USR propune pentru bugetul din 2018: Conectarea aeroportului din Timișoara pe calea ferată

USR propune pentru bugetul din 2018: Conectarea aeroportului din Timișoara pe calea ferată

Sursa foto: Trenul dintre Viena și Aeroport. Bahnsteig 1/ Wikipedia Commons

INFORMAȚII GENERALE DESPRE PROPUNEREA DE PROIECT

  1. Titlul propunerii:
    Transport modern și eficient pe calea ferata, între Municipiul Timișoara și Aeroportul Internațional Timișoara (AIT)
  2. Domeniul de aplicabilitate:
    Mobilitate, Transport public
  3. Durata estimată de implementare a propunerii:
    12-16 luni
  4. Valoarea estimată a investiției:
    25 milioane lei

DESCRIEREA PROPUNERII

1. Formularea propunerii de proiect, scop/obiectiv general și obiective specifice ale propunerii de proiect:

Prin această propunere de proiect se are în vedere conectarea, pe calea ferată, a Aeroportului Internațional Timișoara cu Municipiul Timișoara și cu rețeaua feroviară existentă.

SCOP:

  • Dezvoltarea alternativelor de transport în Municipiul Timișoara pentru un acces modern, facil și optim către Aeroportul Internațional Timișoara (AIT).

OBIECTIVE:

  • Dezvoltarea unei alternative de transport de tip tren urban care să asigure accesul facil între Municipiul Timișoara și Aeroportul Internațional Timișoara.
  • Conectarea alternativei de transport de tip tren urban între ruta feroviara 213 existentă (Timișoara -Lipova) și Aeroportul Internațional Timișoara.

OBSERVAȚII:

  • Primăria Municipiului Timișoara în calitate de principal beneficiar al acestui proiect trebuie să inițieze un dialog constructiv cu Consiliul Județean Timiș, respectiv cu reprezentanți de la Ministerul Transporturilor și să identifice cele mai eficiente metode de convingere a părților implicate în această inițiativă;
  • Pentru că acest proiect să fie finalizat cel târziu la finele anului 2020, primele investiții trebuiesc alocate încă de anul acesta și intreprinse măsuri concrete de demarare a proiectului.
  • Această propunere de proiect apare și în noul Plan Urbanistic General (PUG) al Timișoarei și de asemenea a fost prezentată și în Proiectul Vision 2030.

2. Contextul și justificarea inițierii proiectului:

CONTEXT:

  • Legătura AIT cu Municipiul Timișoara este o problemă stringentă în contextul în care traficul de călători anual pe AIT a ajuns la 1,7 milioane pasageri și se estimează o creștere la aproximativ 2 milioane de pasageri pentru anul 2018
  • În condițiile în care  Municipiul Timișoara va fi în 2021 Capitala Culturală Europeană, sunt toate premisele unei creșteri și mai accentuate a numărului de pasageri în următorii ani și ca atare cu atât mai mult trebuie avute în vedere soluții fiabile de transport pe termen lung a fluxului de călători dintre Municipiul Timișoara și AIT;
  • De asemenea, trebuie avut în vedere că în 2018 este prevăzută începerea lucrările de modernizare și extindere pentru terminalul de zboruri interne iar anul următor, în 2019 se vor demara lucrările de modernizare si extindere a terminalului de zboruri internaționale a Aeroportului Internațional Timișoara ceea ce va duce o creștere substanțială a numărului de pasageri.
  • În acest moment societatea de transport public STPT (fostul RATT) operează două rute de autobuz care fac legătura dintre Municipiul Timișoara și AIT și anume:
    • Autobuzul E4, pe ruta Bastion – AIT – retur, cu frecvența de 1 cursa / ora;
    • Autobuzul E4b, pe ruta Gara de Nord – AIT – retur, cu frecvența de 4 curse/ zi;
  • Aceste rute de transport public, pe lângă faptul că sunt clar afectate de situația congestionării de trafic rutier şi a unei infrastructuri rutiere din zonă insuficiente pentru traficul rutier existent, sunt total neoptimizate cu traficul aerian și nu corespund nevoilor persoanelor care utilizează transportul aerian, de exemplu ultimul mijloc de transport părăsește aeroportul înainte ca ultima cursă aeriană să ajungă la Timișoara, ceea ce limitează și mai mult opțiunile de călătorie ale pasagerilor sosiți pe AIT spre destinația finală.
  • Conform Planului de Moblilitate Urbană Durabilă a Municipiului Timișoara:
    • serviciile de transport public nu sunt competitive prin comparatie cu autoturismul si taxiul
    • datorită slabei conectivități rutiera spre Vest si Sud (Jimbolia, Beograd), cetatenii trebuie sa traverseze orasul ca sa ajunga la aeroport;
    • nu exista facilitati pentru o legatura adecvata intre cursele de autobuz interurban si aeroport
    • în estimările inițiale pentru analiza fezabilității acestui proiect au fost luate în considerare cifrele de trafic aerian din anii de dinainte de anul 2015, motiv pentru care acest proiect a fost considerat înițiale nefezabil. În condițiile actuale, cu o creștere a traficului aerian în anul 2017 de peste 250% față de anul 2013 fezabilitatea acestui proiect trebuie reanalizată.

GRUPURI AFECTATE

  • Pasagerii curselor aeriene cu plecare – sosire pe AIT și însoțitorii acestora care în acest moment pot să opteze pentru deplasarea spre, respectiv dinspre AIT doar pentru transportul rutier: auto personal, taxi, respectiv transport public, ceea ce presupune implicit costuri ridicate și mai ales consum mare de timp.

3. Beneficiile obținute prin implementarea propunerii de proiect:

BENEFICII DIRECTE:

  • Venituri suplimentare semnificative obținute la bugetul local prin vânzarea biletelor de călătorie: o simplă analiză cost-beneficii pornind de la premizele unui cost de 8 RON pentru o cursă completă AIT – Mall Shoping Center arată o amortizare de 100% a investiției în aproximativ 6 ani, respectiv un câștig efectiv de aproximativ 42% după 8 ani de zile;
  • Rentabilizarea rutelor de transport public rutier care fac în acest moment legătura Municipiului Timișoara cu AIT prin reducerea numărului de curse pe zi și optimizarea traseelor;
  • Legătura directă pe calea ferată a orașului cu AIT ține de normalitatea curentă pentru un oraș modern, cu atât mai mult pentru o Capitală Culturală Europeană, când numărul de turiști crește semnificativ iar aceștia trebuie să aibă la îndemână soluții optime de transport public de legătură dintre Municipiul Timișoara și AIT;

BENEFICII INDIRECTE:

  • Reducerea aglomerației în mijloacele de transport public rutiere pe direcția de deplasare Nord – Sud și retur, prin preluarea unui flux important de călători pe trenul urban pe ruta nou înființată;
  • Reducerea poluării din zonă prin stimularea folosirii transportului în comun în detrimentul folosirii automobilului personal;
  • Corelarea noilor rute de transport public rutier cu programul curselor aeriene.

4. Acțiunile necesare estimate pentru implementarea propunerii de proiect:

  • Legătura pe calea ferata a AIT de ruta feroviara 213 existentă, Timișoara – Lipova, presupune realizarea unui segment feroviar de o linie pe o lungime de aproximativ 1.5km, segment care într-o primă etapă poate fi dat în folosință și neelectrificat.
  • Propunerea de a folosi ruta feroviara 213, vine în contextul în care ruta feroviara 900 (Timișoara – București) este cea mai aglomerata rută din județul Timiș și este inclusă în lucrările de modernizare a coridorului European, segmentul Caransebeș – Arad.
  • Ruta de tren urban propusă, în comparație cu ruta autobuzului expres E4B, este prezentată în figura următoare:
Rută tren Timișoara - Aeroport
Rută tren Timișoara – Aeroport

LEGENDĂ

  • în portocaliu, ruta de autobuz existent E4B;
  • în albastru, ruta de tren urban propusa în condițiile în care segementul de cale ferată dintre AIT și ruta feroviară 213 ar fi disponibil: Gara de SUD (Mall Shoping Center)  – Gara de NORD – Gara de EST – Liceul Silvic – Giarmata Vii
    • cu negru stațiile de călători pe ruta propusă;
    • cu galben stațiile de călători adiționale care pot fi dezvoltate ulterior (Iulius Mall, Business Center P-ța 700, Pasaj str. Ardealului);
  • în roșu, noul tronson propus pentru conexiunea cu Aeroportul Internațional Timișoara
Diagramă posibile conexiuni cu Aeroportul Timișoara
Diagramă posibile conexiuni cu Aeroportul Timișoara

Propunerile USR pentru bugetul din 2018 al Timișoarei:

Toate propunerile USR pentru bugetul Timișoarei din 2019 sunt aici.

Conectarea aeroportului din Timișoara pe calea ferată – o soluție modernă pentru un oraș european

Conectarea aeroportului din Timișoara pe calea ferată – o soluție modernă pentru un oraș european

Evoluția traficului pe aeroportul Timișoara

Începând cu anul 2014, traficul de călători pe Aeroportul Internațional „Traian Vuia” Timişoara (AIT), cât şi traficul de marfă, au crescut considerabil. Datele publice disponibile pe site-ul aeroportului Timișoara, evidențiază o creștere a traficului cu mai mult de 100% pentru intervalul 2014-2017, acesta ajungând de la o valoare de aproximativ 740,000 de călători în 2014, la o estimare de peste 1,7 milioane pentru anul 2017.

Conectarea aeroportului din Timișoara pe calea ferată - evolutie trafic calatori

Pentru anul 2018, prognoza estimează că pragul de 2 milioane de pasageri va fi depăşit. Pe lângă această creştere a numărului de pasageri, traficul de marfă şi-a dublat, de asemenea, valoarea în perioada 2014-2016, de la aproximativ 2 mii de tone în 2014, la peste 4 mii de tone în 2016.

Situația curentă a aeroportului „Traian Vuia”

O astfel de dezvoltare demonstrează potenţialul de creştere zonală și susține nevoia Timişoarei de a investi în continuare în infrastructura de transport aerian, cu atât mai mult cu cât dezvoltarea economică pe care o dorim cu toţii şi titlul de Capitală Europeană a Culturii pe care Timișoara îl va deține în 2021 vor impune o îmbunătăţire serioasă a infrastructurii orașului în general.

În aceste condiții, o investiţie în dezvoltarea capacităților Aeroportului Internațional Timişoara ar fi, cu certitudine, mai mult decât necesară. Din păcate auspiciile în acest sens nu sunt cele mai bune ținând cont că aeroportul Internațional „Traian Vuia” este deținut, la fel ca și Aeroportul „Henri Coandă” din Bucureşti şi Aeroportul “Mihail Kogălniceanu” din Constanţa, de Ministerul Transporturilor – acest mamut birocratic care înghite miliarde de lei de la bugetul de stat și care, sub actuala guvernare PSD, se dovedește total incapabil să gestioneze dezvoltarea infrastructurii de transport a României şi, implicit, a Timişoarei.

Pe lângă această necesitate există și o serie de măsuri şi investiţii complementare care ar putea fi abordate de către autoritățile publice de la nivel local și județean pentru a asigura o utilizare mai bună a acestei resurse pe care oraşul și județul nostru o deţin de facto, iar aceste măsuri şi investiţii complementare trebuie în mod obligatoriu să fie în atenția autorităților locale.

Principalele aspecte pe care autorităţile competente ar trebui să le vizeze cu prioritate sunt legate de infrastructura din jurul aeroportului și de accesul înspre aeroport, atât pentru pasageri, cât şi pentru vehiculele care transportă marfă. În acest moment, drumul care leagă Timişoara de Aeroportul Internațional „Traian Vuia” nu este în măsură să asigure un flux normal de trafic la ore de vârf, darămite să permită o dezvoltare sustenabilă şi să susțină previzionata creştere constantă a numărului de pasageri.

Astăzi, aeroportul este accesibil prin mijloace de transport în comun numai prin intermediul celor două linii de transport STPT: E4 şi E4b. Aceste căi de transport suferă de pe urma congestionării şi incapacităţii infrastructurii din zonă să absoarbă traficul rutier. Pe lângă acest fapt, cele două rute sunt total neoptimizate și nu corespund nevoilor persoanelor care utilizează transportul aerian. Astfel, ultimul mijloc de transport părăseşte aeroportul înainte ca ultima cursă aeriană să ajungă la Timişoara, fapt care dovedește, o dată în plus, lipsa de viziune și inabilitatea managerială a factorilor de deciziei din cadrul STPT.

Propunerea USR Timișoara – conectarea aeroportului din Timișoara pe calea ferată

O posibilă soluție care să răspunda necesităților actuale și mai ales viitoare, soluție care ar prezenta și avantajul unei implementări cu impact redus asupra confortului în trafic al locuitorilor oraşului, ar fi reprezentată de conectarea feroviară a aeroportului cu oraşul, în principal cu Gara de Nord, dar nu numai.

Autorităţile locale cunosc foarte bine această situaţie. O dovadă în acest sens e faptul că în PUG-ul oraşului, aflat în curs de aprobare, este menționată necesitatea interconectării feroviare a oraşului cu aeroportul.

Din păcate, Primăria Timişoara nu a considerat că dezvoltarea legăturii cu aeroportul reprezintă o prioritate, motiv pentru care acest obiectiv a fost abandonat, el nefiind bugetat în PMUD 2016-2030. Nu ştim exact pe ce studiu de oportunitate şi fezabilitate s-au bazat autorităţile locale atunci când au decis că actuala legătură cu aeroportul, deja supra-saturată în timpul zilei, este suficientă pentru următoarea decadă. Considerăm că ar fi foarte utilă și necesară expunerea publică a acestei motivări, pentru a înţelege mai bine planul administraţiei cu privire la cheltuirea resurselor publice.

De asemenea, conectarea aeroportului din Timișoara pe calea ferată apare detaliată și în Vision 2030, dezvoltat de Primărie în colaborare cu Fraunhofer Institut și prezentat public în anul 2008.

Conectarea aeroportului din Timisoara pe calea ferata
Situația liniilor feroviare din zona Aeroportului Timișoara.

Această soluție se poate implementa cu o mai mare rapiditate şi uşurinţă decât o eventuală extindere rutieră, tocmai pentru că se poate folosi de infrastructura existentă în acest moment.
Aeroportul este vecin la vest cu Linia feroviară 217 ce leagă Gara Timişoara Est de Radna şi se poate conecta mai departe, pe cale feroviară, spre Gara de Nord sau Arad. La sud de Aeroport este Linia 100, ce leagă Timişoara de Lugoj. Această amplasare, la confluenţa unor linii de transport feroviar, poate facilita legătura cu aeroportul pe calea ferată. Distanţa dintre Linia 217 şi Aeroport este de 1,5 km. Vision 2030 propune, în fapt, realizarea unei legături între cele două linii feroviare, L217 şi L100, printr-un tronson de cale ferată dublă electrificată, cu o lungime de 3 km, din zona Remetea Mare înspre Giarmata. Proiectul propune realizarea unei linii utilizabile de către toate tipurile de tren, un beneficiu colateral fiind reprezentat de îmbunătăţirea transportului periurban.

Cu alte cuvinte soluția tehnică evocată anterior nu este nouă, ea fiind formulată de mai mult timp și dezvoltată şi propusă de către specialişti. Evident că orice investiţie necesită realizarea în prealabil a unui studiu de fezabilitate, acesta fiind motivul pentru care apreciem că se impune efectuarea unui studiu care să aibă în vedere oportunitatea investiției, luând în calcul inclusiv creşterea previzionată a numărului de pasageri.

USR Timișoara susține că este necesară angajarea unui dialog real între reprezentanții administrațiilor publice de la nivel local și județean şi celelalte insituţii implicate în posibila implementare a acestui proiect, în speță Regionala CFR şi Ministerul Transporturilor, în calitate de acţionar principal al aeroportului, un dialog aplicat pe identificarea de soluții concrete.

Îi recomandăm pe această cale edilului Timișoarei să își canalizeze resursele de energie şi de timp într-un mod mai eficient. Dialogurile adesea jignitoare cu reprezentaţii din opoziție, mass-media sau chiar cu cetăţenii sunt neconstructive și nedemne de poziția pe care o ocupă. Mult mai util ar fi să lucreze în direcția identificării celor mai constructive și benefice soluții pentru Timișoara și, implicit, pentru cetățeni, iar deschiderea spre dialog este o condiție obligatorie în acest sens.

Ne dorim ca observațiile și propunerile noastre să fie recepționate în mod constructiv. USR Timișoara își reafirmă public, pe această cale, disponibilitatea de a oferi suport autorităţilor publice în vederea implementării tuturor proiectelor care aduc beneficii Timișoarei și care îi plasează pe cetățeni în centrul preocupărilor și demersurilor administrative.

Sursa foto: Turbojet/ Wikipedia Commons