Mediu și resursele naturale

Mediu și resurse naturale program USR PLUS Timiș

Ne propunem să realizăm:

  • Culoare verzi pe râurile şi cursurile de apă din județ: amenajarea de promenade, piste pentru biciclete şi alte facilităţi comunitare, pentru valorizarea şi integrarea acestora în beneficiul cetăţenilor.
  • Campanii de informare, educare şi conştientizare periodice adresate populaţiei, spitalelor și instituțiilor publice.
  • Renaturalizarea unor zone (canalele de desecare, suprafețe intens mineralizate în ultimi ani).
  • Sprijin pentru elaborarea Registrului Local al Spațiilor Verzi (RLSV), obligatoriu în toate UAT-urile conform legislației în vigoare în formă actualizată și completă, și gestiunea bazei de date folosind platforme software specializate. Actualizarea RLSV ori de câte ori apar modificări (în timp real).
  • Monitorizarea continuă a speciilor alergene și a dăunătorilor de risc (căpușe, tânțari etc) și realizarea unor măsuri de gestionare. Introducerea în amenajările peisagere a unor specii non-alergene.
  • Coordonarea și sincronizarea intervențiilor privind dezinsecțiile în localități învecinate și pe drumurile județene, pentru eficiență și eficacitate.
  • Program de instalare a panourilor solare, pe clădirile aparținând CJT, devenind astfel și un model de bună practică și pentru sectorul privat. Proiecte similare au fost implementate în Europa, iar rezultatele prognozate s-au tradus printr-o reducere medie a costurilor cu energia electrică de 45% pe lună și o amortizare în 7,5 ani în contextul în care Uniunea Europeană finanțează prin fonduri nerambursabile până la 75% din costurile aferente investiției.
  • Accesarea fondurilor europene pentru exploatarea resurselor de energie geotermală.

Asigurarea transparenței decizionale, monitorizarea activă a indicatorilor de mediu și oferirea de acces facil la acestea

  • Realizarea unor instrumente și proceduri transparente, care să permită atât informarea corectă și completă a cetățenilor, cât și instituirea unor mecanisme de control direct al societății asupra stării și evoluției mediului natural.
  • Crearea și/sau actualizarea unor hărți digitale a zonelor mediului natural al județului, care să cuprindă informații utile referitoare la acestea, de la informații necesare proprietarilor, până la cele de interes public.

Implicarea cetățenilor în deciziile de impact asupra mediului

Un bun exemplu poate fi modelul de management participativ, reglementat și implementat deja parțial în parcurile naționale și naturale, care poate fi extins și consolidat cel puțin în rețeaua de arii naturale protejate, zone care sunt identificate în județul nostru de-a lungul râurilor Mureș, Timiș și Bega.

La nivel județean, ONG-urile de mediu trebuie să devină parteneri instituționali veritabili, implicați în toate activitățile de evaluare, de implementare și de control legate de protecția mediului, așa cum au fost o perioadă în domeniul ariilor protejate. Din acest motiv, este foarte importantă încurajarea profesionalizării personalului din ONG-urile de mediu care trebuie să ridice ștacheta competențelor profesionale la nivelul importanței misiunii pe care și-o asumă și la nivelul așteptărilor întregii societăți. Modelul de succes al implicării ONG-urilor în protecția ariilor protejate poate fi replicat în toate domeniile de interes pentru mediu.

Promovarea ecoturismului în ariile naturale protejate din județul Timiș

  • Creșterea vizibilității și conștientizarea valorii siturilor Natura 2000: realizarea și promovarea unui catalog care să includă obiectivele turistice, culturale și istorice din zona siturilor Natura 2000.
  • Identificarea și sprijinirea meșterilor populari și a micilor producători, păstrători ai tradițiilor din zona siturilor Natura 2000. Promovarea produselor tradiționale din aceste situri sub brandul de arie naturală protejată.

Resurse de apă – menținerea calității apelor și gestionarea durabilă

Obiectivul este acela de a preveni poluarea corpurilor de apă şi menţinerea calităţii şi stării apelor de suprafaţă

Situația prezentă

Din 332 de localități existente în județul Timiș, 251 sunt racordate la sisteme de aprovizionare cu apă din subteran, 4 sunt alimentate de la suprafață și 2 sunt alimentate din rețea, în timp ce 63 de localități nu au apă la robinet. Există 21 de rețele de apă în execuție, ceea ce înseamnă că pentru 42 de localități nu există deocamdată niciun plan de racordare la rețele de apă.

Mai mult, numai 88 de localități sunt racordate la rețele de canalizare, în timp ce alte 48 de rețele se află în execuție, ceea ce înseamnă că 136 de localități vor dispune de astfel de servicii din totalul de 332. Problemele privind colectarea și epurarea apelor uzate în județul Timiș,  au apărut îndeosebi din cauza gradului redus de acoperire cu servicii de canalizare /epurare, ceea ce are drept consecință poluarea pânzei freatice și poluarea apelor de suprafață cu ape uzate, neepurate, îndeosebi în localitățile care un număr mai mare de 2000 de locuitori. Totuși, locuitorii zonei rurale au un interes scăzut  de a se racorda la rețelele de canalizare nou înființate, iar lipsa de implicare a primăriilor sau a serviciilor de gospodărie comunală, care funcționează în cadrul acestora cu rolul de a impulsiona populația să se racordeze la canalizare, completează tabloul.

În zonele în care există aceste servicii de canalizare și de epurare a apelor se remarcă funcționarea defectuoasă a stațiilor de epurare (de exemplu: stația Jabar care deservește municipiul Lugoj) apărută atât din cauza gradului redus de racordare, cât și din cauza operării neadecvate, în lipsa unui personalului calificat.

  • Asigurarea viabilității și exploatării sustenabile a surselor de alimentare cu apă, inclusiv a celor de mică și de medie adâncime.
  • Diminuarea poluării apelor de suprafață, inclusiv prin măsuri de prevenire a riscurilor.
  • Decolmatarea/ consolidarea și ecologizarea periodică obligatorie a albiilor minore ale râurilor și a calității apelor de suprafață, ca sursă importantă de apă potabilă, prin implicarea activă a tuturor actorilor sociali. Recostrucția ecologică a râurilor din județul Timiș, prin măsurarea parametrilor calitativi de către institutele de cercetare ale universităților (ICAM, ICER etc).
  • Alimentarea cu apă a locuitorilor județului nostru atât în mediul urban, cât și în cel rural, din surse sigure și calitative asigurate de apele de mică și de medie adâncime.
  • Reabilitare rețelelor de apă, dar și extinderea acestora în tot județul, concomitent cu reabilitarea și extinderea sistemelor de canalizare.
  • Crearea de politici locale care să stimuleze racordarea la rețeaua de apă potabilă și la canalizare, implicarea primăriilor în creșterea numărului de cetățeni racordați la sistemele de canalizare, prin programe de informare și conștientizare.
  • Auditarea tuturor stațiilor de epurare a apelor uzate existente și punerea lor în funcțiune la parametrii optimi și construcția unor stații noi, unde este cazul.
  • Crearea unui sistem de colectare a apei pluviale, atât în urban, cât și de-a lungul drumurilor naționale județene, și direcționarea acestora spre folosirea lor în sisteme de irigații.
  • Întreținerea canalelor de desecare și de irigații aflate în proprietatea unităților administrativ-teritoriale din județul Timiș.
  • Măsuri de protecţie împotriva inundațiilor şi de diminuare a riscurilor producerii inundaţiilor (inclusiv prin preluarea apoi în canale adiacente Canalului Bega si a altor surse de apă), dar și elaborarea unor hărţi de pericol și de risc al inundațiilor, cu urmărire în sistem GPS, drone etc. Modernizarea și interoperabilizarea elementelor active ale sistemului de protecție împotriva dezastrelor naturale.
  • Echiparea la standarde europene a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă.

Gestionarea durabilă a deșeurilor

Unitățile Admistrativ Teritoriale au obligația legală de a organiza, gestiona şi coordona activitatea de colectare selectivă şi valorificarea deșeurilor prin mandatarea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Deșeuri Timiș, în acest scop existând contracte de delegare cu operatoriii de salubrizare. Totodată, acestea răspund de punerea în practică a legislației, de crearea de strategii şi programe proprii pentru gestionarea deșeurilor și de monitorizarea și raportarea datelor și a indicatorilor de performanță stabiliți în acord cu ADID.

Principala problemă este incapacitatea UAT-urilor de a atinge obiectivele de valorificare a deșeurilor (65% din totalul generat) , gradul de valorificare fiind de cca. 15%. Cauzele acestui insucces sunt de natura legală și decizională (esența unor strategii coerente la nivel județean, tergiversarea punerii în aplicare a sistemul „plătește pentru cât arunci” și politizarea excesivă a deciziilor, lipsa soluțiilor de valorificare a deșeurilor biodegradabile sau cele din construcții sau demolări, educația precară a populației și întârzierea punerii în practică a unor soluții de stimulare a reciclării precum sistemul garanție la recipiente de băuturi etc.).

Măsurile propuse sunt următoarele:

  • Transparentizarea, depolitizarea și profesionalizarea ADID Timiș;
  • Asumarea unui „Plan Județean de Gestionare a Deșeurilor și Economie circulara” actual și coerent, coroborat cu PNGD și direcțiile noului Plan European pentru Economie Circulară;
  • Minimizarea la sursă a deșeurilor generate și susținerea colectării selective a deșeurilor, creșterea gradului de recuperare și de reciclare a deșeurilor, și încurajarea compostării în gospodării;
  • Implementarea sistemului „plătește pentru cât arunci” bazat pe greutate, în conformitate cu prevederile legale.

Digitalizarea datelor de deșeuri, monitorizarea și transparentizarea acestora, inclusiv a costurilor plătite de către primării în gestionarea deșeurilor și pentru neîndeplinirea obligațiilor de valorificare (taxa la groapă, taxa pe economia circulară).

Inițierea unei cooperări proactive între principalii actori, APL, ADID, operatori de salubrizare, mediul economic și Organizații de Preluarea Responsabilității Producătorilor și realizarea unor parteneriate public-private cu acestea care să contribuie la dezvoltarea infrastructurii de reciclare a deșeurilor.

Verificarea statusului contractării serviciilor de salubrizare și întărirea controlului și a măsurilor coercitive împotriva celor care abandonează deșeuri și nu respectă regulile de colectare selectivă.

Transpunerea colectării selective a deșeurilor în realitatea de zi cu zi a cetățenilor, atât prin educație activă și continuă, cât și prin realizarea mai multor stații de sortare a deșeurilor la nivel județean, și punerea în practică a planului județean de gestionare a deșeurilor.

Reluarea proiectului „Realizare stație de compostare, cu fermentare uscată, complet închisă și dotată cu sistem de ventilație și filtrare a aerului pentru prelucrarea fracției biodegradabile din deșeuri municipale nepericuloase și a deșeurilor verzi”, întocmit în 2014 pe baza Certificatului de Urbanism, Nr. 2935/2014 pe terenul amplasat în Timișoara, Calea Șagului, în vecinătatea Stației de sortare a deșeurilor. Propunem ca proiectul sa fie reluat de către Consiliul Județean Timiș în parteneriat cu Primăria Municipiului Timișoara, conform PUZ aprobat prin HCL nr. 28/26.01.2010, pentru a putea prelua deșeuri de la orice societate de salubrizare, nu doar de la RETIM S.A.

Integrarea în comune a unor spații pentru valorificarea obiectelor nefolosite provenite de la populație, un loc în care poți să lași lucrurile de care nu mai ai nevoie, dar care sunt încă funcționale astfel încât să poată fi folosite de oamenii care au nevoie de ele.

Verificarea modului de gestionare a deșeurilor pe șantierele de construcții și crearea unor centre de preluare /valorificare a acestor deșeuri la nivelul comunelor.

Calitatea aerului, solului și fondul forestier

Obiectivele sunt de a îmbunătăți calitatea aerului, de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și de a îmbunătăți starea de sănătate a populației și calitatea mediului în urban și rural. Se au în vedere următoarele măsuri:

  • Sprijinirea eficienței energetice și utilizarea energiei regenerabile în infrastructura publică, inclusiv clădiri publice și în sectorul locuințelor: măsuri de eficiență energetică având ca scop reabilitarea energetică completă;
  • Reabilitarea termoizolațiilor și a sistemelor de încălzire în clădiri și instalații potrivit normelor europene și naționale pentru a diminua emisia de gaze cu efect de seră pentru clădirile care aparțin CJT;
  • Utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie termică pentru încălzire și prepararea apei calde de consum cel puțin pentru clădirile publice proprietatea CJT;
  • Înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent cu corpuri de iluminat cu eficiență energetică ridicată, durată mare de viață;
  • Cooperarea cu orașele mari ale județului pentru dezvoltarea unor soluții viabile de conectare și transport în comun care să ducă la scăderea traficului auto individual și implicit a emisiilor de praf și poluanți;
  • Extinderea suprafețelor pădurilor, sprijinirea realizării plantațiilor forestiere pe terenuri scoase din circuitul agricol și în jurul zonelor locuite aglomerate, în vederea combaterii încălzirii globale, a deșertificării (atragerii ploilor), precum și a opririi circulației cu viteză a aerului (a furtunilor);
  • Reducerea și îndepărtarea depozitelor necorespunzătoare de nămoluri, dejecții și deșeuri;
  • Implementarea normelor legislative specifice în domeniul emisiilor, cu măsurarea periodică prin institutele de cercetare și/ sau avizate a tuturor parametrilor, cu reabilitarea sistemelor de încălzire în clădiri și instalații potrivit normelor europene și naționale;
  • Analiza sistematică a solului, a efectelor de extragere a resurselor minerale subterane, inclusiv a celor energetice și propunerea și implementarea unor măsuri corespunzătoare de prevenire a poluării și/ sau deteriorării solului.

Vezi aici întregul program de Guvernare Județeană al USR PLUS Timiș.