Economie curată și turism - USR Timiș - Filiala Timiș a Uniunii Salvați România

Economie curată și turism

Economie – Obiective principale

  1. Stimularea investițiilor productive prin reindustrializare, bazată pe un parteneriat între guvern şi autoritățile locale (CJ Timiș), al cărui obiectiv este atragerea de investiții private, în acord cu strategia europeană de reindustrializare şi de stimulare a relocării companiilor manufacturiere înapoi în Europa. Vom acorda prioritate stimulării dezvoltării economiei locale curate şi bazată pe digital şi tehnologie avansată (ex: industrie energetică, electromobilitate, medicală etc).
  2. Dezvoltarea de ecosisteme antreprenoriale şi industriale locale prin crearea de structuri de afaceri de tip hub/cluster/parcuri industriale şi tehnologice şi punerea la dispoziţie a infrastructurii necesare de transport, a utilităţilor publice, a terenurilor sau clădirilor special amenajate şi a altor facilităţi pentru atragerea de investitori, realizate în mod modular, cu planificarea investiţiilor în funcţie de instalarea sau relocarea investitorilor (şi nu parcuri industriale pustii, realizate doar pentru cheltuirea de fonduri din proiecte europene, cum vedem în prezent).
  3. Atragere de fonduri europene din Planul UE, de relansare post-Covid19, precum şi din fondurile structurale, Fondul pentru o Tranziţie Justă, Pactul Verde şi alte programe disponibile. România va beneficia de peste 70 de miliarde de euro în următorii 7 ani iar o mare parte din aceste fonduri vor putea fi accesate de autorităţile locale pentru proiecte precum: infrastructură de mobilitate (tramvaie, autobuze electrice, eficientizare energetică a clădirilor, piste de biciclete, încărcătoare pentru vehicule electrice, etc), canalizare, acces la apă potabilă, etc., a se vedea și propusa Unitate de Implementare Proiecte.
  4. One-stop-shop la nivel județean/municipal pentru sprijinirea şi îndrumarea antreprenorilor, oferindu-li-se informaţii despre legislaţia aplicabilă şi programele europene, naţionale sau locale. Acest concept trebuie revitalizat şi lărgit astfel încât să cuprindă într-un singur loc servicii şi informaţii publice referitoare la toate instituţiile publice din judeţul respectiv, fie autorităţi locale fie instituţii deconcentrate în teritoriu ale ministerelor.
  5. Dezvoltarea resursei umane: crearea de programe locale de formare de competenţe, încurajarea atragerii de profesionişti, facilitarea mobilităţii locale/judeţene a forţei de muncă.
  6. Sprijinirea lanţului scurt de aprovizionare de la producători agricoli locali şi modernizarea târgurilor şi pieţelor: stimularea economiei de produse locale prin crearea de legături directe între micii producători din mediul rural şi consumatorii din urban (website-uri, aplicaţii, turism local ecologic şi cultural), precum şi modernizarea târgurilor şi pieţelor.

Stimularea investiţiilor productive prin reindustrializare

În clipa de față, județul Timiș este un județ unde anumite industrii predomină, industrii care încet–încet ajung la o limitare de plus-valoare, cât și industrii foarte dependente de economia mondială. Orice criză majoră în industria Automotive va atrage zona Timișului după ea în această criză.

De aceea, una dintre propunerile noastre este aceea de a aduce și alte industrii în zonă (spre exemplu: industria medicală și cea farmaceutică, industria producătoare de aparatură medicală etc.). Pentru aceste domenii, conversia forței de muncă va fi foarte ușoară.

Prin atragerea unui investitor de anvergură în industria de producție de echipamente medicale, vom putea dezvolta automat un mic ecosistem industrial, iar prin implicarea universităților / facultăților de profil (Medicină, Chimie etc.) cu tradiție și eficiență în domeniu vom putea dezvolta un adevărat centru de inovare, atrăgând în timp și alți investitori.

Un consorțiu între 3 entități (Privat-Universitar-Public) va asigura o dezvoltare a unui segment care va aduce plus-valoare, dar va reprezenta și un capital de cunoștințe/valoare care va rămâne și va putea fi valorificat la nivelul județului Timiș.

Mediul privat (de preferință autohton) va trage pentru dezvoltarea de soluții sau produse.

Mediul academic va avea atât baza materială, cât și dorința de a dezvolta idei și concepte noi.

Mediul public va ajuta și va trage pentru dezvoltarea regiunii și pentru cetățeni.

Rolul administrației va fi preponderent acela de a avea o imagine macro- despre ceea ce este nevoie ca investiție în zona respectivă, aceste proiecte fiind realizabile prin implicarea administrației județene dar și a celor locale.

Acest tip de parteneriat va avea avantajul de a putea accesa mai ușor fonduri și unul dintre beneficiari va fi, în mod clar, și cetățeanul.

Este necesar să ieșim din logica actuală să aducem investitori doar pentru a avea investitori și să intrăm în logica de a atrage investitori care văd un avantaj în județul Timiș și pentru industriile care sunt aici, nu doar pentru poziția geografică sau pentru forța de muncă.

Dar industria automotive există și este extrem de bine dezvoltată în județ, de aceea ne propunem și acțiuni concrete ce vine spre întâmpinarea investitorilor din acest domeniu:

  • Inițierea unei colaborări cu actorii din industria automotive pentru implementarea de proiecte pilot de infrastructură urbană inteligentă, care poate să comunice cu automobilele viitorului. În județ, companiile de profil sunt deja implicate în proiecte pentru automobile care să aibă asemenea capabilități. Această inițiativă are ca scop mărirea interesului partenerilor de a-și dezvolta pe plan local facilități de R&D a unor asemenea echipamente inteligente.
  • Identificarea partenerilor și inițierea unui proiect de dezvoltare a unei infrastructuri dedicate pentru dezvoltarea de sisteme inteligente de asistență a conducerii autovehiculele. Un astfel de complex independent poate oferi în primul rând servicii companiilor care dezvoltă echipamente de profil în județ, și reprezintă un pol de atracție pentru dezvoltarea accelerată a industriei în acest sector. Din punct de vedere economic, această facilitate se poate susține și prin comercializare de servicii de agrement unice în România.

Exemple: Atragerea companiilor din alte centre IT&C din România, prin oferirea unor avantaje ale anumitor spectre, cum ar fi: calitate angajaților – prin implicarea centrelor universitare, calitatea vieții – prin implicarea primăriilor din județ, transport și infrastructură atât la nivelul municipiului Timișoara, cât și la nivelul județului, prin implicarea CFR și STPT în viața economică, fiind corelate nevoilor mediului privat.

Posibile companii : Amazon (sedii în București și Iași), Ericsson, Oracle, Computer Generated Solutions – CGS, IBM, Endava, Huawei (= deja prezent timid în Timișoara). Atragerea unui producător auto, posibil din rândul companiilor care vor migra din UK în următoarele 12-24 luni, de pildă: Nissan (= parte a alianței Renault – proprietarul Dacia Mioveni), Honda, Land RoverJaguar, Toyota, și integrarea în lanțurile de producție.

Producător auto : Nissan, Honda, Toyota, Land Rover Jaguar; model Best Practices: Ungaria – cu 4 producători Auto, din care 3 atrași în ultimi 10 ani: Suzuki, Audi, Mercedes – Kekcsement (= investiție câștigată în detrimentul județului Timiș) și BMW din 2020 (Debrecen). Ambele locații deschide în ultimi 4 ani, Mercedes și BMW, sunt spre granița de est a Ungariei cu România, pentru a fi mai aproape de lanțul de producție a componentelor.

Impactul estimat al unui producător auto este următorul: > 3% PIB (= Dacia Mioveni generează singură 3% din PIB-ul României), iar la nivel de industrie Automotive, aceasta înregistrează 14% PIB și 26% din exporturi). La nivel de județ : +60% PIB și +100% exporturi.

Dezvoltarea de ecosisteme antreprenoriale şi industriale locale

Unul dintre aspectele importante pe care ne axăm este dezvoltarea comunităților antreprenoriale, mai ales cele existente deja și specifice unei localități sau unei zone (ex.: Turism în Buziaș și în estul județului: Făget – Margina – Curtea, mici meseriași la Lugoj, industria vinului în zona Recaș, cultivarea legumelor la Belinț ș.a.m.d.). Ne propune să oferim sprijin clar pentru dezvoltarea micilor afaceri, atât prin suport în atragerea de fonduri europene individuale sau colective, cât și prin crearea unor asociații cu scop clar de a crește notorietatea și oferi piață de desfacere cât mai largă.

  • Dezvoltarea unor clustere pentru industriile noi aflate în dezvoltare, cum ar fi Industriile creative – hub-uri de colaborare (ex.: industria de publicitate, IT, software și jocuri pe calculator, arhitectură, design și modă, muzică, artă și cultură, film și televiziune, meșteșuguri, industria de carte și editură ș.a.).
  • Stimularea dezvoltării de clustere industriale și de servicii prin facilități fiscale locale, și crearea unei infrastructuri în care își vor putea desfășura activitatea.
  • Susținerea legislativă și fiscală a înființării de hub-uri, acceleratoare, maker spaces, fab labs ca forme de antrenare și dezvoltare de afaceri. Crearea și dezvoltarea unor hub-uri digitale, în care antreprenorii din domeniul IT să își poată testa și inova produsele, fiind în colaborare cu mediul academic. De asemenea, vor oferi expertiză tehnică, consiliere în privința accesului la finanțări și facilitarea parteneriatelor europene și a legăturii cu industria. În acest moment în România Există trei asemenea Digital Innovation Hub (DIH) complet funcționale la București, Sibiu și Piatra Neamț, plus alte câteva în restul teritoriului în stări intermediare de evoluție (clasificare făcută de comisia europeană). În zona de vest a țării Există un singur potențial DIH găzduit de Universitatea de Vest din Timișoara.
  • Promovarea de către statul român a DIH-urilor către mediul privat în calitate de One Stop Shop, unde companiile de tip IMM-uri și start-up-uri își pot testa tehnologiile, pot obține consiliere pentru finanțare, pot efectua cercetări de piață și pot dispune de oportunități de relaționare.
  • Înființare companie (S.A) la nivel județean pentru administrarea parcurilor industriale, a tuturor parcurilor de birouri, a celor logistice și a celor de producție la nivel județean (vânzarea serviciilor – chirie) și a utilităților – electricitate, gaze naturale, servicii de transport etc.), pe modelul existent în Cluj – Napoca.
  • Identificarea împreună cu CL și Primăriile din județ a terenurilor disponibile și prestabile pentru activități comerciale. Crearea Zonelor Funcționale Urbane (ZFU) și a Zonelor de Activitate Economică (ZAE) la periferia localităților, unde municipalitățile alocă teren și construiesc infrastructură de cea mai bună calitate, creând astfel un ecosistem de companii care își stabilesc activitatea în acele zone.

Incubatoare de afaceri – create printr-un „fond de inovarea” al CJT și/ sau al primăriilor.

  • În colaborare cu industria și cu mediul academic, vom crea Hub-uri (= centre de expertiză) de inovație digitală în fiecare regiune din România, în coerență cu obiectivele europene, conectate la rețeaua europeană de Hub-uri de inovație digitală, pentru dinamizarea și fluidizarea inovării în industrie. Aceste Hub-uri vor oferi IMM-urilor și start-up-urilor facilități și echipament pentru testarea ideilor, a prototipurilor și algoritmilor, și pentru produse inovatoare și bazate pe tehnologii noi în industriile cheie.
  • În colaborare cu industria și mediul academic, vom susține înființarea a cel puțin unui Digital Innovation Hub (DIH), în concordanță cu obiectivele europene, conectate la rețeaua europeană de hub-uri de inovație digitală, pentru dinamizarea și fluidizarea inovării în industrie. Aceste hub-uri vor oferi IMM-urilor și start-up-urilor facilități și echipament pentru testarea ideilor, prototipurilor, algoritmilor, pentru produse inovatoare și bazate pe tehnologii noi în industrii cheie.

Atragere de fonduri europene din Planul UE

Veniturile județului Timiș se realizează de ani de zile din impozite și taxe locale la care se adaugă subvențiile de la Guvern și un procent mult prea mic din fonduri nerambursabile de la UE.

Este momentul să schimbăm aceste proporții! Absorbția de fonduri europene în exercițiile financiare următoare are nevoie să fie tratată cu atenție maximă de către Consiliul Județean Timiș, acestea fiind, în mod clar, unul dintre pilonii financiari pe care se poate construi viziunea și viitorul acestui județ.

Ne propunem să transformăm Consiliul Județean într-o instituție ce oferă suport pentru toate localitățile timișene, în vederea atragerii fondurilor europene nerambursabile.

În acest sens avem în vedere o reorganizare departamentală a structurilor din CJ care se ocupă cu absorbția de fonduri europene (ex. Direcția Investiții și Managementul Proiectelor, cu Serviciile aferente – așa cum figurează ea în actualul Stat de funcții al aparatului de specialitate al Consiliului Județean Timiș)

Antreprenorii locali sunt esența economiei unui județ prosper, iar pentru dezvoltarea industriei locale este nevoie de încurajarea și sprijinirea acestora. Fondurile europene sunt unul dintre pilonii pe care se poate sprijini dezvoltarea inițiativelor autohtone, iar profesionalizarea realizată de investitorii străini ar trebui să înceapă să se regăsească și în antreprenorialul autohton.

Consiliul Județean ar trebui să fie cel care oferă suport, ghidează și informează doritorii să acceseze aceste fonduri.

  • StartUp în 4 apeluri: StartUp Student, StartUp Diaspora, StartUp Rural, StartUp Restart
  • Bani pentru IMM-uri, StartUp-uri și scale-up pe tehnologie

Un alt aspect ce trebui menționat este dezvoltarea Infrastructurii de utilități (gaz, apă și canalizare) a județului Timiș ce poate atinge o realizare de 100% prin accesarea fondurilor europene puse la dispoziție începând cu anul viitor.

România este una dintre țările UE care are cele mai mari zăcăminte de gaz natural, dar, cu toate astea, numai 35% din populația României este racordată la rețeaua de gaz comparativ cu Ungaria, care, deși dispune de resurse reduse de gaz, are 90% din populație racordată la rețeaua de gaz.

Înființarea de noi linii de distribuție de gaz ține momentan de competența Ministerului Energiei, dar, prin amendamente aduse Legii Energiei, se poate reveni, prin solicitări ale administrației locale, la posibilitatea înființării distribuțiilor locale de gaz, fie ca serviciu public al localității, fie sub formă de concesiune către firmele private, care să introducă/ realizeze rețeaua de gaz, după care să o administreze. Avantajul acestei organizări este în primul rând sincronizarea lucrărilor de investiții ale primăriilor cu operatorii de distribuție de utilități, dar și realizarea în termene mai bune a următoarelor investiții, unde s-au făcut deja demersuri și proiecte:

  1. Conform ordinului ANRE 37/2019, alocarea unei finanțări din fondul de investiții pentru dezvoltarea rețelelor de gaze naturale pentru cartierele noi de locuit (aferente Planurilor de Urbanism Zonale noi aprobate) în Timișoara, Lugoj, Moșnița, Ghiroda, Giroc, Deta, Sânnicolau Mare, Jimbolia.
  2. Extinderea licențelor de distribuție de gaze naturale Comunelor Balinț și Gruni, Comunei Nădrag, sat Crivina, Sacoșu Turcesc, Pădureni, Jebel, Voiteg, Municipiului Lugoj și tuturor localităților aparținătoare (Tapia și Măguri)
  3. Înființarea de distribuții noi de gaze naturale în comuna Știuca, în comuna Găvojdia și comuna V.V.Delamarina.

Propunem un audit al tuturor rețelelor de apă și canalizare din județ atât din punct de vedere al fiabilității lor cât și a respectării normelor în vigoare pentru apă potabilă și epurarea apei folosite. În urma auditului vom propune spre finanțare proiecte care respectă necesitățile locuitorilor județului nostru. În acest moment Există următoarele proiecte în lucru: Apă și canalizare în comuna Moșnița – cartiere noi, în comuna Sacoșu Turcesc, în satele Icloda, Stamora Română, Otelec, Perini, Unip și Uliuc. Canalizare în comuna Șag.

Mobilitate intra-județeană, și chiar inter-județene. Un aspect deloc de neglijat pentru un județ ce se dorește „fruncea” țării, realizabil cu ajutorul sumelor oferite de UE în următoarea perioadă.

În acest sens, ne propunem un proiect de anvergură pe termen lung, și anume transport feroviar, de tipul metroului ușor, asigurând conexiuni ușoare între orașele și comunele din județ și chiar conexiuni cu județele vecine. Acest proiect poate fi executat atât în parteneriat public privat, gestionat la nivel de Consiliu Județean, sau poate fi o investiție publică 100%.

Avantajele acestui proiect sunt multiple, printre care – mobilitatea facilă a forței de muncă zilnică, scăderea costurilor investitorilor cu transportul personalului, crearea de noi locuri de muncă și în zone mai sărace ale județului, dar și o decongestionare a traficului.

One-stop-shop la nivel județean/municipal

Instituțiile din administrația locală și județeană trebuie să revină în slujba cetățeanului! Astfel pe lângă crearea unui departament de acordare a sprijinului pentru antreprenori de a accesa mai ușor fonduri europene disponibile ne propunem și alte acțiuni concrete care să vină în întâmpinarea cetățenilor și antreprenorilor locali:

  1. Navigatorul – Departament nou creat în cadrul Consiliului Județean, care să faciliteze și să reprezinte interfața între instituțiile statului și cetățean, astfel satisfăcându-le acestora orice nevoie de informare. Crearea unor birouri județene și municipale de investiții, care, în parteneriat cu Invest Romania și Agențiile de Dezvoltare Regională, să formeze o rețea de promovare a oportunităților de investiții locale (ex.: biroul municipal Invest din Brașov) și reformarea Invest România sub forma unei Agenții Naționale de Investiții, devenind un fel de One Stop Shop pentru potențialii investitori străini și autohtoni, oferindu-le anumite beneficii, cum ar fi: sprijin, consultanță specializată, promovarea oportunităților de investiții pentru investitori ș.a.m.d.
  2. Înființarea „Comisiei de Tăiat Hârtii” în toate instituțiile județene și locale ca instrument permanent de eliminare și/ sau de reducere a costurilor administrative cauzate de birocrație, concomitent cu aplicarea regulii „circulă hârtii și nu oameni”, astfel încât dacă o instituție publică cere un act administrativ deja existent la o altă entitate a administrației publice, acesta să fie procurat intern, în cadrul administrației publice, respectându-se astfel toate exigențele protecției datelor cu caracter personal.

Sprijinirea lanțului scurt de aprovizionare de la producători agricoli locali

Județul Timiș are cea mai mare suprafață agricolă a țării, dar nu reușim să fim in topul culturilor la nivelul țării și avem mult prea puțină industrie prelucrătoare a produselor agricole. Noi ne propunem să oferim tot sprijinul necesar pentru a dezvolta acest domeniu cu câteva inițiative:

Facilitator rural – un departament aflat sub egida CJT, care să sprijine micii fermieri în dezvoltare afacerii și în dezvoltarea specifică mediului rural. Creșterea procentului de finanțare din fonduri europene a beneficiarilor privați, prin oferirea consultanței în cadrul administrațiilor județene și a celor locale. Crearea unui portal integrat, care să centralizeze informațiile ce țin de finanțările nerambursabile disponibile în domeniu.

Dorim să ne axăm și pe atragerea investitorilor, sau sprijinul antreprenorilor locali în următoarele domenii: industrie alimentară, industrie de îngrijire (Care Industry), industrie digitală și de inovare a economiei circulare. Astfel, vom reuși să închidem un cerc și să oferim plus valoare acestui sector, oferind cetățenilor produse autohtone de la producție agricolă până la prelucrarea finală a acestora.

Industria prelucrătoare din domeniul alimentar, detaliată în capitolul dedicat agriculturii, cu următoarele direcții:

  • Hrănim județul / hrănim județele vecine și țările vecine – Dezvoltarea unei industrii de prelucrare și de stocare în domeniul alimentar/ plantelor;
  • Cooperative și asocieri de mici producători;
  • Atragerea investitorilor pentru diferite tipuri de culturi productive în județul nostru
  • Sprijin clar în domeniul zootehniei pentru mici și marii fermieri.

Turism

Viziunea noastră, cu privire la dezvoltarea turismului în județul Timiș, este una concentrată pe posibilitățile realiste de creștere a numărului de turiști din județ. Astfel, vedem următoarele direcții de dezvoltare:

  • Turismul de tranzit – județul Timiș poate fi o poartă de intrare în țară către zonele turistice din Hunedoara sau Caraș-Severin;
  • Turismul rural și ecologic;
     
  • Turismul cultural;
  • Turism de proximitate și turism gastronomic;
  • Turismul balneoclimateric și de recuperare.

Aceste direcții au nevoie de o dezvoltare și promovare coerentă și de un brand turistic al județului Timiș, inexistent în momentul de față.

Timișul are nevoie de o strategie reală de dezvoltare a turismului, pentru a valorifica în mod eficient potențialul turistic de care dispune județul. Mai mult ca niciodată, luând în considerare și numărul mare al turiștilor care vor ajunge în Timișoara Capitală Culturală Europeană (2023), avem nevoie de modernizarea infrastructurii turistice, astfel încât aceasta să corespundă nevoilor lor. 

Obiective și direcții de acțiune:

Dezvoltarea infrastructurii pentru turiști

  • Crearea unei legături constante și regulate între Aeroportul Internațional din Timișoara și oraș
  • Crearea unui circuit turistic feroviar, profitând de faptul că județul Timiș are una din cele mai dense rețele feroviare din România; repunerea în funcțiune a trenului care lega Timișoara de Radna;
  • Proiectarea unei infrastructuri de piste de biciclete pentru distanțe scurte (sub 50 de km) pentru turism rural și eco-turism, profitând de formele de relief blânde și clima bună din județ; Crearea unor piste de biciclete care să lege zona periurbană de Timișoara;
  • Conectarea aeroportului din Timișoara cu cât mai multe destinații europene, în special prin companii aviatice low-cost. Momentan, numărul de legături din Timișoara este inferior Clujului și net inferior Bucureștiului.

Crearea unui brand turistic al județului Timiș

Brandul turistic al județului Timiș va fi punctul central al eforturilor de promovare și marketing al activităților turistice potențiale din județ.  Acesta trebuie să fie un concept simplu, ușor de înțeles și ușor de integrat în toate ariile turistice prezentate în program.

Promovarea coerentă și corectă a obiectivelor și direcțiilor turistice din județul Timiș

  • Crearea unui master plan județean pentru turism, care să conțină toate obiectivele turistice, toate evenimentele notabile, capacitatea de cazare, liniile de infrastructură și de legătură, starea acestora, precum și nivelul de pregătire pentru a primi turiști străini (folosirea limbilor de circulație internațională, prezență digitală, etc.);
  • Crearea unor planuri de promovare coerente, care să profite de cele mai aglomerate perioade ale anului din punct de vedere al evenimentelor sociale, științifice și culturale din județ; Creșterea numărului de evenimente culturale și sportive cu vizibilitate națională și internațională;
  • Promovarea evenimentelor și a brandului județului la târguri internaționale de turism;
  • Realizarea unui proiect comun cu celelalte județe din regiunea vest (Hunedoara, Caraș-Severin) pentru a atrage cât mai mulți turiști în zonă. Legarea Aeroportului Timișoara prin căi rutiere și feroviare de zonele de interes aflate la maximum 250 de kilometri de Timișoara:

Obiective specifice pentru direcțiile generale

Turismul de tranzit – județul Timiș poate fi o poartă de intrare în țară către zonele turistice din Hunedoara sau Caraș-Severin:

  • Crearea unor parteneriate cu județele Hunedoara și Caraș-Severin, pentru promovarea reciprocă a atracțiilor turistice;
  • Promovarea în Timiș a activităților din județele limitrofe;
  • Stimularea deschiderii de unități de cazare pentru mai multe categorii de buget pe rutele cele mai circulate în județ, cu personal multilingv și posibilități facile de schimb valutar.

Servicii turistice transfrontaliere:

  • Organizarea transferului transfrontalier de cunoștințe, schimbului de exemple de bune practici, crearea de rețele și dezvoltare a inovațiilor pentru protejarea și promovarea patrimoniului natural și cultural și a unui turism sustenabil.
  • Dezvoltarea și reabilitarea traseelor turistice specifice, inclusiv instalarea de semne ale drumurilor și semne de informații turistice bilingve.

Turismul rural, agroturismului, ecoturismului:

  • Crearea și promovarea unor centre meșteșugărești și pentru experimentarea unor tradiții locale (exemple: zona Făget, Romanești, Margina sau zona Tomnatec, Bulgăruș);
  • Revitalizarea satelor și cătunelor părăsite sau extrem de puțin populate și transformarea acestora în sate turistice, în care să se recreeze viața la țară;
  • Folosirea pistelor de biciclete și a mijloacelor de transport alternative pentru a facilita accesul la zonele turistice din ruralul județului. Pistele de biciclete trebuie extinse pentru a facilita o mai bună accesibilitate în toate zonele rurale ale județului.
  • Promovarea alimentelor și meșteșugurilor  tradiționale
  • Propunerea de rute culinare, ale vinului, ateliere de recondiționat mobilier vechi, punere în valoare costume populare.
  • Amenajarea infrastructurilor destinate unor activități turistice speciale (ex. puncte de observare faună, poteci, alei senzoriale, puncte de popas etc.).
  • Amenajarea în scop turistic a lacurilor.
  • Promovarea activităților turistice disponibile în mediul rural atât în Timișoara, cât și în celelalte județe ale regiunii vestice

Turismul cultural-istoric: Județul Timiș are o multitudine de instituții artistice, monumente istorice, dar și cultură vie, reprezentată prin teatru, muzică, dans, și alte arte ale spectacolului. Opțiunile culturale ale județului trebuie promovate atât în Timișoara cât și în celelalte orașe din județ.

  • Modernizarea și amenajarea centrelor istorice, a obiectivelor turistice locale, conservarea și reabilitatea clădirilor de patrimoniu din județ̦;
  • Creșterea notorietății obiectivelor turistice timișene la nivel local, național și internațional;
  • Conservarea și reabilitarea obiectivelor de patrimoniu industrial din județul Timiș̦;
  • Punerea în valoare a siturilor arheologice locale (exemplu Parța);
  • Conservarea și reabilitarea caselor memoriale din Timiș.

Evenimentele de talie internațională și națională trebuie să fie promovate în toate mediile disponibile.

Turism de proximitate și turism gastronomic

În contextul post-Covid19, turismul de proximitate, regional, ar fi mai important ca niciodată: timișorenii să cunoască ceea ce pot vizita în județ.

În ziua de azi, jumătate dintre turiști sunt interesați de experiențe culinare inedite atunci când călătoresc. Deci practic, perfect de înțeles, oamenii vor să mănânce ceva cu specific local atunci când merg într-un loc străin și interesant.

Am tot vorbit despre turismul de proximitate, turismul regional, care înseamnă că oamenii care vor să evadeze o zi, două sau chiar câteva ore să aibă o mulțime de opțiuni chiar în județul nostru.

Momentan aceste opțiuni sunt reduse și mai sunt și împuținate de infrastructura proastă și insuficientă.

Ce beneficii ar aduce turismul de proximitate?

  • Dezvoltare accelerată pentru localitățile rurale din județ.
  • Mai mulți bani timișeni vor rămâne în Timiș.
  • Afacerile din Timiș vor beneficia de un număr tot mai mare de clienți din județele învecinate.
  • Timișenii vor avea opțiuni turistice mai de calitate și la prețuri mai bune, chiar la ei în județ.

Și asta ne duce la gastronomie.

  • Sprijinirea turismului gastronomic: crearea, înregistrarea și promovarea zonelor cu potențial gastronomic. Gastronomia în Timiș are avantajul influențelor turcești, maghiare, slovace, bulgare și germane, iar în județ ne bucurăm și de existența a trei zone viticole (Recaș̦, Petrovaselo, Buziaș̦);
  • istoria noastră diversă ne poate ghida spre o bucătărie la fel de diversă…care să treacă din bucătăriile gospodăriilor noastre în farfuriile a cât mai mulți turiști.
  • EUREGA (EUropa REgiuni GAstronomice) este o inițiativă a U.E. care promovează dezvoltarea zonelor cu un specific culinar.
  • Scopul lor principal este să înregistreze și să promoveze zone unice din punct de vedere gastronomic, pentru ca domeniul gastronomic să fie inclus în strategiile regionale, naționale și europene de dezvoltare.
  • Vom face demersuri pe lângă EUREGA pentru a vedea exact cum și când putem înregistra Banatul pe lista zonelor cu unicitate gastronomică.
  • Dar un lucru cred că este clar pentru noi toți: e o mare pierdere să nu investim în acest domeniu. În special acum, că pandemia a afectat foarte grav industriile HORECA.

Turismul balneoclimateric și de recuperare – avem în județ o localitate cu istoric dar și cu potențial imens în industria de care, medicală și de wellness – Buziaș. Pe lângă Buziaș se pot dezvolta și zone adiacente unde există surse de ape termale. Propunem, așadar, crearea unui centru de excelență al județului care să cuprindă centre de tratament pentru nevoi specifice (ex pe grupe de vârstă, pe diferite afecțiuni medicale). Județul beneficiază de existența unui număr ridicat de surse de apă termală și minerală care pot fi exploatate. Printre măsurile care se impun urgent se numără modernizarea și estetizarea stațiunilor Buziaș și Calacea.

Turism de evenimente: evenimentele pot să fie de natură diversă: concerte și festivaluri (precum festivalul de jazz de la Gărâna), evenimente sportive (maraton), profesionale sau religioase. Promovarea acestui tip de turism presupune o digitalizare a informației, o bună infrastructură de transport și de cazare și o bună pregătire a angajaților pentru comunicarea în limbi de circulație internațională.

Turism religios: a existat de secole, deseori manifestându-se sub forma pelerinajului. Oricare ar fi motivul în spatele acestuia, fie că este interesul istoric sau doar devoțiune spirituală, turismul religios atrage un număr mare de persoane. Conform WRTA (World Religious Travel Association), 1 din 4 turiști sunt interesați în turismul religios, iar în anul 2014 în lume au fost organizate 6 milioane de tabere religioase.

  • Conservarea si reabilitarea bisericilor de lemn din zona Făget;
  • Organizarea unui eveniment religios de tip pelerinaj;
  • Pregătirea unui muzeu al spiritualității bănățene în Timiș̦;

Turism etnic: deși nu există date despre turismul etnic în județul Timiș, este cunoscut faptul că cei care au părăsit România pentru a locui și trăi în alte țări din întreaga lume, în special etnici germani, se întorc cu regularitate să-și viziteze familiile rămase aici, orașele sau satele și pentru a arăta noilor lor prieteni sau copiilor lor locul de unde provin. Oferirea de pachete turistice speciale, în special în perioada verii, ar avantaja atât turiștii cât și economia județului.

Turism activ, sportiv si de aventura:

  • Navigație recreativă pe canalul Bega: canotaj: Bega – Timișoara, Timiș – Lugoj, Mureș – Periam – Cenad;
  • Drumeții și mountain bike: zona Poieni, zona Altringen-Bogda, zona Deta, zona Jimbolia, zona Periam- Variaș – Sânnicolau Mare;
  • Parcuri de aventura: Nădrag, Herneacova, Tarzan Park (Buziaș).
  • Dezvoltarea și sprijinirea pescuitului sportiv.

Vezi aici întregul program de Guvernare Județeană al USR PLUS Timiș.