Agricultură și dezvoltare rurală

Program USR PLUS Agricultură și dezvoltare rurală

Agricultura românească are o structură atipică pentru o țară europeană: cu câteva mii de ferme foarte mari și câteva milioane de gospodării țărănești foarte mici. România trebuie să adopte ca obiectiv strategic dezvoltarea segmentului de ferme mijlocii, care pot rezista pe piață și ridica satul românesc, prin dezvoltarea clasei de mijloc la sate. Politicile statului român nu încurajează acest segment.

Pandemia COVID-19 a agravat problema, lovind cel mai dur exact agricultorii de mijloc dependenți de vânzările în piețe. A revelat odată în plus nevoia unei mai bune organizări a lanțului de aprovizionare, mai ales în sectoarele cu înaltă valoare adăugată – legume, fructe, lapte, miere.

Obiectivul „clasa de mijloc la sate” a fost asumat de USR încă din programul politic din 2016, având ca măsură adiacentă și instrumentul Grupurilor Locale de Acțiune. Platforma electorală a Alianței USR – PLUS de la alegerile europarlamentare include și acțiuni la nivel european pentru creșterea finanțării acestui instrument din fonduri europene.

Problema cea mai mare a agricultorilor mijlocii din România este accesul la piețele din orașe (dominate de supermarketuri, unde este nevoie de cantități constante și standardizate). Pentru a putea vinde acolo, agricultorii mijlocii au nevoie să se asocieze. Adiacent, asociațiile pot gestiona centre de colectare cu asistență integrată – food hub. Un food hub nu este doar un depozit, este un centru care furnizează de la ambalare la marketing, distribuție, etc.

Rolul unui astfel de food hub trebuie sa fie acela de a asigura veriga lipsa a lanțului comercial, între micul producător și marele retailer. Food hub-ul e un centru de depozitare (frig și atmosfera controlată), lotizare, ambalare și distribuție. Fiecare antreprenor, oricât de mic ar fi el, are posibilitatea să-și depoziteze marfa (fructe si legume) și să încheie un contract la termen. Produsele vor fi lotizate, în funcție de produs, soi, și lansate pe o piață electronică la care au acces toți comercianții de profil. În fapt ideea presupune o bursa de fructe și legume, care are suportul unui centru de depozitare. Această platforma rezolva următoarele nevoi:

  1. Da posibilitatea oricărui producător, mic sau mare, să aibă acces la o piață globală, neviciată sau influențată de alți factori.
  2. Costurile care presupun depozitarea, lotizarea și pregătirea produsului care urmează a fi comercializat vor fi decontate la vânzare, scăzute din prețul de vânzare.
  3. Contractele sunt la termen (1, 3, 5, 6 luni), la prețuri generate de concurența dintre ofertă și cerere.
  4. Finanțarea fermierilor până la obținerea banilor pe marfa vândută se poate face prin credite bancare negociate, având garanție contractul la termen.
  5. Vânzarea bursieră pe baza contractelor la termen evită starea de colaps a prețurilor și falimentarea fermierilor ca urmare a speculațiilor.
  6. Contractele la termen dau posibilitatea aprovizionării magazinelor la date certe, exacte, eliminând stocurile și implicit costurile legate de acestea.
  7. Construirea acestor food hub-uri ar trebui realizate cu bani publici, dar administrate de asociații ale producătorilor locali, după modelul Bursei de Valori București.
  8. Aceasta soluție va permite micilor producători să aibă acces pe piață în aceleași condiții ca marii producători, sa beneficieze de prețuri competitive, sa fie finanțați la costuri minime și să evite colapsul datorită crizelor de pret.

Acestea sunt cele două obiective la care se angajează USR: politici publice care să dezvolte rapid și masiv asocierile și food hubs, extinzând în politici naționale experiențe pilot care au funcționat, dezvoltate de mediul privat.

Gradul de asociere a fermierilor rămâne mic comparativ cu media europeană, iar foarte multe funcționează doar pe hârtie, fiind construite artificial, pentru că s-au creat asemenea stimulente prin scheme de fonduri europene prost concepute. În 2018, la ONRC erau înregistrate 1425 cooperative agricole, conform Legii 566/2004. Dintre acestea, doar 621 erau active (depuseseră bilanț) și doar 230 aveau o cifră de afaceri peste 1000 Euro.

În același timp, în ultimii ani s-au dezvoltat modele funcționale de asociativitate pentru fermele mici și mijlocii funcționale: cooperativele și food hub-urile – centre de colectare, prelucrare, conservare și distribuție a produselor locale, care oferă și asistență tehnică micilor fermieri cu care lucrează în alte aspecte vitale ale afacerii lor – marketing, managementul exploatației, obținerea de certificări etc.

Din 2017, în România se desfășoară un program pilot de succes prin care au fost construite cinci astfel de food hub-uri în cinci zone ale țării. Lecțiile despre constituire, funcționare, capitalizare sunt importante și trebuie preluate în gândirea unei scheme dedicate din fonduri europene.

Asociațiile și food hub-urile, pentru a funcționa pe bune, au nevoie de capital de încredere (organizare comunitară) și capital de start, exact ce trebuie să aducă intervenția publică – precedentele tentative de stimulare cu fonduri europene au eșuat pentru că interveneau prea târziu, după intrarea pe piață. De asemenea, Grupurile de Acțiune Locală trebuie să capete punctaje suplimentare în strategiile de dezvoltare locală pentru acțiuni de acest tip (un început a fost făcut în 2016, trebuie continuat și mărit punctajul și mai mult în ponderea alocării banilor gestionați de GAL-uri).

Avem nevoie de:

  • îmbunătățirea competitivității fermelor mici și mijlocii
  • mai multă hrană de calitate, locală, pe piață
  • creșterea securității alimentare a României
  • regenerarea socio-economică a satului românesc
  • creșterea GAL-urilor ca vehicul instituțional predilect, care urmează o logică de dezvoltare comunitară.

Ne propunem să sprijinim:

  • Înființarea unor întreprinderi sociale de procesare primară. Stimularea asocierii. Promovarea consumului de produse locale.
  • Valorificarea strategică a terenurilor agricole: Descurajarea și controlul plantelor invazive, buruienilor și gestionarea debarasării de gunoaie și deșeuri din construcții pe terenurile agricole.
  • Utilizarea judicioasă a surselor și resurselor de apă: Monitorizarea permanentă a pânzei de apă freatică din jurul marilor ferme. Modernizarea și extinderea sistemelor de irigații. Utilizarea rațională a resurselor de apă în activități agricole. Prezervarea resurselor de apă. Utilizarea energiilor alternative pentru irigații, prin utilizarea de tehnologii inovative.
  • Reducerea impactului schimbărilor climatice: Utilizarea energiilor eoliene și solară.
  • Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din agricultură. (în special din sectorul creșterii animalelor). Dezvoltarea tehnologiilor pentru valorificarea producției secundare. (energie termică, construcții, industria producerii de îmbrăcăminte și marochinărie).
  • Dezvoltarea învățământului profesional și adaptarea acestuia la nevoile mediului rural: susținerea învățământului profesional pentru diferite meserii (Centrul Voiteni – agricultură, horticultură, pomicultură etc.). Crearea unui program pentru înființarea unor ferme demonstrative pe lângă Universități de profil cu scopul creării unor modele de bună practică. Inițierea de centre comunitare de educație la nivel local. Retehnologizarea școlilor cu profil agroalimentar.
  • Întinerirea satului: atragerea, stimularea și susținerea tinerilor din țară și diaspora. Creșterea procentului tinerilor implicați în agricultură. Mobilitatea urban-rural: crearea infrastructurii pentru tinerii care vor să lucreze în sate câteva luni pe an. Programe dedicate de sprijinire și atragere a tinerilor în agricultură prin facilitarea accesului la terenuri agricole și pregătire profesională.

Consiliul Județean Timiș va fi cel care oferă suport, ghidează și informează doritorii să acceseze Fonduri Europene pentru antreprenoriat 2021-2027

  • StartUp în 4 apeluri: StartUp Student, StartUp Diaspora, StartUp Rural, StartUp Restart
  • În cadrul Consiliului Județean ar trebui să existe departamente specializate care să sprijine micii agricultori și care să le ofere ajutor, inclusiv pentru atragerea de fonduri europene. Și este nevoie, de asemenea, și de atragerea de fonduri pentru dezvoltarea infrastructurii (vorbim aici despre infrastructura în agricultură, inclusiv irigațiile).

Se vor putea accesa fonduri nerambursabile pentru:

  • Dotarea cu utilaje specializate, echipamente și instalații necesare (buldo-excavatoare necesare SVU, tractoare, diferite utilaje necesare realizării de servicii pentru populație etc.);
  • Amenajări de piețe sau spații pentru organizarea de târguri;
  • Evenimente, târguri și sărbători culturale, tradiționale cu referire la regiune, județ sau primărie.

Viziune

Ne dorim ca Timișul să poată contribui semnificativ la comerțul agroalimentar, prin dezvoltarea sectorului agricol într-un mod eficient economic (în cât mai multe din exploatațiile județului), competitiv, durabil și sustenabil în mediu, capabil să exporte produse cu valoare adăugată înaltă în condițiile provocărilor la nivel național, european și global.

Ne propunem ca Timișul să dețină un mediu rural atractiv socio-economic, prin dezvoltarea durabilă a mediului rural și prin încurajarea și sprijinirea dezvoltării unei clase de mijloc.

  1. Conștientizarea agricultorilor cu privire la riscurile legate de pierderile de producție și volatilitatea prețurilor, precum și cu privire la măsurile care se impun pentru contracararea efectelor schimbărilor climatice;
  2. Crearea unei punți de legătură între mediul rural și activitatea de cercetare; extensia și consultanța devin imperios necesare, iar eficientizarea legăturii o necesitate.

Obiective și direcții de acțiune

Creșterea eficienței economice a producătorilor autohtoni și diversificarea ofertei de produse agricole.

  • Stimularea oricărui mijloc (facilități legislative, fiscale, fizice etc) prin care cresc vânzările directe: piețele locale, piețele de nișă, piețele volante și comerțul online.
  • Crearea de food hub-uri regionale, mai ales în zone cu potențial agricol pentru a stimula comerțul, în condiții de liberă concurență.
  • Crearea întreprinderilor sociale de procesare primară/creșterea valorii producțiilor animaliere (măcelărie/micro-abator, centru de colectare și procesare lapte) și vegetale (instalații sortat, ambalat, procesat legume și fructe).
  • Stimularea asocierii cu scopul creșterii forței de negociere a fermierilor pe lanțul alimentar, cu accent pe input-uri și output-uri.
  • Promovarea consumului de produse locale, în parteneriate public-privat, susținerea economiei solidare (agricultura susținută de comunitateCommunity supported agriculture).
  • Dezvoltarea, promovarea și susținerea produsului și producției românești.
  • Măsuri pentru utilizarea corespunzătoare a pajiștilor comunale de către crescătorii de animale din localitățile care le dețin.
  • Descurajarea și controlul plantelor invazive, buruienilor și gestionarea debarasării de gunoaie și deșeuri din construcție pe terenurile agricole.
  • Utilizarea judicioasă a surselor și resurselor de apă, prin:

    • Monitorizarea atentă, permanentă și perseverentă a pânzei de apă freatică din jurul marilor ferme;
    • Modernizarea și extinderea sistemelor de irigații;
    • Utilizarea rațională a resurselor de apă în activitățile agricole;
    • Prezervarea resurselor de apă și maximizarea beneficiului social pe termen lung;
    • Utilizarea energiilor alternative pentru irigații, prin utilizare de tehnologii inovative.

Reducerea impactului schimbărilor climatice, prin:

  • Revizuirea politicii de sprijin a sectorului de îmbunătățiri funciare pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice;
  • Utilizarea energiei obținută din surse regenerabile care provine din agricultură și din sectorul forestier, energie eoliană și solară;
  • Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din agricultură, în special din sectorul creșterii animalelor
  • Elaborarea unei strategii și a unui program de extindere a terenurilor împădurite, cu scopul principal de a contribui la sechestrarea carbonului;
  • Promovarea și aplicarea unor măsuri pentru înverzire și eco-condiționalitate care să încurajeze în mod real fermierii să adopte practici agricole durabile;
  • Dezvoltarea tehnologiilor pentru valorificarea producției secundare, provenite din agricultură, în vederea producerii de materie primă pentru alte activități economice (energie termică, construcții, industria producerii de îmbrăcăminte și marochinărie).

Dezvoltarea învățământului profesional și adaptarea acestuia la nevoile mediului rural

  • Susținerea modelelor de bună practică agricolă prin programe de tipul „Școala Altfel” – pentru ciclul primar, „Școală tehnică” – pentru ciclul gimnazial „Practică agricolă” – pentru studenți, și „Long life learning” – pentru reconversia adulților;
  • Susținerea învățământului profesional pentru diferite meserii (vezi Centrul Agricol Voiteni – agricultură, horticultură, pomicultură, zootehnie, mecanica utilajelor agricole etc) și crearea cadrului necesar pentru desfășurarea practicii în ferme;
  • Crearea unui program pentru susținerea serviciilor de extensie universitară (parteneriat cercetător- fermier) pe lângă Universitatea de profil cu scop bidirecțional: transmiterii rezultatelor cercetării în producție și calibrarea cercetării pentru producția societății rurale;
  • Crearea unui program „Ferme partenere”, pentru efectuarea practicii înalt specializate prin parteneriate între universități, școli agricole și fermieri;
  • Inițierea de centre comunitare de educație la nivel local, care să asigure servicii de educație formală, non-formală și informală pentru adulți, inclusiv introducerea sistemului de certificare a cunoștințelor dobândite informal;
  • Îmbunătățirea curriculum-ului, pregătirea cadrelor didactice și creșterea salariilor persoanelor care desfășoară activități pedagogice de tip learning by doing – în ferme;
  • Retehnologizarea școlilor cu profil agricole și agroalimentar.

Întinerirea satului

  • Atragerea, stimularea și susținerea tinerilor din țară și diaspora pentru dezvoltarea unor inițiative antreprenoriale în mediul rural.
  • Consacrarea legislativă a statutului agricultorului, integrat în comunitatea rurală locală și mediul în care trăiește.
  • Creșterea procentului tinerilor implicați în agricultură și în servicii desfășurate în mediul rural, prin menținerea și creșterea actualului sprijin financiar prin PAC (până la 100.000 de euro).
  • Mobilitatea urban-rural: crearea unei infrastructuri (fiscală, rutieră, tehnică) pentru tinerii care vor să locuiască și să lucreze în sate câteva luni pe an.
  • Programe dedicate de sprijinire și atragere a tinerilor în vederea instalării în agricultură, prin facilitarea accesului la terenuri agricole și pregătire profesională.
  • Transparentizarea modului cum sunt administrate terenurile agricole ale statului de către ADS.
  • Definitivarea procesului de eliberare a titlurilor de proprietate deținătorilor și moștenitorilor terenurilor agricole.

Vezi aici întregul program de Guvernare Județeană al USR PLUS Timiș.