Cătălin Drulă: Nota de plată pentru rezilierea abuzivă și ilegală a contractului Autostrăzii Lugoj-Deva lotul 2: peste 230 de milioane de lei

Cătălin Drulă: Nota de plată pentru rezilierea abuzivă și ilegală a contractului Autostrăzii Lugoj-Deva lotul 2: peste 230 de milioane de lei

Statul român prin Compania de Drumuri a primit zilele trecute nota de plată pentru rezilierea abuzivă și ilegală a Autostrăzii Lugoj-Deva lotul 2: peste 230 de milioane de lei!!!

Am spus încă din 2017 că această reziliere a fost o mare tâmpenie regizată de o gașcă de incompetenți din CNAIR în frunte cu directorul de atunci, Ștefan Ioniță.

Chiar făcusem un plan pentru continuarea întregii autostrăzi Lugoj-Deva, cu un orizont realist de finalizare undeva în 2023-2024.

Ce s-a întâmplat din acest plan? Nu doar că nu s-a făcut niciun pas în față, ba chiar ne-am adâncit și mai tare, următorul director incompetent din CNAIR, Sorin Scarlat, reziliind și lotul 3 al autostrăzii și blocând autostrada câteva luni în mod artificial. Este mai mult decât previzibil că în 2 ani urmează să decontăm cu toții o penalizare similară și pe acest sector.

Toate aceste decizii dezastruoase care au împins finalizarea autostrăzii în scenariul optimist undeva după anul 2025 au ieșit din străfundul gândirii anti-infrastructură a unor indivizi ce azi trăiesc bine-mersi pe salarii grase, plătite evident din buzunarele șoferilor exasperați:

* Răzvan Cuc: fost ministru PSD-ist la Transporturi, în prezent deputat PSD (vestitul ministru care a vrut să țină la sol aeronavele TAROM înaintea moțiunii de cenzură anti-Dăncilă)
* Ștefan Ioniță: actualmente reșapat ca director la CESTRIN (centrul de studii al CNAIR)
* Sorin Scarlat: director CNAIR responsabil cu proiectele de investiții (omul nr. 2 în CNAIR)
* Horia Nicolae: director la achiziții în CNAIR ultimii 10 ani, pus pe linie moartă o scurtă perioadă, dar renăscut ca pasărea Phoenix sub guvernarea PNL

Credeți că cele 230 de milioane vor fi plătite de acești indivizi sau tot de cetățeni? Se vor activa oare instituțiile statului responsabile de verificarea acestui dezastru la bugetul țării? Oare PNL girează pentru acești iresponsabili PSD-iști care ne-au exasperat atâția ani, renăscuți acum ca ”experți” PNL? Unde e reforma administrației publice, profesionalizarea instituțiilor? Sau poate că la devalizat bugetul pe spinarea românilor cinstiți interesele USL-iste converg.

În tot acest timp Autostrada Lugoj-Deva este tot în pom, cu o licitație lansată anul trecut și suspendată de 9 luni pentru că cei din CNAIR nu sunt capabili să răspundă la neclaritățile ofertanților.

Va rămâne o gaură mult și bine, atâta timp cât aceeași ”profesioniști” se ocupă de ea, în timp ce românii ce se târăsc pe drumurile naționale criminale plătesc prețul hoției și incompetenței.

Cătălin Drulă: Amendament USR acceptat! Crește cu 10 milioane lei alocarea bugetară pentru drumul de legătură Autostrada A1 Arad-Timișoara -> DN 69

Cătălin Drulă: Amendament USR acceptat! Crește cu 10 milioane lei alocarea bugetară pentru drumul de legătură Autostrada A1 Arad-Timișoara -> DN 69

Acest proiect care leagă Timișoara de autostrada A1, prin vest, cu plecare de la Sânandrei are acum finanțare suficientă pentru plata avansului de proiectare și lucrări pe 2020.

Este vorba de un drum de mare viteză în lungime de 10km, cu 2 benzi pe sens, cu căi de circulație separate cu parapete și cu intersecții denivelate care să conecteze mai bine Timișoara de autostradă.

Studiul de fezabilitate a fost finalizat, acordul de mediu este obținut, Hotărârea de Guvern de aprobare a investiției (indicatori tehnico-economice) este adoptată.

Am primit astăzi promisiunea de la ministrul Transporturilor, Lucian Bode, că licitația pentru proiectarea și execuția Drumului de legătură DN69 (Sânandrei)-autostrada A1 va fi lansată pe SICAP până pe 14 februarie cu termen de depunere a ofertelor în aprilie. Banii necesari pentru anul 2020 sunt acum suficienți pentru acest proiect, prin amendamentul nostru.

Acest nou drum expres de 10km este un proiect pentru m-am luptat în ultimii 3 ani. Am reușit în bugetul de stat pe 2020 să mi se accepte amendamentul de creștere a sumelor alocate pentru proiect de la 20 la 30 de milioane de lei, suficient pentru achitarea avansului contractual.

În anii trecuți – cu adrese, interpelări, întâlniri – am reușit încet-încet să împing autoritățile să facă pașii birocratici din spate – acord de mediu, formular de finanțare europeană, aprobare de către guvern a indicatorilor tehnico-economici.

I-am cerut dlui. ministru să se asigure că se vor lansa concomitent și licitațiile conexe pentru achiziția serviciilor de supervizare, de verificare a proiectului tehnic și de întocmire a documentațiilor cadastrale/exproprieri. CNAIR are prostul obicei să uite de aceste licitații producând astfel întârzieri uneori și de câțiva ani pentru proiecte. Am primit promisiunea că vor fi lansate concomitent.

Voi urmări în continuare derularea acestui proiect foarte important pentru Timiș. O nouă descărcare modernă de tip drum expres cu legătură în partea de vest a orașului (și centură) este absolut necesară pentru Timișoara. În viitor acest drum ar putea fi și primul segment din legătura rapidă între autostrada A1 și autostrada Timișoara-Moravița.

Cătălin Drulă: Despre caii verzi pe pereți care „blochează” autostrăzile

Cătălin Drulă: Despre caii verzi pe pereți care „blochează” autostrăzile

Ce faci când ești incapabil să construiești autostrăzi? Inventezi scuze: “nu ne lasă Europa”, “ne blochează ONG-urile”, “nu putem face din cauza urșilor/broaștelor/etc”, etc

Propaganda PSDistă încearcă la disperare să creeze o narațiune alternativă pentru ceea ce este un eșec colosal care le aparține doar lor.

La autostrada Lugoj-Deva se știe din 2012 (de 8 ani!) că vârful de deal de la Holdea/Coșevița trebuie traversat printr-un tunel de aproape 2km. Soluția este necesară și din punct de vedere constructiv – pentru că dacă s-ar aplica soluția din studiul de fezabilitate (adică o săpătură deschisă), ar rezulta o excavație cu adâncimea maximă de 45m (cât un bloc de 15 etaje) – dar și din punct de vedere al mediului fiind o zonă de păduri, un culoar important de migrație pentru animale. Una e să-l despici în două cu o mega-săpătură cu lățimea de sute de metri la partea de sus, alta e să faci frumos și civilizat două tuneluri pentru autostradă.

De altfel, oricine a fost pe autostrăzi mai la vest de noi sau mai la sud (Bulgaria/Grecia) a văzut zeci de astfel de tuneluri, ele fiind normalitatea. Numai pe ai noștri îi sperie de moarte – “vai, tunel!, să evitam cu orice preț să construim așa ceva în România”. Pentru că n-au mai făcut și pentru că sunt, în general, incapabili și fug de orice răspundere.

Ei bine, de la situația asta de care se știe – de 8 ani – DE OPT ANI și pe care o păstorește de atunci magistralul domn Neaga, directorul CNAIR sub toate guvernele PSD, am ajuns în 2019 să spunem că “nu putem face autostrăzi din cauza urșilor”.

În 2014, dl. Neaga a anunțat planul: le va cere italienilor care au luat contractul pentru acest sector să facă ei proiectul tehnic pentru zona cu tuneluri și să-l dea CNAIR ca să le scoată separat la licitație. După ce nu s-a mișcat mare lucru la acest plan, în 2016 chiar s-a realizat acest proiect tehnic, cu studii geotehnice și tot ce trebuie. El stă în niște cutii acum la compania italiană pentru că în 2017 reveniți cei de la PSD au decis să nu-l mai plătească și că “vorbesc ei la Bruxelles” să nu se mai facă tuneluri. După care au constatat că totuși nu se poate să-ți bați joc de orice reguli dacă vrei bani europeni – ai un acord de mediu aprobat, ai un proiect pe fonduri aprobat, nu poți să-l schimbi doar pentru că vrea mușchiul unui ministru. Așa că au revenit la tuneluri, dar proiectul tehnic tot nu l-au plătit către compania italiană. Și-a trecut și 2018. A venit 2019 și ne promite dl. Neaga că acum-acum scoate secțiunea cu tuneluri la licitație. Pe ce bază, pe ce documentație dacă cea făcută de italieni stă în cutii, asta nu mai explica.

Cert e că după 8 ani de brambureală pesedistă, licitația încă nu e lansată și coridorul european Sibiu-Nădlac e tot întrerupt pe 9km și va mai rămâne mult și bine așa cu oamenii ăștia la butoane.

Nu-i așa că-i mai simplu să spui povești cu lilieci și urși care-s bune să devină folclor, decât să explici de ce naiba nu ești în stare de 8 ani de zile să faci o licitație pentru un sector de câțiva km de autostradă?

Concluzia: noi chiar am putea ajunge departe și să facem și autostrăzi dacă n-am fi conduși de hoți și proști.

Sursa foto: Will Porada / Unsplash

Cătălin Drulă – Scrisoare deschisă despre deblocarea proiectelor de infrastructură rutieră din Timiș

Cătălin Drulă – Scrisoare deschisă despre deblocarea proiectelor de infrastructură rutieră din Timiș

Stimată doamnă prim-ministru, stimați domni miniștri,

Vă scriu pentru a vă solicita deblocarea proiectelor de infrastructură rutieră gestionate de Ministerul Transporturilor prin CNAIR în județul Timiș. În acest sens, vă prezint pe scurt stadiul actual al fiecăruia și pașii care sunt necesari în perioada imediat următoare pentru fiecare dintre aceste proiecte.

Varianta de Ocolire Timișoara Sud

Stadiu: În procedură de licitație din 22.04.2017. Ultimele contestații la atribuirea contractului au fost respinse definitiv în data de 22.11.2018.

Pași necesari:

  1. Semnarea contractului de proiectare și execuție cu ofertantul câștigă
  2. Alocarea creditelor bugetare necesare în Legea Bugetului de Stat pe anul 2019. Valoarea contractului este de 381 mil lei fără TVA, iar termenele contractuale 6 luni proiectare + 24 luni de execuț Prin urmare, la un ritm normal de derulare a contractului este nevoie de cel puțin 100 de milioane lei credite bugetare alocate acestui proiect (Cod obiectiv 718 – Anexa nr. 3/24/29).
  3. Efectuarea exproprierilor pe traseul noului drum. Licitația pentru elaborarea documentațiilor cadastrale este încă în desfășurare – nu are un câștigător desemnat ceea ce reprezintă un mare risc de întârzieri pentru proiect, mai ales dacă vor fi contestaț Trebuie menționat că CNAIR a lansat această licitație abia în 02.08.2018 (la 16 luni după licitația pentru drumul propriu-zis). Este de neînțeles întârzierea! Chiar dacă se va semna acest contract în cel mai scurt timp, cele 6 luni rămase până la începerea execuției de lucrări (când terenul trebuie predat liber de sarcini constructorului) sunt un termen extrem de scurt pentru toate etapele: întocmire documentații, avizare la Cadastru, elaborare hotărâre de guvern de expropriere, avizare interinstituțională și aprobare în Guvern, emitere decizie de expropriere.
  4. Prima etapă a contractului este întocmirea proiectului tehnic. Proiectul Tehnic de Execuție trebuie aprobat de un verificator de proiect, serviciu pe care CNAIR îl contractează extern printr-o procedură de achiziție publică. Abia în 09.11.2018 au fost depuse ofertele pentru acest serviciu, acestea fiind în prezent în evaluare. Este critică contractarea cât mai urgentă pentru a nu întârzia calendarul proiectului.
  5. În contractele de tip FIDIC, cum este cel de față, urmărirea derulării contractului în toate fazele sale se realizează de o firmă numită Supervizor (alternativ, Consultant sau Inginer FIDIC). În sarcina acestui contractor sunt toate verificările de calitate și certificările pentru plată ale lucrărilor desfăș CNAIR contractează extern aceste servicii pentru fiecare proiect derulat, în parte. Pentru V.O. Timișoara Sud – licitația pentru contractarea Inginerului FIDIC nu este nici măcar lansată încă! Este inexplicabilă această întârziere, mai ales că astfel de licitații durează de regulă 8-12 luni până la finalizare. A devenit o practică folosirea regionalelor CNAIR ca Inginer FIDIC temporar ceea ce duce pe de-o parte la o monitorizare deficitară a contractelor (regionalele nu au resursele necesare) și pe de altă parte la prejudicii ulterioare de plată pentru statul român din arbitraje în care constructorii argumentează, pe bună dreptate, că Inginerul FIDIC este tot o sucursală a beneficiarului neavând prin urmare independența necesară.

Drum de legătură Timișoara – A1

Stadiu: Studiul de fezabilitate este în derulare din 2015. Singurul pas care mai este necesar este obținerea acordului de mediu care va fi emis, cel mai probabil, în ianuarie 2019. Proiectul de hotârăre a guvernului pentru aprobarea investiției (indicatorilor tehnico-economici) a fost blocat în 2017 de Consiliul Interministerial pentru lipsa acordului de mediu.

Pași necesari:

  1. Pregătirea licitației pentru proiectarea și execuția drumului de legătură pentru a fi lansată în ianuarie-februarie 2019 după obținerea acordului de mediu.
  2. Aprobarea de Guvernul României a investiției prin hotărârea pentru indicatorii tehnico-economici ai proiectului imediat după obținerea acordului de mediu (ianuarie 2019).
  3. Depunerea urgentă a aplicației de finanțare din fonduri europene nerambursabile prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020.

Autostrada A1 Lugoj – Deva

Stadiu: Proiect demarat în anul 2012. Lucrările nu sunt începute pentru o sector de 9km a coridorului european între localitățile Margina și Coșevița. Nu mai există nici măcar constructor pentru acest sector după rezilierea în 2017 a contractului. Este vorba de lotul 2 al autostrăzii secțiunile E1 (6km) și E2 (cei 3km care vor fi în mare parte tunel).

Pași necesari:

  1. Lansarea de urgență a licitațiilor pentru construirea secțiunilor E1 și E2. Este inacceptabil că se trenează de aproape 2 ani de zile lansarea acestor licitații, deși pe acest sector nu există în prezent constructor contractat.
  2. Folosirea proiectelor tehnice de execuție realizate deja de fostul constructor pentru secțiunea E1 (aprobat deja de CNAIR în Consiliul Tehnico-Economic) și secțiunea E2 cea cu tunele (există inclusiv studiu geotehnic detaliat) astfel încât să se economisească timp în derularea proiectului.

Doamnă prim-ministru, domnilor miniștri, aceste investiții esențiale pentru Timiș și pentru România au întârzieri de ani de zile. Efectuarea pașilor descriși mai sus ar debloca proiectele. Toate etapele descrise sunt direct în responsabilitatea instituțiilor pe care le conduceți. Vă rog să dispuneți măsurile necesare pentru a fi realizate.

Cu stimă,
Cătălin Drulă,
Deputat USR de Timiș
Membru în Comisia de Transporturi și Infrastructură

Cătălin Drulă: Un plan pentru a termina Autostrada A1 – Lugoj-Deva

Cătălin Drulă: Un plan pentru a termina Autostrada A1 – Lugoj-Deva

Proiectul autostrăzii Lugoj-Deva, veriga lipsă din coridorul european între Sibiu și Nădlac (granița cu Ungaria), este în continuare blocat și fără vreun plan concret de finalizare. Drumul național care merge în paralel, DN68A, arată ca după război. Traficul de marfă care merge înspre și dinspre Europa se târăște din groapă în groapă și nu se întrevede nicio șansă ca autostrada să mai fie făcută prea curând.

Situația pe lotul 2 de pe Autostrada A1 – Lugoj-Deva

Secțiunea E din lotul 2 (între Nemeșești și Holdea) care are 9km este complet în aer. Astă-vară Compania de drumuri a comunicat constructorului de pe acest lot o “încetare unilaterală a contractului” pentru această secțiune. Asta, în condițiile în care pe 6 din cei 9km (subsecțiunea E1) constructorul ar fi putut începe lucrările (existau toate avizele, acordurile, exproprierile), doar să-i dea “verde” CNAIR-ul. Pe ceilalți 3km, constructorul a lucrat 2 ani la proiectul tehnic (care include 2 tunele în lungime combinată de aproximativ 2km) la cererea CNAIR, planul fiind să livreze acest proiect tehnic companiei care să scoată separat la licitației lucrările pe baza lui.

În loc sa avem lucrări pe cei 6km unde se poate lucra si o licitație de lucrări pe ceilalți 3km, n-avem nimic! Ba, cel mai probabil, vom plăti și despăgubiri constructorului pentru că operațiunea de “încetare unilaterală” a unei părți din contract, nu prea există juridic vorbind. Din vara lui 2017 – CNAIR n-a mai făcut nimic pentru acest sector. Ultima promisiune era că până la sfârșitul lui februarie se scoate la licitație toată secțiunea E. A fost o minciună, nu există nicio licitație până astăzi. Nici nu prea e clar ce-ar putea sta la baza acestei licitații – studiul de fezabilitate din 2008 în care nu existau tunelurile?

Cert este că secțiunea aceasta critică de autostradă e abandonată în prezent. Atât directorul Ioniță de la CNAIR, cât și ministrul Transporturilor Șova au adoptat poziția struțului și lasă să treacă timpul așteptând nu se știe ce.

Situația pe lotul 3 de pe Autostrada A1 – Lugoj-Deva

Pe lotul 3 (de la Holdea în jos spre Mureș și mai departe până la Ilia) lucrurile nu stau mult mai roz.

Aici există constructor, dar nu i se recunoaște nodul făcut la Holdea în plus față de contract, precum și un pod pentru animale (un ecoduct) care era obligatoriu a fi făcut prin acordul de mediu. Nodul Holdea a fost adăugat în 2016 pentru că altfel n-ar fi existat descărcare de pe autostradă și lotul ar fi rămas un muzeu în aer liber. Statul român a făcut exproprieri pentru acest nod, i-a cerut constructorului să-l proiecteze, a aprobat acest proiect tehnic în consiliul CNAIR, a emis autorizație de construire pentru el și acum se face că nu știe ce e cu lucrarea ca și cum constructorul l-ar fi făcut de capul lui.

Tot pe lotul 3 pe câțiva km din zona Mureșului trebuie refăcute o parte din lucrări pentru că sunt probleme cu terasamentele. Aici e evident culpa constructorului care trebuie să refacă acea zonă pe banii lui. E neplăcut că avem situații din acestea în construcția de drumuri din România, dar până la un punct problemele în execuție sunt firești și remediabile. Probabil suntem dincolo de acel punct în România, dar nici n-ar putea fi altfel într-o piață în care totul merge strâmb – așa stat, așa constructori.

Acum CNAIR vrea să rezilieze contractul pentru acest lot folosindu-se de pretextul acestor zone ce necesită remediere. “Ia uitați cum s-a crăpat!”. De fapt, e doar un pretext comod pentru a evita să recunoască acele lucrări pentru Nodul Holdea și ecoduct, de care se ferește toată lumea ca dracul de tămâie în CNAIR.

Este evident o prostie și o mare sursă de pierderi economice să reziliezi un contract la 80% finalizare, un contract la care ai constructor în teren. Sarabanda rezilierilor și umflărilor de mușchi din ultimii ani ne-a lăsat cu șantiere abandonate, cu betoane și armături care ruginesc a pagubă în vânt.

Situația pe lotul 4 de pe Autostrada A1 – Lugoj-Deva

Pe lotul 4 lucrurile stau ceva mai bine, deși sunt mult întârziate și acolo. O întârziere care vine din urmă din anul 2014 când s-au pornit șantiere de autostradă fără autorizații de construire ceea ce ulterior a dus la nenumărate blocaje si lucrări suspendate. Artizanul acestei strategii catastrofale este fostul director al CNADNR, Narcis Neaga. În mod incredibil, se pare ca PSD se pregătește să îl reungă director al drumurilor din România.

Ce-i de făcut de acum încolo pentru a termina Autostrada A1 – Lugoj-Deva

Am încercat să sumarizez poza zilei pentru acest proiect esențial de pe coridorul european. O poză care nu e deloc veselă:

  • niciun plan pentru contractarea lucrărilor pe lotul 2;
  • un lot 3 pe care CNAIR vrea să-l rezilieze;
  • un lot 4 care merge rezonabil, deși mult întârziat (2016 era data inițială de finalizare).

Dacă mă întrebați ce s-ar putea face, vă spun că e incredibil de frustrant cât de ușor s-ar putea pune lucrurile pe un făgaș normal. Evident, e nevoie de un pic de inițiativă, curaj și determinare pe care nu par să le aibă nici ministrul Șova, nici dl. Ioniță (și pentru că se pregătește de pe bancă și dl. Neaga, trebui spus că dumnealui chiar e groparul original al tuturor acestor proiecte).

Le e mult mai comod să se cantoneze în niște clișee despre “constructorii neserioși”, “contestațiile care ne blochează” și eventual și ceva cu “urși și lileci”.

Pentru că speranța moarte ultima și mai cred că se poate pune pe roate acest proiect totuși, pun totuși aici un plan de deblocare:

  • pe lotul 4: rezolvate ultimele probleme tehnice/birocratice – se va finaliza probabil anul viitor, 22km;
  • pe lotul 3: recunoscut nodul Holdea și ecoductul din punct de vedere contractual si refăcut lucrările cu probleme – rezultatul? La finalul anului am avea 20km de autostradă circulabil;
  • lotul 2: dat drumul la lucrări pe secțiunea E1 cu constructorul actual, recepționat proiectul tehnic deja elaborat și scos la licitație secțiunea E2, cea cu tunelele – rezultatul? Realist – undeva în 2023-2024 am avea autostrada completă;
  • în paralel, refăcut de urgență DN68A la un standard cât de cât rezonabil pentru că pe 15km (între Holdea și Margina) va fi cel puțin 5 ani, bypass la bucata de autostradă nerealizată.

Între timp, secțiunea cea mai critică a coridorului Sibiu-Nădlac e complet în aer: n-are nici constructor, nici licitație, nici vreun plan concret!

Cătălin Drulă – Despre descărcarea de la Sânandrei, un drum de legătură între Timișoara și Autostrada A1

Cătălin Drulă – Despre descărcarea de la Sânandrei, un drum de legătură între Timișoara și Autostrada A1

Proiectul descărcării către Timișoara de pe autostrada A1 la Sânandrei stă blocat la Ministerul Transporturilor.

Ca să înțelegeți cât de jalnic se mișcă Ministerul Transporturilor și compania de drumuri CNAIR, amintesc că pentru acest proiect intitulat “Drum de legătură Autostrada A1 Arad – Timișoara – DN 69” licitația pentru studiul de fezabilitate a fost lansată la sfârșitul lui 2014, iar azi în 2018, nu are încă lansată licitația pentru contractarea unui constructor!

E vorba, de fapt, de un pachet de 3 drumuri de legătură ale căror studii de fezabilitate s-au realizat în paralel: la Timișoara (între DN69-Sânandrei și autostrada A1), la Cluj (între A3 Transilvania și DN1-Tureni) și la Giurgiu (între DN5 și Vama Giurgiu).

Dintre aceste trei, singurul care are licitație lansată pentru construire (cu oferte deja depuse) este cel de la Giurgiu. Cel de la Cluj este abandonat. Iar drumul de la Timișoara se mișcă cu viteza melcului printre departamente și ministere. Oficial – blocajul curent la drumul de legătură este obținerea acordului de mediu, în fapt – ca tot restul parcursului acestor proiecte – e vorba de birocrație și neputință.

O istorie (sau cum arată coșmarul birocrației românești) a drumului de legătură Timișoara – Autostrada A1

  • 21 noiembrie 2014: se lansează licitația pentru realizarea Studiului de Fezabilitate
  • 12 decembrie 2014: se depun ofertele
  • 24 aprilie 2015: se semnează contractul pentru realizarea SF-ului
  • 18 decembrie 2015: se depune solicitarea de emitere a acordului de mediu la Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Timiș
  • 17 iunie 2016: se aprobă de CNAIR studiul de fezabilitate
  • octombrie 2016: Ministerul Transporturilor (MT) nu aprobă investiția pentru că nu identifică sursă de finanțare
  • noiembrie 2016: insist la MT că acest proiect este fezabil și eligibil pentru finanțare europeană
  • decembrie 2016: MT revine cu identificarea unei surse de finanțare, respectiv capitolul “Siguranță rutieră” din Programul Operațional Infrastructură Mare
  • ianuarie 2017: la audiere cer noului ministru Cuc să nu lase în sertar cele trei drumuri de legătură și să urgenteze lansarea licitațiilor de construire
  • 3 martie 2017: CNAIR mai aprobă o dată studiul de fezabilitate
  • 20 martie 2017: ultimele “completări” la solicitare de emitere a acordului de mediu sunt depuse la APM Timiș (notă: la 15 luni de la depunerea solicitării inițiale!)
  • 22 martie 2017: MT aprobă studiul de fezabilitate
  • 23 martie 2017: trimit o interpelare privind pașii necesari și estimarea lansării licitației
  • 5 aprilie 2017: APM Timiș emite decizia prin care stabilește ca proiecteul se supune evaluării impactului asupra mediului și cere CNAIR sa depună un studiu și raport pe această temă
  • 25 mai 2017: trimit o nouă interpelare parlamentară pe tema drumurilor de legătură
  • 15 iunie 2017: Consiliul Interministerial de Avizare a Lucrărilor Publice de Interes Național aprobă investiția
  • 29 iunie 2017: la noua audiere (Guv. Tudose), cer din nou ministrului Cuc să urgenteze proiectul
  • 3 iulie 2017: proiectul de Hotărâre a Guvernului (HG) de aprobare a investiției este elaborat de Ministerul Transporturilor
  • 12 iulie 2017: în răspunsul la interpelarea parlamentară făcută de mine, MT/CNAIR promit lansarea licitației pentru construire în ultimul trimestru al anului
  • august 2017: raportul privind impactul asupra mediului este depus la CNAIR de prestatorul de servicii
  • octombrie 2017: la audierea noului ministru Felix Stroe, îi cer să prioritizeze cele 3 drumuri de legătură
  • noiembrie 2017: raportul privind impactul asupra mediului este depus la APM Timiș
  • 27 noiembrie 2017: Ministerul Finanțelor Publice refuză avizarea proiectului de HG de aprobare a investiției pentru că nu are acord de mediu
  • decembrie 2017: APM Timiș refuză publicarea studiului de mediu și începerea procedurii de emitere a acordului pentru că între timp Certificatul de Urbanism al investiției emis de CJ Timiș a expirat (fusese valabil 2 ani)
  • ianuarie 2018: CJ Timiș emite un nou Certificat de Urbanism
  • 29 ianuarie 2018: un nou ministru al Transporturilor audiat, Lucian Șova – îi cer urgentarea drumului de legătură
  • februarie 2018: noul Certificat de Urbanism este depus la APM Timiș, se așteaptă publicarea studiului de mediu pe site și declanșarea calendarului de emitere a acordului de mediu (stabilirea dezbaterilor publice șamd)

În tot acest timp, Timișoara n-are o legătură decentă la autostrada coridor european din vecinătate.

Soluția deblocării există:

  • susținere politică pentru proiect din partea Guvernului
  • un calendar scurt de aprobare a acordului de mediu (2 luni)
  • în acest timp, pregătirea documentației de licitație
  • imediat după aprobarea acordului de mediu, aprobarea în prima ședință de guvern, a Hotărârii privind aprobarea investiției (“indicatorii tehnico-economici”)
  • și, simultan, urcarea licitației pentru proiectare și execuție pe SEAP
  • simultan, lansarea licitatiei pentru consultantul care va superviza executia lucrarilor
  • cât timp se derulează licitația pentru contractarea constructorului, efectuarea exproprierilor și verificarea tuturor avizelor si acordurilor sa nu fi expirat (reinnoire unde e cazul)

Pe acest calendar, până la sfarșitul anului am putea avea un contract semnat cu un constructor care sa aiba si terenul la dispozitie pentru proiect și toate avizele si acordurile. Pe perioada iernii acesta ar face proiectul tehnic de execuție, iar lucrările ar putea începe în primăvara lui 2019.

Tot acest plan este realist, dar trebuie 1) voință politică 2) capacitate de implementare. Momentan, ambele lipsesc.

Lansez totuși o provocare ministrului Transporturilor, Lucian Șova, să preia acest plan, ca să nu fie și acest proiect la categoria “o să fie gata când o să fie gata” (citând declarația deja celebră a ministrului de săptămâna trecută).

Cătălin Drulă: Autostrada A1 – Lugoj-Deva nu va fi gata până în 2024

Cătălin Drulă: Autostrada A1 – Lugoj-Deva nu va fi gata până în 2024

Am declarat ieri, stârnind rumoare, într-un interviu că autostrada Lugoj-Deva nu va fi gata până în 2024. Explic mai pe larg care e situația și cum nu numai că va mai dura mult și bine până e gata autostrada, dar mai ales cum în 2017 doar s-a pierdut timp și s-a dat înapoi ceasul proiectului.

Pe viitoarea autostrada dintre Lugoj și Deva au început lucrările în 2014, dar nici astăzi, la sfârșit de 2017 nu avem contract (sau măcar o licitație lansată) pentru un sector de 9km care include deja faimoasele tunele.

Acest sector de 9km va fi peste un an-doi singura întrerupere a coridorului de transport european, între Sibiu și granița cu Ungaria. Imaginați-vă tot traficul de mărfuri și persoane cu și dinspre Europa, înghesuit pe o distanță de 15km (atât are ocolul) pe un drum național nemodernizat cu serpentine. Rezultatul: cozi de kilometri, timp și bani pierduți.

Cu fiecare zi care trece fără rezolvarea situației finalizarea acestui coridor se împinge mai departe. De când vor începe lucrările va dura minim 3-4 ani de zile fiind vorba de execuția unor tunele de aproape 2km.

Din păcate, anul acesta nu numai că nu s-au făcut pași spre deblocarea situației, dar lucrurile s-au încurcat și mai rău prin deciziile dezastruose ale Companiei de drumuri CNAIR.

Pentru 6km din cei 9km, respectiv sub-sectorul pe care nu sunt tunele, existau toate avizele, acordurile și autorizațiile pentru a fi începute lucrările. Constructorul aștepta doar ordinul de începere din partea CNAIR. Din păcate, aceștia au decis să rezilieze contractul pentru acest sub-sector cu o motivație alambicată, dar ca pe scurt spune “așa e mai sigur pentru noi să nu ne asumăm nicio decizie, cînd nu faci nimic, nu greșești. Așa sigur nu ne ia Curtea de Conturi/DNA/bau-bau/etc”.

Pentru ceilalți 3km, adică sub-sectorul cu tunele, în 2015 CNAIR i-a cerut constructorului să facă proiectul tehnic, urmând ca amiabil să se scoată din contract execuția lucrărilor și să se reliciteze acel sub-sector pe baza proiectului tehnic. Motivul fiind că valoarea acestor tunele (neprevăzute în studiul de fezabilitate superficial făcut în anii 2008-2010) era foarte mare raportată la valoarea inițială a contractului.

Zis și… nefăcut. Adică constructorul a făcut proiectul tehnic în anii 2015-2016 cu studii geotehnice și investigații, cu proiectare și tot tacâmul, dar… în vara lui 2017, CNAIR-ul condus de dl. Ioniță a decis să nu mai plătească acel proiect tehnic și a reziliat complet secțiunea cu tunele din contract.

A trecut aproape tot anul 2017 și suntem în pom cu proiectul ca urmare a deciziilor directorului CNAIR Ștefan Ioniță și conducerii PSD la Transporturi. Situația e gravă, iar în acest timp de la CNAIR și Ministerul Transporturilor auzim minciuni gogonate despre inaugurări de zeci și sute de km de autostrada.

Cătălin Drulă: PSD îngroapă autostrada A1 – Sibiu-Pitești

Cătălin Drulă: PSD îngroapă autostrada A1 – Sibiu-Pitești

PSD se pregătește să pună cruce autostrăzii Sibiu-Pitești sub aparența “lansării proiectului”. Este vorba de același tip de alba-neagra, precum cel privind privind legile justiției sau cel al revoluției fiscale.

Raportul JASPERS pentru Sibiu-Pitești

Nu o spun (doar) eu, ci o spune un raport minuțios făcut de consultanții Comisiei Europene de la JASPERS. Raportul detaliază punct cu punct lipsurile majore ale documentației elaborate în 2008 pentru Sibiu-Pitești. Concluzia: nu se poate lansa o licitație pe baza acelei documentații. Este nevoie de studii geotehnice și de o proiectare a traseului și a structurilor mult mai serioasă.

Culmea, în prezent și legea românească spune același lucru ca lecție învățată după autostrăzile surpate. Normativul geotehnic NP074-2014 (aprobat prin ordin de ministru al Dezvoltării) cere ca la nivel de studiu de fezabilitate investigațiile geotehnice să respecte standardele Eurocod 7. Adică acele investigații detaliate și proiectarea aferentă pe care le solicită și consultantul european.

De altfel, Compania de drumuri a și încheiat un contract în 2015 cu acest obiect: actualizarea studiului autostrăzii Sibiu-Pitești la nivelul de detaliu necesar.

Ce au făcut până acum politicienii pentru Sibiu-Pitești

Că a făcut asta după ani de zile în care domnii Șova și Ponta țineau pe bară autostrada Sibiu-Pitești pentru că aveau un pariu cu autostrada pe Valea Prahovei e altă poveste. Precum și că au făcut praf caietul de sarcini pregătit de consultantul european reducând termenele și costurile într-un mod nerealist și că au nesocotit recomandarea de-a angaja un verificator tehnic care să urmărească ce face firma angajată

Ce s-a întâmplat cu acel contract din 2015? Firma neserioasă selectată nu l-a dus la bun sfârșit – a realizat acea actualizare doar pe secțiunile din capete, Sibiu-Boița și Curtea de Argeș-Pitești. Pe partea grea a proiectului nu a făcut nimic: în defileul Văii Oltului, la traversarea Subcarpaților spre Valea Topologului și mai departe până în Valea Argeșului – zone extrem de dificile pentru construcție, predispuse alunecărilor de teren.

Deci nu avem nimic făcut pe loturile grele: 2, 3 și 4. Între timp, dl. Ioniță, șeful CNAIR, zice că nici nu-i mai trebuie studiile detaliate, “avem tot ce ne trebuie”. Nimic mai departe de adevăr. Este același stil de propagandă PSD care ne lovește și cînd vine vorba de justiție și de economie. Nu contează realitatea, datele obiective, nu contează ce se întâmplă peste 2-3-5 ani, important e să dăm un tun de imagine acum.

Ce este de făcut pentru a demara construcția pe Sibiu-Pitești

Consecințele dacă se merge înainte cu planul de a face licitația cu studiul din 2008 la bază? Niciun metru de autostradă realizat, contracte reziliate peste 2-3 ani, surpări și alunecări, adică rețeta văzută deja pe: Orăștie-Sibiu lot 3, Lugoj-Deva lot 2, Suplacu de Barcău-Borș și lista poate continua.

În plus, despăgubiri de plată pentru statul român și pierderi enorme pentru economie prin nerealizarea autostrăzii. Pierderi care vor fi direct imputabile, sper că și legal, nu numai moral, celor care se pregătesc să facă azi un act de inconștiență, de dragul imaginii.

Veți auzi probabil în spațiul public în perioada următoare, o relativizare a raportului JASPERS, un discurs despre cum “avem tot ce ne trebuie de zeci de ani, nu mai avem nevoie de studii”. O narațiune despre cum oamenii rău-intenționați vor să “blocheze” în timp ce alții vor să “facă”. Nu vă lăsați înșelați, e vorba de aceeași propagandă pe care o vedem în toate domeniile. O propagandă nerușinată care nu ține cont nici de specialiști, nici de rapoarte și în niciun caz de consecințele acțiunilor de acum.

Fac un apel către noul ministru al Transporturilor să oprească această goană după imagine și să asculte vocea experților. Să citească raportul JASPERS și să urmeze recomandările sale. Fără studii geotehnice serioase, fără o proiectare de calitate, proiectul autostrăzii Sibiu-Pitești nu va rămâne decât un subiect de politicianisme ieftine și de lamentare națională.

Sursa foto: Michael Mroczek/ Unsplash