca monument istoric a mijloacelor de transport respectiv utilaje, scule, dispozitive şi verificatoare specifice activităţii de transport public.
– Depozitarea colecţiei publice în incinte/spaţii închise cu atmosfera controlată.”

Deci aceste vehicule și alte bunuri, trebuiau depozitate și conservate, inclusiv cele din lista de așteptare în vederea clasarii ca monument istoric. Depozitarea trebuia făcută în spații închise cu atmosfera controlată.

STPT a lăsat însă aceste vehicule afara, în curtea depoului de troleibuze și natura și-a lăsat amprenta asupra lor. Chiar și așa, se pot recupera și se pot expune. Unele dintre piese sunt unicat în lume. Alte țări au doua pietre și fac din ele muzeu, noi ne aruncăm istoria la gunoi. Pe 66.752 de lei.

Atât costă istoria orașului! A primului oraș din Europa de Est în care s-a circulat cu tramvaiul.

Societatea de Transport Public Timișoara e pe cale să arunce la fier vechi firobuze de colecție
Troleibuzul e un model DAC 117 EA cu număr de parc 71 valoare de piata minima estimata de evaluator 1170 RON în condițiile în care Troleibuzul 71 este un unicat în lume. Este ultimul exemplar (char funcțional – teoretic) din lume, care are cutia de contactori în cupeu, în spatele șoferului.

Clasare nu casare! În loc sa avem un muzeu ce putea povesti copiilor și nepoților noștri o bucata din istoria Timișoarei, conducerea STPT preferă să o șteargă cu buretele.

Un popor fără istorie, este un popor fără viitor, domnilor din conducerea STPT, domnule Bitea! Dați o dovadă de bună credință și salvați măcar Troleibuzul 71 și Tramvaiul 252.

Cum să-ți faci buletin sau viză de flotant pentru alegeri în Timișoara

Cum să-ți faci buletin sau viză de flotant pentru alegeri în Timișoara

De ce am nevoie de flotant? 

Locuiești în București, Timișoara, Cluj, Iași sau într-o comună de lângă, dar nu chiar? Felicitări, ești printre cei 20% de bucureșteni, timișoreni, clujeni sau ieșeni cărora nevoile le sunt ignorate, iar deciziile administrative le sunt impuse. Deoarece „în acte” tu nu exiști. Deși lucrezi, studiezi, locuiești, ai o familie, iubești sau te distrezi în marele oraș sau în comuna periurbană, ești în continuare o ambiguitate statistică. 

Dacă vrei ca vocea ta să fie auzită, primul pas este să ai actele în regulă. Fă-ți buletin sau viză de reședință (flotant) și ne vedem la alegerile locale pentru a-ți face dorințele cunoscute în fața autorităților locale.

Cum să-ți faci buletin sau viză de flotant pentru alegeri în Timișoara

Stai în chirie? Acte necesare:

  • Cerere tip – Cerere pentru înscrierea în actul de identitate a mențiunii privind stabilirea reședintei
  • Actul tău de identitate, în original;
  • Actul de identitate al găzduitorului/proprietarului/prietenului;
  • Actul de spațiu al găzduitorului – original + copie;  (ex. contract vânzare cumpărare apartament) sau extras de carte funciară actualizat – (nu mai vechi de 30 de zile);
  • Prezența obligatorie atât a solicitantului cât și a găzduitorului la ghișeu
    • Este obligatoriu consimțământul unuia dintre proprietarii spațiului de locuit;
    • În cazul în care se prezintă contract de închiriere înregistrat la administrația financiară, nu este necesară prezența găzduitorului cu actul de spațiu iar contractul de închiriere va fi prezentat în original și copie.
    • În situaţia în care găzduitorul nu se poate prezenta la serviciul de evidenţă a persoanelor, declaraţia de primire în spaţiu poate fi consemnată la notarul public ori în faţa poliţistului de ordine publică din cadrul unităţii de poliţie pe a cărei rază teritorială este situat imobilul.

Ești student și locuiești în cămin? Acte necesare:

Vreau buletin sau viză de reședință(flotant) în Timișoara. Unde depun actele?

Direcția de Evidență a Persoanelor Timișoara

  • Timişoara, Bulevardul Mihai Eminescu nr. 15 (lângă Poșta Mare)

  • Telefon: 0256.225.184, 0256.225.185, 0256.225.186

Când depun actele?

  • Luni 8:30 – 13:00; 14:00 – 16:00
    Marţi 8:30 – 13:00; 14:00 – 18:00
    Miercuri 8:30 – 13:00; 14:00 – 16:00
    Joi 8:30 – 13:00; 14:00 – 16:00
    Vineri 8:30 – 13:00
  • Programează-te online aici;

Sursa foto: Turbojet / Wikipedia Commons

Alianța USR PLUS merge mai departe și în Timiș. Dominic Fritz la Primarie, Cristian Moș la Consiliul Județean și liste comune de candidați

Alianța USR PLUS merge mai departe și în Timiș. Dominic Fritz la Primarie, Cristian Moș la Consiliul Județean și liste comune de candidați

Avem listă, avem candidați, avem alianță cu PLUS. Suntem pregătiți. Alianța USR PLUS își continuă drumul.

Avem o mulțime de oameni extraordinari atât în USR Timiș cât și în PLUS Timiș. Dar astăzi avem lista finală (în urma negocierilor) a celor care au câștigat competițiile interne, niște oameni competenți și cinstiți care sunt pregătiți să aducă primăriile și Consiliul Județean în anul 2020.

Este oficial: pentru primăria Timișoarei candidatul Alianței va fi Dominic Samuel Fritz, iar pentru președinția Consiliului Județean Timiș candidatul va fi Cristian Moș. Conform protocolului semnat cu PLUS, vicepreședintele Consiliului Județean, respectiv viceprimarul Timișoarei vor reveni colegilor noștri de alianță. Colegii de la PLUS au venit cu foarte multă putere de muncă și energie în această alianță, iar scorurile noastre electorale ar fi fost mult mai slabe fără eforturile lor. De acum înainte vom munci pentru a deveni o singură echipă.

În ultimii 2 ani ne-am concentrat foarte intens pe profesionalizare. Ca să venim în fața dumneavoastră pregătiți cu adevărat de guvernare. Nu doar de opoziție, nu doar de campanie, ci pregătiți să aducem instituțiile în serviciul cetățenilor.

Ne așteaptă o campanie locală intensă, apoi încă una parlamentară. Suntem 100% pregătiți să fim alternativa pe care o așteaptă Timișul de atâta timp. Ne vom petrece tot timpul rămas până la alegeri să transmitem clar și limpede mesajul nostru.

Atât USR și PLUS au lucrat la programe de guvernare. Locale și județene. Aceste programe sunt compatibile și urmează să fie îmbunătățite și definitivate de echipe mixte, din ambele partide. Scopul nostru este să guvernăm inteligent, să reducem risipa și să promovăm o mentalitate modernă în instituțiile noastre.

Suntem pregătiți, iar în următoarele luni vom da tot ce putem pentru a vă convinge că suntem cea mai bună și promițătoare variantă pentru Timiș.

Știm că electoratul nostru este pretențios, iar acest lucru nu face altceva decât să ne împingă să ne ridicăm la nivelul așteptărilor cetățenilor.

Listele finale (primele 14 locuri) pentru Consiliul Județean și Consiliul Local Timișoara sunt după cum urmează:

CONSILIUL JUDEȚEAN:

🔹 Cristian Alin MOȘ 🔸 Raul OLAJOS 🔹 Viviana ȚECU 🔸 Bianca LUCA 🔹 Călin BADIU 🔸 Alexandru CAPLAT 🔹 Petre MIHĂIEȘ 🔹 Laura BOLDOVICI 🔹 Alexandru CADAR 🔹 Raoul TRIFAN 🔹 Zoltan NEMETH 🔸 Andrea NOEA-KABA 🔹 Sorin ȘIPOȘ 🔹 Vlad ȘENDROIU

CONSILIUL LOCAL:

🔹 Dan REȘITNEC 🔸 Andrei MEȘTER 🔹 Ruben LAȚCĂU 🔹 Rodica MILITARU 🔸 Vlad BOLDURA 🔹 Răzvan NEGRIȘANU 🔸 Răzvan STANA 🔹 Ana MUNTEANU 🔹 Aida SZILAGY 🔹 Ovidiu MEREAN 🔹 Paula ROMOCEAN 🔸 Cornel Florin ILCA 🔹 Jorge GONZALEZ 🔸 Emanuel DAVID

Doar împreună putem pune județul pe roate. Doar noi putem să ne construim viitorul.