Protecție Socială - USR Timiș - Filiala Timiș a Uniunii Salvați România

Protecție Socială

Protecție socială USR PLUS Timiș

Principiile și viziunea asumate

Ne dorim ca fiecare copil, tânăr, adult și vârstnic să aibă șansa la o viață de calitate în România prin acces la servicii sociale de calitate, prin egalitate de șanse și de tratament, solidaritate între generații și sprijin instituțional simplificat, accesibil și deschis dialogului. Construim o societate în care fiecare român să aibă șansa de a deveni conform propriilor aspirații și să poată crește, trăi și îmbătrâni cu demnitate.

Protecția socială trebuie să reprezinte o strategie de bază în prevenția sărăciei și în dezvoltarea incluzivă și echitabilă, și nu un pansament aplicat din când în când. Ținând cont de îmbătrânirea populației, de schimbările din societate, de migrație etc, putem fi siguri că nevoia și cererea pentru servicii sociale va continua să crească. Astfel că e absolut necesar ca strategia de protecție socială să nu fie o simplă anexă a planului de administrație a Consiliului Județean Timiș, ci o parte integrantă în nucleul administrației. O abordare eficientă și integrativă a protecției sociale necesită legături cu alte domenii de politici publice, cum ar fi economia, educația, spațiul public etc., și pornește de la bază legislativă și un cadru bugetar adecvat.

Contrar unor prejudecăți din ideologia politică românească actuală, serviciile sociale nu sunt apanajul doctrinei socialiste sau comuniste. Orientările politice de dreapta susțin că serviciile sociale ar trebui să aibă ca scop trecerea oamenilor din pătura săracă, de jos care sunt cel mai mulți consumatori de ajutor social și au perspective de viață pe termen scurt (ajutorul primit nu este sustenabil), în pătura de mijloc a societății, alcătuită din majoritatea oamenilor care sunt contributori în societate, consumatori de servicii publice și care au perspective de viață pe termen mediu și lung. Renew Europe propune incluziunea grupurilor vulnerabile în toate domeniile, începând cu educația, subliniind că acest lucru generează creștere economică: o dată prin scăderea consumului pe servicii sociale, apoi prin creșterea participării la piața muncii.

În politica de protecție socială pe care o propunem, preluăm ca principiu punctul de vedere asumat și de către orientările politice de dreapta, nu doar de către cele de stânga, potrivit căruia protecția socială poate fi oferită prin servicii sociale adecvate nevoilor grupurilor vulnerabile incluzive social din toate domeniile de activitate, alături de un alt principiu asumat de obicei mai ales de către orientările de centru-dreapta: cel al responsabilității sociale (individuală, de grup și corporatistă), constând – la fiecare nivel de manifestare – în seturi de răspunderi (legale/juridice, pecuniare/bănești, etice/morale, instituționale/politice) pentru propriul comportamentul.

Acest gen de responsabilitate presupune, în primul rând, o componentă individuală (responsabilitate socială individuală = cetățeanul trebuie să răspundă legal/juridic, pecuniar/bănesc, etic/moral sau instituțional/politic pentru activitățile și faptele sale). A doua componentă pe care o presupune este de grup (responsabilitate socială de grup = comportament civic cu același gen de răspunderi, dar rezultat din sensibilitatea unor grupări sociale față de probleme sociale, culturale, economice sau de mediu cu încărcătură civică, constând într-o poziționare etică față de ceea ce se întâmplă în jurul companiilor și într-o conduită morală, de societate civilă, vizavi de impactul pe care activitățile companiilor îl au asupra echilibrului dintre problemele economice și cele de mediu (ecosistem).

Ultima componentă, dar cea mai importantă în condițiile actuale ale globalizării și informatizării vieții sociale, este corporatistă (responsabilitate socială corporatistă, cunoscută sub acronimul CSR) = responsabilitate a companiilor / corporațiilor față de efectele activităților lor asupra societății și asupra oamenilor din jurul lor: derularea afacerilor (comportamentul companiei / corporației), supus tot aceluiași gen de răspunderi, trebuie să aibă loc într-un fel care să ajute la îmbunătățirea și dezvoltarea calității vieții tuturor oamenilor care sunt afectați de acțiunile sale și care contribuie pozitiv la economia țării / regiunii / județului / localității, precum și la creșterea bunăstării celor afectați de o afacere în momentul luării deciziilor.

Viziunea noastră asupra protecției sociale este una modernă: în secolul XXI, protecția socială are caracter procesual și continuu, nu doar fragmentar și accidental, se face prin servicii sociale adecvate nevoilor persoanelor cu vulnerabilități și presupune în mod necesar asumarea și practicarea responsabilității sociale – la nivel individual, de grup și corporatist – de către toate entităților angrenate într-un astfel de proces. Ea va fi transpusă instituțional în practică cu ajutorul a două seturi de instrumente: politici la nivel administrativ și măsuri de dezvoltare.

Situația protecției sociale la nivelul CJ Timiș

Instituțional, CJ Timiș dispune de două pârghii de intervenție și protecție socială: Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Drepturilor Copilului Timiș (acronim: DGASPCTM), aflată în directă subordonare și cuprinzând mai multe servicii sociale, centre de protecție și un birou de consiliere; Servicii Publice Deconcentrate în Județul Timiș, plasate sub tutela sa, desfășurând activități tangente cu cele de protecție socială și cuprinzând câteva agenții, case, direcții și inspectorate cu atribuții de responsabilitate socială în domenii incluzive precum forța de muncă, prestațiile sociale, pensiile, sportul, tineretul, cultura, sănătatea publică, educația, întreprinderile mici și mijlocii.

Atribuțiile DGASPCTM sunt repartizate pe următoarele domenii de protecție și intervenție socială:

  1. domeniul protecţiei și promovării drepturilor copilului
  2. domeniul prevenirii şi combaterii violenţei domestice
  3. domeniul protecţiei persoanei adulte
  4. domeniul protecţiei persoanelor vârstnice şi a altor persoane adulte aflate în situaţii de dificultate

Strategia actuală a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Drepturilor Copilului Timiș (DGASPCTM) se referă, în principal, la serviciile oferite copiilor și persoanelor adulte, menționează centrele de tip rezidențial pentru copii, tineri și adulți din subordinea DGASPC Timiş și enunță obiectivele pentru perioada 2014-2020. Ceea ce caracterizează această strategie este accentul pus pe rolul serviciilor sociale în realizarea protecției persoanelor vulnerabile, ea neglijând rolul de protecție socială care îi revine – în secolul XXI – responsabilității sociale.

Strategia și obiectivele noastre

Viziunea noastră pentru o gestiune eficientă și modernă a serviciilor sociale pornește de la regândirea modului în care se administrează acest sector. Nu mai considerăm viabil acest model în care DGASPCTM face strategia, o implementează și apoi și-o evaluează singur.

În viziunea noastră, Strategia serviciilor sociale va trebui să țină cont de următoarele obiective (printre altele):

  • Evidența locurilor de muncă disponibile, accesibile persoanelor cu diferite dizabilități, evidența persoanelor cu dizabilități în căutare de loc de muncă, în colaborare cu Serviciul de Ocupare a forței de muncă, care va eticheta fiecare post disponibil cu categoriile de dizabilități pentru care se pretează.
  • Educație pentru incluziune în școli, în colaborare cu ISJ Timiș – materii opționale unde ar putea să li se prezinte elevilor diverse cazuri de dizabilități, pentru a normaliza interacțiunea
  • Înființarea și, după caz, extinderea serviciilor comunitare integrate (social, educație, sănătate, acces la muncă și locuire decentă, acces la documente de identitate) pentru familiile defavorizate şi grupurile vulnerabile, pentru combaterea lipsurilor multiple și eliminarea piedicilor din calea accesului la oportunități de a dezvolta o viaţă independentă şi demnă.
  • Promovarea reconversiei profesionale și a învățării pe tot parcursul vieții în special către grupurile vulnerabile.

Politici la nivel administrativ

Propunerea noastră este ca DGASPCTM, în baza atribuțiilor legale pe care le are, să funcționeze și ca un facilitator de servicii sociale între beneficiari și furnizori.

  • Serviciile direcției, fiecare pe specialitatea lui, să facă parteneriate cu ONG-urile de profil astfel încât să existe posibilitatea ca un serviciu social să fie oferit și de aceste ONG-uri, cu sprijinul administrativ al DGASPCTM, ambii membri ai parteneriatelor asumându-și responsabilitatea socială la fiecare nivel al entităților implicate (individual, de grup și corporatist) și sub incidența sancțiunilor/răspunderilor adiacente fiecăreia dintre ele.
  • În acest sens, administrația se obligă în mod responsabil și la simplificarea și eficientizarea actului birocratic pentru a facilita cu adevărat aceste servicii, iar ONG-urile își asumă instituțional și contractual răspunderile/normele responsabilității sociale ce le revin.
  • În plus, DGASPCTM va avea responsabilitatea de a centraliza, printr-o soluție de platformă online dinamică, activitatea societății civile, dar și programe de responsabilitate socială a firmelor, astfel încât să existe o vizibilitatea a tuturor proiectelor și programelor disponibile și să se reflecte zonele în care mai este nevoie de inițiative.

Și DGASPCTM să gestioneze și să consilieze prioritar finanțările. Să devină, deci, un organism intermediar, iar organizațiile să devină pilonii de implementare a acțiunilor de intervenție socială

  • Similar cu modelul agențiilor care gestionează fonduri europene, dorim ca pe viitor DGASPCTM să centralizeze toate sursele de finanțare publice și private, să le promoveze către furnizorii locali, apoi să consilieze și să evalueze implementările creând astfel un cadru pentru competitivitate și, prin urmare, pentru creșterea calității proiectelor.
  • Astfel se va rezolva și problema inechității finanțării între public și privat, iar stabilirea unui standard de cost pentru servicii va fi în concordanță cu realitatea.
  • De asemenea, administrația trebuie să se ofere din oficiu ca partener în proiecte gestionate de alte organizații, ținând cont că finanțatorii tind să acorde prioritate acestor tip de parteneriate.
  • Tot în acest rol DGASPCTM se va ocupa de oportunități de formare pentru lucrătorii din domeniu, de oferirea de expertiză în scrierea de proiecte pentru obținerea de finanțări și de evaluarea competențelor psiho-sociale a lucrătorilor sociali.

Pe partea de accesibilizare este necesar să abordăm în mod particular accesibilizarea instituțiilor publice din subordinea CJT, măcar pentru cele mai frecvente categorii de dizabilități prezente la persoanele din Timiș. În prezent administrația se află în încălcarea legii din acest punct de vedere. Mai mult decât atât, acesta este un standard ce ar trebui impus și facilitat instituțiilor private locale.

Această propunere va avea cu adevărat sens atunci când conducerea acestei direcții, ca și toate celelalte, va fi stabilită pe criterii de competență prin concursuri publice, iar nu prin numiri politice ca până acum.

Următorul pas este actualizarea strategiei pentru servicii sociale în concordanță cu noile direcții europene. Conexiunea cu Comitetul European Economic Social și schimbul de practici cu entități europene similare este obligatoriu. Stabilirea resurselor necesare – centre, personal etc. – în funcție de nevoile reale din teren.

Măsuri de dezvoltare

Hărți sociale. O mapare a populației județului pe diferite categorii vulnerabile și pe servicii sociale existente în zonă (eventual prin GIS) astfel încât autoritatea județeană să aibă o imagine integrativă a resurselor și nevoilor din teritoriu și să poată interveni preventiv prin diferite măsuri specifice.

  • Există implementat prin fonduri structurale din 2018, la nivel național un astfel de proiect de mapare a serviciilor sociale, astfel că primul pas ar fi analiza eficienței acestui proiect și apoi a utilizării lui la nivel local.
  • Evidența locurilor de muncă potrivite și pentru persoane cu diferite tipuri de dizabilități. Aici este necesară interconectarea tuturor instituțiilor, agențiilor, ONG-urilor care au un rol de integrare socială (AJOFM, Casa de Pensii, Serviciul pentru Imigrări, Inspectoratul Școlar și celelalte Servicii Publice Deconcentrate din Judeţul Timiş având tangență cu activitățile de protecție socială).
  • Programe și servicii de sprijin a persoanelor abuzate sau a persoanelor vulnerabile, precum şi măsuri de sprijin a victimelor: de pildă, crearea unui serviciu nou de asistență socială județeană, cum ar fi Serviciul de Îngrijire a Persoanelor la Domiciliu, care să asigure îngrijire domestică tuturor persoanelor care au nevoie (copii, adulți și vârstnici), venind astfel conform prevederilor legislative în vigoare – cu o susținere în satisfacerea nevoilor beneficiarilor.

Gestionarea informatizată a relației cu beneficiarii (sursă de finanțare: Fondurile europene). 

În contextul actual al generalizării comunicării online, prin utilizarea masivă a instrumentelor de tratare informatizată a datelor și prin oportunitățile oferite de social media devine absolut necesară schimbarea de paradigmă a managementului serviciilor sociale.

  • Demararea anchetelor sociale online în vedere identificării familiilor care au nevoie de acest serviciu și crearea unei liste de potențiali beneficiari (ex.: platformă online cu registre și baze de date interconectate și cu instrument digital de protecție a datelor personale ale utilizatorilor platformei și a datelor privind utilizările platformei).
  • Informarea electronică a potențialilor beneficiarilor în legătură cu serviciile oferite, cu drepturile și îndatoririle pe care le au (ex.: aceeași platformă online dotată cu registre și baze de date interconectate și cu repertoriu de găsire automată a furnizorilor de servicii sociale și a beneficiarilor).
  • Semnarea electronică a unor contracte de prestări servicii între beneficiar și serviciul de îngrijire la domiciliu (ex. aceeași platformă care să permită realizarea online a acestor contracte și plata electronică securizată a serviciilor sociale oferite, compatibilă cu instrumentele de evidență electronică implementate deja, dar și cu instrumentele tradiționale de plată).

Extinderea și modernizarea infrastructurii serviciilor sociale:

  • Reabilitarea și dotarea centrelor sociale destinate persoanelor din grupuri vulnerabile.
  • Pregătirea personalului care să lucreze în cadrul serviciilor de asistență socială.
  • Înființarea de noi centre sociale.
  • Integrarea la școală, în muncă și în comunitate a copiilor și persoanelor adulte cu dizabilități.
  • Asigurarea pregătirii, consilierii și asistenței pentru aparținători din centrele de tip respiro.
  • Monitorizarea modului în care personalul specializat și aparținătorii asigură o îngrijire potrivită.

Vezi aici întregul program de Guvernare Județeană al USR PLUS Timiș.