O istorie a transportului public din Timișoara

În anul 1867 a fost dată în exploatare prima linie de tramvaie care unea cartierele Iosefin – Cetate – Fabric, punând astfel bazele dezvoltării acestui oraş şi transformarea sa într-o metropolă. Se poate spune că aceşti 150 de ani de transport local au oferit o bază suficient de solidă pentru a avea azi un transport demn de prezentul pe care îl trăim. Un sistem care să pună cetăţeanul şi nevoile sale pe primul loc, în deplină concordanţă cu principiile moderne de funcţionare ale unui serviciu de utilitate publică.

Menirea de utilitate publică a societății locale de transport a dispărut însă undeva în meandrele trecutului, sistemele folosite în prezent ne mai ţinând cont de realitatea economică şi socială actuală. O realitate într-o dinamică accelerată ce necesită soluţii pragmatice şi inteligente, care să răspundă provocărilor imediate şi în acelaşi timp necesită direcţii de devoltare pe termen lung. În loc să ofere soluţii pertinente la aceste provocări, regia supravieţuieşte de la an la an prin infuziile de capital ale primăriei, cu alte cuvinte toţi locuitorii oraşului ajung să salveze în fiecare an această companie de la faliment.

Care a fost situația pe 2016 a RATT

Doar în anul 2016 bugetul regiei de transport local a fost de 92,7 milioane de lei. Din această sumă, 56 milioane lei au reprezentat subvenţiile oferite de Primăria Timişoara. Cu alte cuvinte, în 2016, fără aceste subvenţii, regia de transport public nu şi-ar fi acoperit nici măcar jumătate din cheltuieli! Această sumă de 56 de milioane reprezintă în același timp peste 80 de călătorii pe care fiecare cetăţean al oraşului le-a plătit regiei de transport, sau, dacă folosim un alt termen de comparație, practic fiecare cetăţean a finanţat regia cu contravaloarea impozitului anual plătit pentru un apartament cu 2 camere.

Motivarea primăriei pentru această infuzie de capital este că scopul acestei societăţi nu este acela de a fi profitabilă, câştigul nereprezentând un interes în sine, costul acceptabil social fiind criteriul definitoriu în politica economică a companiei. Acest lucru este menţionat şi în referatul Primăriei Municipiului Timişoara privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul 2016 al Regiei Autonome de Transport Timişoara, cap. 1.1 – Venituri din exploatare.

Este evident că această factură de 56 de milioane a fost plătită în final tot de cetăţenii oraşului Timişoara. Ea reprezintă factura unei proaste administrări în general şi a unei lipse clare de viziune managerială cu efecte negative reale pe termen lung în dezvoltarea oraşului.

Care este situația pe 2017 a noii STPT

Pentru 2017 se preconizează o infuzie de capital şi mai mare, de aproximativ 70 de milioane, ceea ce reprezintă o creştere cu 25% faţă de anul trecut.

În aceste condiţii, fără a folosi cuvinte mari, putem spune că acest concept gol şi păgubos de a nu prioritiza indicatorii cheie de profitabilitate a regiei de transport public în managementul acesteia nu este altceva decât paravanul după care se ascunde incompetenţa administrativă a celor ce conduc această instituţie. Cel mai probabil politizarea excesivă a funcţiilor a condus în timp la această situaţie absurdă în care criteriul esenţial de promovare a devenit obedienţa faţă de factorul politic iar criteriile de performanţă au fost puse pe plan secundar. Regia de transport public local a devenit în timp, precum multe alte companii de stat din România, un vehicul de propagandă electorală prin intermediul cărora aleşii politici vremelnici oferă false gratuităţi în scopul unor viitoare câştiguri electorale iar tranformarea statutului RATT din regie autonomă în STPT, societate pe acţiuni cu acţionar majoritar Consililul Local al PMT, nu rezolvă implicit această stare de lucruri.

USR, prin vocea filialei locale Timişoara, consideră că transportul public este cheia mobilităţii urbane într-un oraş ce se pregăteşte să devină capitală culturală europeană. Atragem atenţia că pentru realizarea acestui lucru este esenţială restructurarea RATT pe principii corecte, realitate pusă sub semne serioase de întrebare în condiţiile în care din comunicatele publice disponibile rezultă ca echipa de management rămane practic aceeaşi.

Ce așteaptă timișorenii de la STPT

Noua societate creată, STPT, îşi va prezenta planul de management cel târziu pe 30.10.2017. Considerăm că acest plan de management trebuie să ofere răspunsuri şi soluţii pertinente şi la următoarele aspecte:

• folosirea tehnologiei prin aplicaţii smart care să permită o utilizare facilă a serviciilor sale şi o plată la fel de uşoară atât pentru cetăţeni cât şi pentru turişti; deşi există un sistem de ticketing bazat pe carduri contactless din ianuarie 2009, în realitate pentru a pune bani pe cardul de transport sau pentru a achiziţiona un abonament utilizatorii de transport public sunt obligaţi să folosească obligatoriu chioşcurile RATT iar vizualizarea sold-ul din „portofelul electronic” se poate face doar într-un mijloc de transport;
• regândirea traseelor pe criterii de cost / beneficii;
• restructurarea sistemului de abonamente, o restructurare care să ţină cont de direcţia reală de dezvoltare a Timişoarei;
• regândirea sistemului de gratuităţi astfel încât acestea să se adreseze cu adevărat posibilităţilor financiare ale utilizatorilor şi nu avantajelor electorale ale factorilor politici;
• regândirea preţurilor la bilete – ca o paranteză, în 2009 preţul unui bilet RATT a fost 1.6 RON / călătorie la un salariu minim brut pe ţară de 600RON; în 2017 biletul RATT costă 2 RON / călătorie iar salariul minim brut pe ţară este de 1450 RON;
• un sistem informatic de calcul al fluxului de pasageri ar putea permite companiei să-şi eficientizeze şi să-şi regândească organizarea şi investiţiile viitoare;
• creşterea siguranţei şi confortului pasagerilor (sisteme de climatizare şi încălzire, curățenia mijloacelor de transport, norme şi instrucţiuni standardizate pentru mentenanţa preventivă şi corectivă, etc… );
• planul de investiţii în infrastructură şi mijloace de transport în comun, folosind ca puncte cheie sisteme de ultimă generaţie, cu consum redus de combustibil/energie, hibride – care să nu blocheze buna funcţionare în cazul în care rămân fară o sursă de alimentare.

Aşteptăm cu interes planul de management al noii societăţii infiinţate. Acest oraş trebuie să deţină o societate de transport public local care să ofere servicii de calitate la preţuri competitive şi să reprezinte o alternativă viabilă la transportul individual.

sursa foto: Paul Istoan/Flickr