USR Timiș l-a desemnat pe Cristian Moș candidat la președinția Consiliului Județean și a definitivat lista de candidați pentru Consiliul Județean Timiș

USR Timiș l-a desemnat pe Cristian Moș candidat la președinția Consiliului Județean și a definitivat lista de candidați pentru Consiliul Județean Timiș

Sâmbătă, 15 februarie, a avut loc Conferința Județeană a filialei USR Timiș, în cadrul căreia filiala și-a desemnat candidatul la președinția Consiliului Județean, precum și lista candidaților USR la Consiliul Județean Timiș.

 „Aceste alegeri sunt încă o dovadă a democrației din USR. Am ales această listă transparent, nu în spatele ușilor închise. Am ales oameni cu profesii diverse, care vor aduce un aer proaspat în Consiliul Județean. 

Timișul avea toate premisele să fie județul model al României, dar speranțele timișenilor au fost rispite de către vechea clasă politică. E momentul unui nou început pentru județul nostru.” a declarat Cristian Moș, președinte USR Timiș și candidatul USR la președinția Consiliului Județean.

Primul pe lista USR Timiș, Cristian Moș, președinte USR Timiș din ianuarie 2017, este Hardware Development Manager în cadrul unei companii multinaționale. În vârstă de 37 de ani, Cristian Moș coordonează proiecte în care sunt angrenate mai multe echipe, fiind persoana delegată de firmă în caz de probleme pe diferitele proiecte medicale complexe. Sub conducerea sa, USR Timiș a ajuns la 66 de filiale locale, filiala județeană Timiș fiind cea mai performantă din USR.

A doua clasată este Viviana Țecu, vicepreședintă USR Timiș. În vârstă de 40 de ani, Viviana Țecu a studiat jurnalism și este consilier parlamentar. A fost și este implicată în comunicarea filialei județene.

A treia poziție pe listă este ocupată de Călin Badiu, membru fondator al USR Timiș și actual vicepreședinte. Calin Badiu are 46 de ani, a fost profesor de informatică și dezvoltator software. De un an de zile, coordonează extinderea USR în zona de vest a României.

Lista primilor 12 candidați, în ordinea voturilor primite:

  1. Cristian Moș – hardware manager
  2. Viviana Țecu – consilier parlamentar
  3. Călin Badiu – inginer software
  4. Petre Mihăieș – trader
  5. Laura Boldovici – manager în turism
  6. Alexandru Cadar – manager de proiect
  7. Raoul Trifan – manager de proiect
  8. Zoltan Nemeth – avocat
  9. Sorin Șipoș – antreprenor
  10. Vlad Șendroiu – inginer software
  11. Marius Dumitrescu – subinginer construcții
  12. Laurențiu Marian – fermier
Noi semafoare în Timișoara, cumpărate de la firmele de partid

Noi semafoare în Timișoara, cumpărate de la firmele de partid

Semaforișoara, Ep.2

Vă enervați în trafic și vă scot din minți semafoarele? Atunci va fi o mare bucurie să aflați câți bani s-au dus deja pe Bega pentru acest sistem performant, dar mai ales că ne pregătim să cumpărăm noi semafoare.

Semaforișoara a costat bugetul local – deci pe noi toți – 21,7 milioane de lei, în loc de 3,1 milioane de lei. De 7 ori mai mult decât era prevăzut inițial, iar costurile cresc. Între timp, SDM apelează la șmecherii contabile, pentru a putea face achiziții fără licitație, iar o firmă deținută de un membru PNL e foarte aproape să pună mâna pe un nou contract gras.

Aceasta este o pildă despre risipa banilor publici. Cu mai multă sau mai puțină intenție. Deci s-o luăm de la început.

Societatea de Drumuri Municipale (SDM), firmă deținută de Consiliului Local, are în Timișoara, monopol pe reparațiile de drumuri, trotuare, parcări, semnalizarea și întreținerea semnalizării rutiere. SDM este și cea care gestionează sistemul integrat de management adaptiv al traficului, așa-numita „Semaforișoara”.

Sistemul a fost implementat de un consorțiu (să-i spunem consorțiul C) care, în aprilie 2015, semna cu Primăria Timișoara un contract pe șapte luni, cu o valoare de 23,7 milioane de lei (o bună parte din fonduri UE, cu o contribuție de la bugetul local de 3,1 milioane de lei).

Punerea în funcțiune a sistemului a durat însă 18 luni, nu 7, cât era contractat inițial. Prelungirea termenului a însemnat costuri suplimentare, plătite integral din bani publici. Vorbim despre aproximativ 14 milioane de lei în plus, bani aprobați de consilierii locali.

Dar asta nu e tot! În mai 2016, Primăria Timișoara a semnat, fără licitație, un alt contract cu o altă firmă (să-i spunem firma F), firmă deținută de un membru PNL, care în timpul zilei ocupă postul de președinte al unei alte firme publice în subordinea Consiliului Local, Horticultura. Contractul privea finalizarea lucrărilor de construcții și echipamente tehnologice pentru îmbunătățirea proiectului „Trafic management și supraveghere video”. Să traducem: Primăria avea deja un contract cu consorțiul C, dar încheia cu o altă firmă un contract pentru „lucrări de îmbunătățire” pentru un sistem care nu era finalizat!

Firma F a primit 4,8 milioane de lei (un milion de euro), bani de la bugetul local.

Lucrurile merg însă și mai departe. SDM, în calitate de gestionar al acestui sistem, a ieșit, în ianuarie 2020, la cumpărături.

Avea nevoie de 36 de semafoare rutiere, 32 semafoare pentru pietoni, de automate de dirijare a traficului, licențe software și butoane pentru pietoni. Le-a și cumpărat: de la consorțiul C, prin achiziție directă! Cum a făcut? Simplu! Pentru că legea permite achiziții directe doar în limita sumei de 160.650 lei, SDM, companie versată, a „spart” contractul în exact atâtea bucăți cât să poată cumpăra de la cine vrea, la ce preț vrea!
E legal? Sigur că nu.

În mai puțin de o oră, în aceeași zi, 20 ianuarie 2020, SDM a cumpărat 58 de semafoare LED cu 83.279 lei, automate de dirijare a circulației cu 80.872 lei, licențe software cu 73.342 lei și butoane pietonale cu 12.331 lei. În total, 248.825 lei, plătiți direct, fără niciun fel de licitație.

Și mai e ceva. În 27 noiembrie 2019, dimineața, SDM a scos la licitație un „acord-cadru de lucrări de extindere a infrastructurii de fibră optică pentru sistemul «Trafic management și supraveghere video»”. Acesta ar urma să fie valabil timp de patru ani și să includă opt contracte subsecvente. Valoarea totală: până la 17,7 milioane de lei. Adică peste 3,7 milioane de euro! Ofertele au putut fi depuse până în 21 ianuarie 2020. De fapt, este una singură: din partea firmei F, cea deținută de colegul de la Horticultura.

Dominic Fritz, candidatul Alianței USR-PLUS la Primăria Timișoara

—
Am fost întrebat de câțiva concitadini în ultimele zile despre idei concrete. Aici ar fi una: haideți să nu mai risipim banii publici prin tot felul de șmenuri cu firme de partid pentru semafoare de care nimeni nu are nevoie.

(Prioritatea numărul 1 în viziunea strategică propusă de mine: ”Deschidem și digitalizăm administrația locală”. Fără o reformă profundă, asumată, nu vom rezolva nimic, în nici un domeniu.)

Nicu Falcoi: European Green Deal – Impactul major de securitate al Pactului Ecologic European

Nicu Falcoi: European Green Deal – Impactul major de securitate al Pactului Ecologic European

În noiembrie 2019 Parlamentul European a înregistrat o premieră globală în domeniul politicii de mediu. Acest for, din care și România face parte, a declarat prima urgență globală climatică și de mediu.

Pascal Canfin, eurodeputatul liberal francez care a elaborat rezoluția de urgență climatică, a declarat: „Faptul că Europa este primul continent care declară situația de urgență climatică și de mediu, chiar înainte de COP25, când noua comisie va prelua funcția și la trei săptămâni după confirmarea lui Donald Trump privind retragerea Statelor Unite din acordul de la Paris, este un mesaj puternic trimis cetățenilor și restului lumii. “

În această decizie avem prima confirmare oficială că problemele de mediu vor fi tratate la nivel european ca o gamă de riscuri și amenințări la adresa Uniunii Europene, a cetățenilor europeni și a intereselor europene din diferite domenii.

Șase mari tendințe ce conduc către nevoia unui European Green Deal

Dacă ne uităm pe ultimul raport al Agenției Europene de Mediu putem afla cele 6 mari tendințe care au generat actuala urgență climatică. Aceste trenduri ar trebui să stea permanent în vizorul oricărei strategii de securitate aparținând unui stat membru UE.

  1. O populație globală în creștere, urbană și cu tendință de migrație.
  2. Schimbări climatice majore și degradarea accelerată a mediului la nivel global.
  3. Competiție pentru resurse și lipsa accesului la materii strategice.
  4. Schimbări tehnologice accelerate și convergență.
  5. Schimbări în ierarhia globală economică și a contextului geopolitic.
  6. Diversificarea sistemelor de valori, a stilurilor de viață și a modelelor de guvernare.

În 2020, Europa se confruntă cu provocări de mediu de o anvergură și de o urgență fără precedent. Cu toate că politicile UE privind mediul și climatul au furnizat beneficii substanțiale, Europa se confruntă cu probleme persistente în domenii precum pierderea biodiversității, utilizarea resurselor, impactul schimbărilor climatice și riscurile asupra mediului, sănătății și bunăstării.  

Recunoscând aceste provocări, UE s-a angajat la o serie de obiective de sustenabilitate pe termen lung, cu scopul general de a „trăi bine, în limitele planetei noastre ”.

Europa trebuie să găsească modalități de a transforma acele comportamente sociale care pun presiuni asupra mediului generând efecte asupra sănătății. Avem nevoie să regândim nu numai tehnologiile și procesele de producție, dar și modelele de consum și stilurile de viață.

Din 1950, populația globală s-a triplat la 7,5 miliarde; numărul de persoane care trăiesc în orașe a ajuns la peste 4 miliarde; producția economică s-a extins de 12 ori, avem o creștere similar în utilizarea azotului, fosfatului și potasiului ca îngrășăminte, iar consumul de energie primară a crescut de cinci ori. Privind în viitor, aceste evoluții globale continuă să sporească presiunile asupra mediului înconjurător.

Ne așteptăm ca populația lumii să crească cu aproape o treime, până la 10 miliarde, până în 2050.

La nivel global, utilizarea resurselor s-ar putea dubla până în 2060, iar cererea de apă va crește cu 55% până în 2050 și cererea de energie va crește cu 30% până în 2040.

La nivel global, aproximativ 75% din mediul terestru și 40% din mediul marin sunt acum sever modificate. Pământul se confruntă extraordinar de rapid cu pierderea biodiversității și mai multe specii decât în ​​orice moment al istoriei umanității sunt amenințate cu dispariția.

Atât direct, cât și indirect, aceste presiuni provocă daune imense sănătății umane și bunăstării. Situația globală a bolilor și moartea prematură cauzată de mediu și poluare sunt deja de trei ori mai mari decât mortalitatea provocată de SIDA, tuberculoză și malarie combinate.

European Green Deal – planul prin care Europa vrea să devină primul continent cu un mediu climatic neutru

Conform directivelor politice ale noului președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, UE va urmări să atingă obiectivul ambițios ca Europa să devină primul continent cu un mediu climatic neutru.

Von der Leyen își propune să prezinte propunerile pentru Acordul ecologic european în primele 100 de zile de la debutul noului mandat al Comisiei. Aceasta va include o nouă „Lege europeană a climei”, care stabilește o țintă de neutralitate a climei pentru 2050.

Un nou pact european pentru climă ar trebui să reunească autoritățile regionale și locale, societatea civilă, industria și școlile. Aceste forțe și instituții își vor da acordul asupra angajamentelor pentru schimbarea atitudinii noastre. Ne așteptăm ca politicile fiscale să fie reformate în conformitate cu ambițiile climatice. Nu în ultimul rând, se urmărește revizuirea Directivei privind impozitarea energiei.

Conform noii directive, sume record din fondurile publice vor trebui investite în cercetare avansată și inovație, completate de o strategie de finanțare ecologică și de un plan de investiții pentru Europa durabilă care va sprijini cu un 1 trilion de euro investițiile publice și private în următorul deceniu în UE. Se are în vedere ca Banca Europeană de Investiții să devină prima bancă climatică a Europei.

În plan internațional, noul președinte al Comisiei dorește ca UE să conducă negocierile internaționale pentru un nou Green Deal global și evident este de anticipat că va exista un vector foarte ofensiv european care va urmări promovarea noului concept. Acest subiect va avea un impact major asupra relației transatlantice și va genera o agendă nouă în relație cu China.

Implicațiile de securitate ale European Green Deal

Am ținut să prezint pe larg implicațiile majore și deciziile europene care vizează viitorul nostru apropiat pentru că urgența climatică necesită și o abordare care ține de domeniul securității europene. Nu este greu de anticipat că schimbările preconizate de European Green Deal vor afecta direct modul în care concepem și gestionăm securitatea europeană și globală.

Am notat și luări de poziție din partea unor europarlamentari români (Traian Băsescu) care trăgeau un semnal de alarmă privind impactul negativ al noului acord european de climă asupra sectorului energetic național. Da, România a stat și stă de ani de zile fără o strategie privind protecția mediului și fără o strategie energetică, iar acum vine scadența. Nici în ceasul al 12-lea nu avem luciditatea să luăm măsurile interne necesare și începem să dăm vina pe UE care ar avea intenții negative.

Ar trebui să ne fie mai clar că nu mai putem concepe o viziune privind strategia de securitate și apărarea națională fără să luăm în calcul viitorul impact al schimbărilor climatice. Nu vor exista nici soluții-miracol, dar limitate la nivel național, prin care să gestionăm provocările climatice. În contextul în care, conform legii, în următoarele 6 luni, președintele Klaus Iohannis trebuie să propună o nouă strategie națională de apărare a țării, mă aștept ca dimensiunea climatică să prindă un contur mai clar nu doar în ce privește capitolul de riscuri și amenințări, ci și în ce privește cel de priorități, obiective și direcții de acțiune.

România are nevoie de o strategie modernă, perfect integrată la nivel european și care să propună o viziune pe termen lung.

Sursa foto: Molnar Szabolcs Erdely/ Pixabay

USR Timișoara și-a desemnat lista de candidați pentru Consiliul Local

USR Timișoara și-a desemnat lista de candidați pentru Consiliul Local

Sâmbătă, 1 februarie, a avut loc Adunarea Generală a filialei USR Timișoara, în urmă căreia afost stabilită prin votul tuturor membrilor lista candidaților USR la Consiliul Local Timișoara.

„Am ales această listă în mod transparent, nu în spatele ușilor închise. Este o listă de cetățeni, pentru cetățeni. Vrem să aducem Consiliul Local mai aproape de oameni, mai ales în cartiere. Consiliul Local nu mai trebuie să fie un instrument de aprobare oarbă a extravaganțelor primarului; noi îl vom transforma într-un spațiu viu de democrație, în care vocea timișorenilor să fieauzită.” a declarat Dominic Samuel Fritz, candidatul USR la Primăria Timișoara.

În fruntea listei a fost ales Dan Reșitnec care, la doar 33 de ani, este Președintele USR Timișoara. De profesie inginer software, Dan Reșitnec ocupă o poziție de management în domeniul IT, într-o companie din Timișoara. El a fost coordonatorul campaniei Fără Penali în funcții publice în județul Timiș.

Al doilea clasat este Ruben Lațcău, vicepreședinte USR Timișoara. În vârstă de 31 de ani, Ruben Lațcău este inginer mecanic și lucrează într-o corporație automotive, pe o poziție de middle management. În ultimele 6 luni a lucrat intens la documentele de viziune și politici publice din cadrul campaniei locale, fiind și o prezență constantă în dezbaterile publice ale Primăriei Timișoara.

A treia poziție pe listă este ocupată de Rodica Militaru, membru fondator al USR Timișoara și actual vicepreședinte. Rodica Militaru are 65 de ani, este dr. inginer, cadru didactic la Universitatea Politehnica Timișoara, consultant pentru sisteme de management. A fost și este implicată activ în toate campaniile USR. Coordonează elaborarea secțiunii Administrație din programul electoral al USR.

Lista completă a candidaților USR pentru Consiliul Local Timișoara, în ordinea voturilor primite

1. Dan Reșitnec – manager IT
2. Ruben Lațcău – Inginer mecanic
3. Rodica Militaru – Doctor Inginer, cadru didactic la Universitatea Politehnică
4. Răzvan Negrișanu – Arhitect/ Urbanist/ Antreprenor
5. Ana Munteanu – Actriță/Activist civic
6. Aida Szilagy – Expert sustenabilitate/Doctor în eco-eficiență industrială
7. Ovidiu Merean – Programator
8. Paula Romocean – Director executiv
9. Jorge Gonzalez – Profesor
10. Dana Lazăr – Asistent europarlamentar
11. Mihaela Rusu – Medic
12. Tiberiu Simionaș – Inginer de proces
13. Mihai Mortan – Manager proiecte
14. Dragoș Nistor – Arhitect
15. Cosmin Milos – Asistent manager
16. Andrea Kelemen – Inginer de calitate
17. Mădălin Dogaru – Administrator șef și cadru didactic asociat la Facultatea de Economie şi de Administrare a Afacerilor
18. Bogdan Răescu – Asistent Marketing
19. Victor Drăgoi – Inginer
20. Simona Nanu – Designer proiectant
21. Cătălina Jahn – Broker
22. Valerian Munteanu – Programator
23. Larissa Mihala – Manager vânzări
24. Adrian Borugă – Contabil șef
25. Alexandru Andrițoiu – Antreprenor
26. Adina Burghel – Psiholog
27. Ioan Sebastian Ardelean – Specialist în Politici Publice și Advocacy
28. Sorin Voinea – Programator
29. Victor Lujanschi – Inginer
30. Ionuț-Valentin Belgun – Inginer
31. Andrei Pechianu – Tehnician telecomunicații

Cătălin Drulă: Autostrada Târgu Mureș – Iași fără fonduri europene în proiectul de program operațional 2021-2027

Cătălin Drulă: Autostrada Târgu Mureș – Iași fără fonduri europene în proiectul de program operațional 2021-2027

Premierul Orban tocmai a evitat abil într-o conferință de presă să recunoască că nu vom avea fonduri europene pentru construcția autostrăzii Tg. Mureș-Iași.

Un reporter a întrebat corect (citez aproximativ) “având în vedere scăderea fondurilor europene pentru infrastructură rutieră în noul buget al UE, precum și alocarea unei mari părți către finalizarea proiectelor deja în curs, care sunt proiectele noi pentru care mai rămân bani?”.

Ludovic Orban a evitat să răspundă și a recitat un punctaj despre Masterplan-în-sus, Masterplan-în-jus.

Răspund eu, bazat pe datele oficiale și pe documentele guvernului (foto atașat) la care am avut acces acum câteva zile:
– autostrada Ploiești-Bacău și
– modernizarea căii ferate Arad-Timișoara.

ATÂT.

Autostrada Târgu Mureș - Iași fără fonduri europene în proiectul de program operațional 2021-2027

Alte proiecte, cum ar fi autostrada Tg. Mureș-Iași nu au finanțare și nu sunt prevăzute în proiectul de Program Operațional.

Situația este foarte gravă și ar trebui, în primul rând, ca guvernul să o prezinte cu onestitate cetățenilor și, în al doilea rând, să se lupte cu cerul și pământul la Bruxelles ca să obținem un buget mai mare pentru dezvoltarea de infrastructură rutieră.

Cred că ne-am săturat cu toții de guverne care pun ruj pe porc și ne promit că se va face și va fi bine.

Hai să discutăm onest despre infrastructură și hai sa ne luptăm, nu în conferințe și pe la declarații, ci acolo unde pe bune contează:

1) În obținerea de finanțare pentru autostrăzi și aici fondurile europene sunt absolut esențiale. Dacă alocările și limitările rămân ca în propunerea de astăzi de pe masa UE pentru România e o nenorocire.

2) În reformarea instituțiilor care se ocupă de dezvoltarea autostrăzilor. Deja au trecut luni de zile de când avem acest guvern și nu se clintește nimic la CNAIR, CFR, CNAB. Dacă tot așa ca în ultimii 10 ani sperăm să facem infrastructură, ne mințim singuri.

Sursa foto: Will Porada/ Unsplash

Cătălin Drulă: Amendament USR acceptat! Crește cu 10 milioane lei alocarea bugetară pentru drumul de legătură Autostrada A1 Arad-Timișoara -> DN 69

Cătălin Drulă: Amendament USR acceptat! Crește cu 10 milioane lei alocarea bugetară pentru drumul de legătură Autostrada A1 Arad-Timișoara -> DN 69

Acest proiect care leagă Timișoara de autostrada A1, prin vest, cu plecare de la Sânandrei are acum finanțare suficientă pentru plata avansului de proiectare și lucrări pe 2020.

Este vorba de un drum de mare viteză în lungime de 10km, cu 2 benzi pe sens, cu căi de circulație separate cu parapete și cu intersecții denivelate care să conecteze mai bine Timișoara de autostradă.

Studiul de fezabilitate a fost finalizat, acordul de mediu este obținut, Hotărârea de Guvern de aprobare a investiției (indicatori tehnico-economice) este adoptată.

Am primit astăzi promisiunea de la ministrul Transporturilor, Lucian Bode, că licitația pentru proiectarea și execuția Drumului de legătură DN69 (Sânandrei)-autostrada A1 va fi lansată pe SICAP până pe 14 februarie cu termen de depunere a ofertelor în aprilie. Banii necesari pentru anul 2020 sunt acum suficienți pentru acest proiect, prin amendamentul nostru.

Acest nou drum expres de 10km este un proiect pentru m-am luptat în ultimii 3 ani. Am reușit în bugetul de stat pe 2020 să mi se accepte amendamentul de creștere a sumelor alocate pentru proiect de la 20 la 30 de milioane de lei, suficient pentru achitarea avansului contractual.

În anii trecuți – cu adrese, interpelări, întâlniri – am reușit încet-încet să împing autoritățile să facă pașii birocratici din spate – acord de mediu, formular de finanțare europeană, aprobare de către guvern a indicatorilor tehnico-economici.

I-am cerut dlui. ministru să se asigure că se vor lansa concomitent și licitațiile conexe pentru achiziția serviciilor de supervizare, de verificare a proiectului tehnic și de întocmire a documentațiilor cadastrale/exproprieri. CNAIR are prostul obicei să uite de aceste licitații producând astfel întârzieri uneori și de câțiva ani pentru proiecte. Am primit promisiunea că vor fi lansate concomitent.

Voi urmări în continuare derularea acestui proiect foarte important pentru Timiș. O nouă descărcare modernă de tip drum expres cu legătură în partea de vest a orașului (și centură) este absolut necesară pentru Timișoara. În viitor acest drum ar putea fi și primul segment din legătura rapidă între autostrada A1 și autostrada Timișoara-Moravița.

Inițiativă USR pentru eliberarea mai rapidă a drumurilor de mașinile abandonate

Inițiativă USR pentru eliberarea mai rapidă a drumurilor de mașinile abandonate

Senatorul USR Timiș, Nicu Fălcoi, a depus la Parlament o inițativă legislativă care va permite degajarea mai rapidă a drumurilor și parcărilor publice de mașinile abandonate de proprietarii lor. Vrem să ușurăm ridicarea acestor vehicule de pe spațiul public.

Până acum procedura de ridicare a vehiculelor fără stăpân sau abandonate a fost extrem de dificilă și de lentă, ceea ce a însemnat că am fost nevoiți să tolerăm o mulțime de epave care doar țineau locurile de parcare ocupate și ne urâțeau cartierele. 

Ce schimbări vrea USR să aducă Legii 421/2002 privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate

În primul rând, propunem scurtarea de la un an la șase luni a perioadei în care aceste vehicule pot sta în parcările publice și modificăm definiția termenului vehicule fără stăpân, așa încât ea să includă și vehiculele înmatriculate în străinătate care până acum nu puteau fi ridicate, fiindcă n-aveau numere de înmatriculare românești.

În plus, refuzul proprietarului de a-și ridica vehiculul va putea fi sancționat, ceea ce îi va face pe mulți să-și ridice rablele de pe străzi.

Cum e acum Legea 421/2002 Cum vrea USR să o schimbe
Articolul 2: În sensul prezentei legi, următoarele noțiuni se definesc astfel:
a) vehicul fără stăpân – vehiculul de orice categorie, fără placuta de înmatriculare sau alte marcaje oficiale, stationat pe domeniul public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale, al cărui proprietar sau deţinător legal este necunoscut; a) vehicul fara stapan – vehiculul de orice categoric, fara placuta de inmatriculare sau alte
marcaje oficiale, ori înmatriculat in strainătate, staționat pe domeniul public sau privat al
statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale, de cel putin 6 luni, al carui proprietar sau
detinator legal este necunoscut;
b) vehicul abandonat – vehiculul de orice categorie, aflat pe domeniul public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale de cel puţin un an, al cărui proprietar sau deţinător legal este cunoscut, însă exista indicii temeinice, determinate de starea improprie circulaţiei acestuia pe drumurile publice, din care rezultă intenţia neechivoca a proprietarului sau a deţinătorului legal de a renunţa la exercitarea drepturilor sale asupra vehiculului. b) vehicul abandonat – vehiculul de orice categoric, aflat pe domeniul public sau privat al
statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale de cel puțin 6 luni, al carui proprietar sau
detinator legal este cunoscut, însa exista indicii temeinice că acesta nu corespunde
circulației pe drumurile publice, conform rigorilor impuse de lege.

Inițiativa prevede obligația autorităților să înmâneze sau, în cazuri excepționale, să afișeze la adresa de domiciliu a proprietarului somația de plată, în timp ce proprietarul are la dispoziție 5 zile de la primirea somației pentru a depune dovada achitării taxelor auto, amenzilor și a efectuării ITP-ului de către proprietar/deținătorul legal.

Cum e acum Legea 421/2002 Cum vrea USR să o schimbe

(1) Restituirea vehiculului către proprietarul sau deţinătorul legal se face […] dacă persoana care reclama vehiculul face dovada:

a) calităţii de proprietar sau deţinător legal al acestuia;

b) achitării tuturor taxelor şi impozitelor prevăzute de lege;

c) achitării sumelor corespunzătoare cheltuielilor efectuate pentru inventarierea, expertizarea, ridicarea, transportul, depozitarea şi paza vehiculului;

d) plăţii la zi a tarifului de parcare, în cazul vehiculelor ridicate din parcari.

(1) Restituirea vehiculului către proprietarul sau deţinătorul legal se face […] dacă persoana care reclamă/revendică vehiculul face dovada:

a) calităţii de proprietar sau deţinător legal al acestuia;

b) achitării tuturor taxelor, impozitelor și amenzilor prevăzute de lege;

c) achitării sumelor corespunzătoare cheltuielilor efectuate pentru inventarierea, expertizarea, ridicarea, transportul, depozitarea şi paza vehiculului;

d) plăţii la zi a tarifului de parcare, în cazul vehiculelor ridicate din parcari.

e) ca vehiculul corespunde circulatiei pe drumurile publice conform rigorilor impuse
de lege, avand ITP-ul la zi.

„Nu mai putem sta cu mii și mii de mașini abandonate pe drumurile publice. Dincolo de aspectele de ordin estetic, vehiculele abandonate ocupă zonele verzi sau spațiu de parcare și sunt adevărate focare de infecție.” spune senatorul USR, Nicu Fălcoi.

Masina fara stapan Timisoara
Timișoara, zona Mehala

Doar în București se află aproximativ 3 000 de mașini abandonate identificate, dar încă neridicate de autorități. Și în Timișoara, conform autorităților locale, existau 236 fără stăpân sau abandonate, iar poliția locală are încă peste 700 de sesizări în lucru privind rablele părăsite de pe străzile orașului.

Totuși, dat fiind numărul mare de etape pe care autoritățile sunt obligate să le parcurgă, se ajunge ca ridicarea unui singur vehicul să dureze până la 4 luni.

Există foarte multe goluri în legislația noastră, iar aceste probleme ar putea fi acoperite dacă ar exista voință politică. Din păcate, actualul parlament a fost mai preocupat de problemele penalilor decât de nevoile votanților. 

USR continuă lupta pentru măsuri de bun simț, care să ne facă tuturor viața mai ușoară.

Un an până ca Timișoara să fie Capitală Culturală Europeană și proiectul suferă din cauza delăsării autorităților locale și a Guvernului PNL

Un an până ca Timișoara să fie Capitală Culturală Europeană și proiectul suferă din cauza delăsării autorităților locale și a Guvernului PNL

Ce înseamnă titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru Timișoara? 

Două sau trei orașe europene sunt anual alese să poarte titlul de Capitală Culturală. Asta înseamnă că în acel an acele orașe vor fi puncte de întâlnire pentru cultura europeană. 

Proiectul cu care Timișoara a câștigat titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021 vorbește despre istoria și comunitățile Timișoarei și a fost ales tocmai pentru că era gândit ca un proiect care să refacă legăturile cu vecinătatea. Obiectivul său este ca mediul cultural local, românesc și european să își pună creativitatea la muncă, construind prin cultură, cu și pentru această comunitate, povestea orașului. Pentru ca toate să se poată întâmpla, Primăria, Consiliul Județean și Guvernul și-au asumat responsabilitatea să investească peste 100 de milioane de Euro în oraș, în spații publice, centre de arte, muzee și în patrimoniul extraordinar al Timișoarei.

Ce bani s-au dat până acum? 

Întregul proiect este cronic subfinanțat, de la câștigarea titlului în 2016 și până acum. Singura instituție care a mai dat bani cu țârâita a fost Primăria, 10 milioane de lei în total. Consiliul Județean și Guvernul nu și-au respectat până acum mai deloc promisiunile de finanțare făcute Timișoarei și Comisiei Europene. 

Cum stăm cu pregătirile? 

Nu există în acest moment nici un șantier început pentru 2021, proiectele promise fie au fost amânate, fie au primit bani pe hârtie, bani care nu s-au materializat niciodată. Primăria nu a fost capabilă să atragă finanțare europeană pentru proiectele pe care și le-a propus, exemplul trist fiind Centrul Cultural Mărăști, unde Clinica de Dermatologie trebuia transformată în centru cultural. Proiectul pentru finanțare a fost atât de prost scris încât a fost respins de la finanțare. Reabilitarea Filarmonicii, a Bibliotecii Județene sau reconversia cinematografelor și restul promisiunilor au fost rostogolite de la an la an, PNL și PSD învinovățindu-se reciproc pentru lipsa de finanțare.

În timpul ăsta conducerea Asociației a fost preluată de către cele două partide politice și acoliții lor. După doi ani de certuri între mediul cultural și conducerea girată de partide a Asociației, au ajuns la un compromis care a fost din nou doar în favoarea PSD și PNL. Boardul Asociației are azi 8 membri. Jumătate sunt și membri ai celor două partide politice, PSD & PNL. Toată lumea vrea să apară în pozele asociației, nimeni să-și respecte promisiunile.

Acest proiectul istoric pentru Timișoara a devenit o broșă, pe care PNL și PSD au pasat-o de la unii la alții, în timp ce se acuză reciproc de lipsa de finanțare. Pentru PSD Timiș și pentru guvernul PSD, Timișoara și acest titlu nu au reprezentat niciodată o prioritate. Acum vedem că nu reprezintă nici pentru noul guvern PNL. 

Guvernul României se angaja prin Ordonanța de Urgență 42/2019 să investească în reabilitarea:

  • Filarmonicii – 77 mil. lei
  • Palatului Culturii (Opera) – 5,8 mil. lei
  • Cinematografelor Victoria și Dacia – 11 mil. lei
  • Bibliotecii Județene – 8,7 mil. lei 
  • și reconversia Clinicii de Dermatologie – 11,5 mil. lei – cea despre care Uniunea Europeană a respins finanțarea, după cum am scris mai sus. 

Votul în Parlament, prin care OUG-ul de mai sus a fost aprobat, s-a dat în octombrie anul aceasta (Legea 198/2019). Două luni mai târziu, guvernul PNL alocă 700 de mii de lei pentru Asociație, iar d-na. Gorghiu propune Guvernului să mai dea Timișoarei 2 mil. lei, bani insuficienți pentru oricare dintre proiecte.

Ce se va întâmpla în 2021 când vom fi Capitală Culturală Europeană?

Timișoara nu va avea nici un proiect de infrastructură finalizat în 2021, cel mult vor fi câteva șantiere deschise. Asociația nu are nici finanțare nici un management performant. Deci Timișoara se va prezenta în fața Europei fără un program coerent, fără investiții și spații pentru cultură și pentru turiști. Efortul pe care guvernul României l-a făcut pentru Sibiu nu va fi făcut pentru Timișoara. Cum pentru Sibiu titlul de capitală culturală europeană a reprezentat o șansă extraordinară să se pună pe harta Europei, pentru Timișoara va fi doar o ocazie în care să arătăm cât de prost pregătiți suntem.

Cu un centru cu mult prea multe clădiri în paragină, cu un mediu cultural lipsit de finanțare, fără muzee sau spații de artă, singurul lucru pe care îl vom putea arăta Europei vor fi promisiunile pe care PNL și PSD le-au fluturat timp de 4 ani cu seninătate. Aceiași politicieni se vor grăbi atunci să apară în poze și în ședințe festive, fără pic de remușcare pentru șansa mare a Timișoarei pe care ei au aruncat-o la gunoi. 

Noi, timișorenii, vom rămâne doar cu sentimentul că merităm și puteam mai mult de atât și cu rușinea de a fi conduși, la 30 de ani după ce am dat jos regimul comunist, de niște incompetenți care vând iluzii și cu rușinea de a nu avea ce arată Europei atunci când toți ochii vor fi pe noi. Timișoara va fi capitala culturală pe hârtie.