Arhive buget - USR Timiș - Filiala Timiș a Uniunii Salvați România

Noi datorii pentru a plăti vechile datorii. Primăria Timișoara vrea să împrumute 203 milioane lei

Anul trecut, Nicolae Robu încerca să justifice un nou împrumut prin nevoia de a investi în Pasajul Solventul. Așa se justifica proiectul de Hotărâre a Consiliu Local pentru aprobarea unui credit de 213 milioane lei, un împrumut din care jumătate din bani ar fi trebuit să meargă pentru dezvoltare. Așadar domnul primar ne promitea că va folosi 113 milioane de lei pentru a refinața datoriile Primariei și că 100 milioane lei vor merge către proiecte de care timișorenii au nevoie.

Toți cei 203 milioane lei merg pentru plata unor datorii

Astăzi, justificarea asta – oricum fantezistă, pentru că proiectul Solventul tot așteaptă din 2013 – a dispărut. Primăria recunoaște de ce ia noul credit de 203 milioane lei: pentru că nu mai are bani și are nevoie de surse de finanțare pentru a funcționa. Așadar, toti banii se duc pe datoriile pe care le avem deja, nici pomeneală de bani pentru dezvoltare. Tot ce face domnul Robu e să scape, timp de 2 ani, de plata ratelor pentru creditele vechi, mai ales că vor fi alegeri locale la anul.

Luăm 203 milioane lei având consultanță de la o firmă cu trei angajați

Pentru contractarea împrumutului, Primaria a beneficiat de consultanță din partea unei firme ce are doar trei angajați. Cum altfel sub administrația Robu? Primăria Oradea este auditată în fiecare an de agenția internațională de rating FITCH. Noi lucrăm cu firme care au avut în primii cinci ani de activitate zero angajați.

Cât de rentabilă este această refinanțare?

Pentru acest credit de 203 milioane lei (făcut pentru a plăti datorii vechi, ce cerc vicios!), nu există public un grafic de rambursare, așa cum nu există nici pentru cele patru credite pe care Primăria vrea să le refinanțeze prin noul credit.

An	Sumă	Instituție credit	Primar
2010	4,8 mil € (~22,2 mil. lei)	BCR	Gheorghe Ciuhandu
2013	10,4 mil. lei	BCR	Nicolae Robu
2014	72,8 mil. lei	IF Corporation	Nicolae Robu
2018	98,5 mil. lei	Ministerul de Finanțe	Nicolae Robu

Alte întrebări pe care orice cetățean cu un pic de pregătire financiară și le-ar pune: de ce vrea primăria să refinanțeze un credit în euro care se plătește de 9 ani și pentru care probabil deja s-a plătit dobânda? De ce vor să achite un credit în euro (a cărui dobândă e legată de indicele EURIBOR, ce acum e negativ), cu unul proaspăt contractat în lei (a cărui dobândă e legată de indicele ROBOR, aflat la peste 3%)?

Cât de bine stă de fapt bugetul Timișoarei?

Să nu uităm si că a trecut mai puțin un an de când primăria s-a mai împrumutat cu 100 de milioane lei din Trezorerie pentru a plăti subvenția în avans pentru Colterm.

Nu știu câți vă mai amintiți, dar anul trecut administrația Robu a fost cu un picior în insolvență. Bani de salarii nu prea mai erau, cei de la STPT erau la a doua lună fără salarii, Coltermul era cu conturile blocate și fără gaz, șantiere erau oprite din lipsă de fonduri, iar Primăria nu a putut să își plătească obligațiile financiare. Ce rezolvă acest credit?

În primul și în primul rând dă o perioadă de grație de doi ani, cele patru credite de mai sus (dintre care trei contractate în timpul de când domnul Robu este primar) vor fi unite într-unul singur, iar plata pentru datoriile făcute de administrația domnului Robu va începe din 2021. Bugetul Timișoarei este în piuneze după șapte ani de dezvoltare fără cap a actualei administrații. 80% din bugetul consolidat din 2018 a mers pe cheltuieli de funcționare, numărul angajaților din primărie a crescut, salariile au crescut și ele la plafoane maximale, veniturile scad, iar banii de investiții sunt risipiți prin tot felul de firme de casă sau sunt prost administrați de SDM sau Colterm.

La capătul celei de al doilea mandat, Nicolae Robu și camarila sa au dus Timișoara aproape de colaps financiar și administrativ, singura soluție pe care o au e un nou credit pentru a acoperii datoriile pe care tot ei le-au făcut. De fapt soluția este o nouă administrație pentru Timișoara, una profesionistă, ce să lucreze pentru comunitate.

Creșterea taxelor pentru timișoreni este o măsură luată din disperare. USR propune alternative.

Domnul Nicolae Robu dorește creșterea impozitului auto și a celui pe clădirile nerezidențiale deținute de persoanele juridice cu 50% – adică maximumul permis de lege.

USR Timiș consideră că această măsură dorește să mascheze o administrație incompetentă. Creșterea acestor taxe are ca unic scop umplerea golurilor din bugetul Primăriei.

Primăria Municipiului Timișoara (PMT) are datorii atât față de firmele din subordine, cât și față de societățile ce efectuează lucrări publice. Aceste datorii demonstrează incompetența aparatului administrativ condus de domnul Robu. Nu putem să nu ne întrebăm „Unde se duc banii? Sunt oare toți folosiți inteligent și într-un mod chibzuit?

Edilul Nicolae Robu a declarat public:

În Timișoara nu se va majora niciun impozit local, prin decizii ale primăriei, câtă vreme voi fi eu primar. Eu sunt un liberal autentic și, implicit, un adept al fiscalității reduse, al ideii că banii trebuie să rămână, în cât mai mare măsură cu putință, la cei ce îi produc.

Aceasta este cea mai transparentă și publică formă de ipocrizie. Spui una și faci alta. Bineînțeles că ar exista varianta accesării Fondurilor Europene pentru diverse proiecte de dezvoltare a orașului, dar acest lucru ar însemna efort și muncă din partea echipei de la Primărie. Cu siguranță este mai ușor să crești taxele cu o semnătură și să-ți acoperi găurile bugetare generate prin proasta gestionare a finanțelor orașului.

Domnule Primar, Timișoara ar vrea să vorbiți mai rar despre vaporașe sau fântâni de milioane de euro. Am dori să auzim mai multe despre cum ați reușit în acești 6 ani de mandat să optimizați cheltuielile din banul public, ca un Liberal Autentic cum vă prezentați.

CE PROPUNE USR

Dacă scopul este creșterea sumelor din vistieria primăriei, recomandăm întâi soluția liberală, anume o conducere mai eficientă a instituției și mai puține societăți care să îi căpușeze bugetul.

O colaborare mai strânsă cu STPT și Colterm, pentru a le ajuta să se autosusțină și deci să nu mai înghită sume uriașe de la PMT (STPT și-a făcut în 2018 bugetul pe subvenții de 90 milioane lei și Colterm a primit o majorare de capital de 83 milioane lei în 2016).

Suntem 100% siguri că toți timișorenii doresc o administrație mai cumpătată, care să facă mai multe cu banii pe care îi are.

Dacă scopul este descongestionarea traficului, problema are soluții mult mai bune.

Soluția 1
În primul rând, transportul în comun din Timișoara este o glumă. Există câteva linii de autobuz care funcționează rapid și eficient, dar în afară de acestea situația este dezastruoasă.

Normal că orașul se umple de mașini în momentul în care ești dependent de acestea. Tramvaiele sunt neîncăpătoare și nepunctuale. Liniile de autobuz nu acoperă corect orașul și nu îți dau posibilitatea de a ajunge dintr-o parte în alta a orașului într-un timp decent.

Cine are de pierdut din asta? Toți timișorenii. Suntem obligați să folosim mașina zi de zi, pentru a nu pierde ore întregi așteptând un mijloc de transport care nu mai vine. Asta se traduce în multe mașini vechi care ne aglomerează șoselele și ne blochează în trafic.

Avem nevoie de un transport public modern: punctual, curat, sigur și rapid. Iar acest lucru se poate face, după cum au demonstrat multe orașe din Vest, dar și unele din țară. Soluțiile există deja, dar avem nevoie și de oameni dornici să le implementeze.

Soluția 2

Extinderea Timpark pe alte străzi și creșterea taxelor de parcare din zonele cele mai aglomerate.

Acest lucru va redistribui puțin densitatea traficului din unele zone și va încuraja la rândul lui folosirea transportului în comun.

De asemenea, aceste taxe vor fi plătite de toți cei care folosesc infrastructura orașului, nu doar de timișoreni. Este o măsură testată peste tot în lume, inclusiv în București și Cluj. Nu este o măsură care să ne bucure, dar este necesară. În unele zone din Complexul Studențesc nu există suficient loc pentru a intra cu o mașină de pompieri. Asta este o problemă care trebuie rezolvată.

Soluția 3

Supra-impozitarea celei de-a 2-a mașini. Ideea este simplă. O mașină este o necesitate, a doua nu mai este la fel de necesară. Dar ca să fie o măsură etică, e nevoie ca întâi să creăm alternative fiabile și plăcute la mașina personală. Dar în loc să ia măsuri pentru descongestionarea traficului, tot ce face actuala administrație este să lărgească șosele și să reabiliteze pasaje, lucruri care te obligă să circuli și mai mult cu mașina.

Ce se întâmplă acum cu banii din parcări?

Societatea de Drumuri Municipale (SDM) a strâns aprox. 7 milioane de lei în 2017. A făcut parcări de 1 milion, iar pe restul i-a vărsat la bugetul local.

Dacă USR ar gestiona orașul: SDM ar strânge mai mulți bani; ei ar putea fi investiți în locuri de parcare (de exemplu: parcarea supra-etajată de la Openville a costat 12,6 milioane euro pt 910 locuri de parcare, așadar aprox. 14.000 euro/loc de parcare; tariful e de 3 lei ora), dar și în alternative de transport (mijloace de transport moderne, piste de biciclete, trotuare) ori amenajarea de spații verzi/parcuri.

Soluții există mai multe decât acestea. Dar au în spate o viziune pe termen lung. Administrația locală nu se comportă ca un organ competent care iubește orașul și locuitorii acestuia. În actuala primărie, singura viziune e statuia monumentală a domnului Robu.

Alexandru Cadar,
președinte USR Timișoara

De ce bugetul Timișoarei o duce tot mai prost de la an la an?

Domnul Robu ne tot vorbește de ceva timp despre situația financiară precară a Primăriei pe care o conduce.

Acum câteva săptămâni ne spunea că Primăria nu are bani să plătească constructorul la Spitalul “Louis Țurcanu”, că STPT se află în situația de a nu putea plăti salariile angajaților, că PMT nu încasează suficient de la bugetul de stat din cotele defalcate de TVA. Mai recent, ne spunea că salariații de la STPT mai au de încasat un salariu și jumătate, că SDM și Horticultura nu mai emit facturi, pentru ca acestea să nu acumuleze penalități. Cu câteva zile în urmă, același primar și-a convocat angajații și le-a interzis acestora să mai angajeze cheltuieli fără aprobarea sa personală. A extins această situație la școli, la spitale și la toate unitățile subordonate. Ceea ce a omis să ne spună domnul Robu, public, este de ce s-a ajuns în această situație.

Structura bugetului Primăriei Municipiului Timișoara pentru anul 2018 – buget aprobat cu HCL nr. 76/23.02.2018 – conține cheltuieli cu funcționarea Primăriei Municipiului Timișoara și a unităților subordonate în procent de 69,07% și cheltuieli de dezvoltare (investiții) în procent de 30,93%. Analizând evoluția bugetului Primăriei Municipiului Timișoara din anul 2014 până în prezent, se observă o scădere, de la an la an, a veniturilor totale la bugetul local. Venituri care anul acesta sunt cu 20,69% mai mici față de veniturile totale bugetare din 2014! În aceeași perioadă, cheltuielile de funcționare ale Primăriei Municipiului Timișoara și a unităților subordonate au crescut substanțial, iar în acest an s-au bugetat cheltuieli operaționale mai mari cu 31,75% față de cheltuielile operaționale bugetate în anul 2014. În aceste condiții, evident că bugetul pentru investiții a scăzut considerabil în fiecare an, iar pentru anul 2018 s-a aprobat un buget pentru investiții de doar 30.85% din totalul cheltuielilor bugetate, semnificativ mai mic față de anul 2014, când pentru bugetul de investiții s-au prevăzut 51.90% din totalul de cheltuieli bugetate.

Câteva întrebări pentru domnul Robu

Concluzia evidentă care se desprinde din scurta trecere în revistă de mai sus este că în ultimii ani Timișoara a produs mai puțin, a cheltuit mai mult și, implicit, are tot mai puțini bani pentru investiții. Urmând acest trend, este doar o chestiune de timp până când se ajunge la o situație financiară extrem de dificil de gestionat. Astfel, o întrebare legitimă este ce a făcut administrația locală pentru a redresa această situație?

Observăm, de asemenea, din analiza execuțiilor bugetare, că pentru anul 2017 creșterea cheltuielilor cu salariile în bugetul Primăriei Municipiului Timișoara este cu 22% mai mare față de anul anterior, 2016. O altă întrebare legitimă la care ne gândim în această situație este, așadar, care va fi procentul de creștere a cheltuielilor cu salariile în execuția bugetară a anului 2018, față de anul 2017?

Dacă analizăm în mod particular la nivelul anului 2018 evoluția veniturilor salariale ale PMT și ale unităților subordonate, vom observa că venitul mediu brut/salariat se situează între 4430 lei/lună și 6050 lei/lună, ceea ce cu siguranță ridică un semn de întrebare, mai ales având în vedere nivelul mediu de salarizare din piața muncii.

De asemenea, execuția bugetară pe primele 4 patru luni ale anului, inclusiv aprilie 2018, ne arată venituri de 406,77 milioane lei și cheltuieli de 391,80 milioane lei. Deci în primele 4 luni ale anului, veniturile Primăriei Municipiului Timișoara au fost mai mari decât cheltuielile, cu 14,97 milioane lei. Și tot cam de pe atunci domnul Robu începuse să transmită public mesajul că Primăria Municipiului Timișoara se află în dificultăți financiare. Dacă analizăm execuția bugetară a Primăriei Municipiului Timișoara pe primul semestru, observăm că veniturile Primăriei Municipiului Timișoara sunt de 580,18 milioane lei, iar cheltuielile de 562,85 milioane lei. Există deci un excedent de 17,27 milioane lei, mai mare decât cel de la finalul lunii aprilie.

În condițiile în care execuția bugetară este pe excedent, domnule Robu, îngăduiți-ne să vă întrebăm cum de Primăria Municipiului Timișoara are aceste dificultăți financiare? Ce anume din finanțele Primăriei Municipiului Timișoara nu merge bine? Care sunt plățile pe care Primăria Municipiului Timișoara nu le poate onora în condițiile unui excedent bugetar? Sau, domnule Robu, execuția bugetară comasată a Primăriei Municipiului Timișoara la primul semestru nu reflectă realitatea financiară a Primăriei Municipiului Timișoara?

Sunt întrebări cărora, domnule primar, vă invităm, cu respect, să le răspundeți cetățenilor Timișoarei. Care este realitatea? Cea comunicată de dumneavoastră sau cea relevată de execuțiile bugetare ale Primăriei Municipiului Timișoara?

Alături de cetățenii urbei, și noi, echipa USR Timișoara, așteptăm cu interes să cunoaștem realitatea financiară a Primăriei orașului nostru.

Sursa foto: Fabian Blank/ Unsplash

USR propune implementarea bugetului participativ și la Timișoara

Un studiu sociologic efectuat anul trecut în noiembrie de către Universitatea de Vest, în toate cele 23 de cartiere ale Timișoarei, pe un număr de 1200 de corespondenţi, evidenţiază faptul că majoritatea timişorenilor consideră că autorităţile locale nu cunosc problemele reale ale oraşului şi nu le rezolvă în mod eficient.

În aceste condiții, filiala Timișoara a Uniunii Salvați România invită primăria orașului să deschidă noi căi de dialog cu cetățenii și propune o soluție pertinentă în acest sens: implementarea de către autoritățile locale a conceptului de Buget Participativ (BP).

Ce este Bugetul participativ?

Iniţiat în urmă cu 15 ani în Brazilia, bugetul participativ este astăzi un instrument extrem de util adoptat cu succes de peste 1000 oraşe din întreaga lume, printre care Paris, Londra, Berlin, Lisabona şi nu întâmplător este în curs de implementare și in România, în municipiul Cluj-Napoca. Concret, bugetul participativ presupune alocarea unui procent din bugetul oraşului pentru finanţarea unor proiecte de interes general propuse de societatea civilă, proiecte a căror fezabilitate este verificată de centrele de competență relevante ale administraţiei locale iar selecția proiectelor care se vor implementa în final se face prin prin vot de către cetăţeni.

Cum funcționează Bugetul participativ?

Modelul funcţionează în cicluri anuale și cuprinde trei etape distincte:

Depunerea proiectelor de către orice persoană care locuieşte, munceşte sau studiază în Timişoara, sau de către orice asociaţie sau ONG care activează în oraş. Proiectele se depun prin intermediul unei platforme on-line dedicate şi pot viza orice temă privind infrastructura sau serviciile publice.
Evaluarea proiectelor de către un serviciu al administraţiei locale, din punctul de vedere al fezabilităţii tehnice şi economice, proces în urma căruia se selectează proiectele eligibile.
Votarea proiectelor de către locuitorii oraşului, prin intermediul aceleiaşi platforme
on-line, proces în urma căruia se selectează, din lista proiectelor eligibile, cele care vor fi finanţate şi implementate de către autorităţile publice.

Cu alte cuvinte, prin implementarea bugetului participative, orice cetățean are șansa reală să decidă în mod activ cum se vor cheltui o parte din banii publici și în același timp, într-un sens mai larg, invită cetățenii la o participare activă la guvernarea orașului, aceștia putând decide prioritățile de investiții pe cartiere.

Ce avem de făcut pentru a avea Buget participativ și la Timișoara?

Pentru ca Timişoara, oraşul care a fost dintodeauna în avangarda modernităţii în România, să beneficieze de acest instrument, trebuie îndeplinite umătoarele două condiţii:

Administraţia să accepte această propunere prin adoptarea, reglementarea şi implementarea administrativă a bugetului participativ.
Timişorenii să vină către administraţie, prin solicitarea şi susţinerea implementarii bugetului participativ în prima fază, respectiv prin depunerea de propuneri de proiecte şi prin implicarea în procesul de votare în faza următoare.

Datorită avantajelor evidente pe care conceptul de buget participativ le aduce în administrarea orașului, filiala Timișoara a partidului USR și-a propus promovarea intensă în mediul local, cu speranța implementarii acestui instrument de către autoritățile locale începând chiar cu anul 2018. În acest sens a fost lansată de curând o pagină de Facebook dedicată, pagină al cărei rol este de a familiariza cetăţenii orașului cu privire la concept. Se lucrează și la o pagină web dedicată care se va lansa în curând și de asemenea avem în vedere organizarea unei dezbateri publice pe acesta temă, la care autoritățile locale sunt invitate.

Pentru a facilita implementarea cu succes a conceptului de către autoritațile locale, am studiat și aspectele tehnice care țin de implementarea acestuia și am identificat soluții concrete în acest sens, ca atare dacă argumentele raționale nu vor fi blocate de motive politice, atunci Bugetul Participativ poate deveni o realitate începând cu 2018.

Finanțarea ACS Poli de către Primăria Timișoara – o nouă gaură în bugetul local

Actualizare: La ședința festivă de consiliu local de astăzi, domnul Robu nu a reușit trecerea proiectului. Asta nu înseamnă că dorința sa de-a o spriji pe ACS Poli cu bani de la bugetul local nu mai poate fi readusă în discuție.

Domnul Nicolae Robu se pregătește să ofere „o sumă frumoasă”¹ pentru echipa dumnealui de suflet, ACS Poli Timișoara. Din banii noștri. Asta după ce din 2012 și până în 2015 a oferit o altă sumă, la fel de frumoasă, tot din impozitele și taxele pe care noi le plătim: vreo 24 de milioane de lei². Cam cât costă toate lucrările pentru lărgirea pasajului Popa Șapca, a străzii aferente și a Bulevardului Antenei. Toate aceste zeci de milioane au reprezentat o cheltuială fără noimă, căci, iată, „Cea mai Poli dintre Poli” s-a zbătut permanent în mediocritate, nereușind să genereze nici performanțele și mai ales nici energia ce gravita permanent în jurul Politehnicii Timișoara.

Firesc ar fi ca banii pentru sport să fie alocați transparent, pe bază de proiecte, la care toate cluburile sportive din oraș să aibă acces, iar criteriile împărțirii lor să fie clar definite. Trebuie să existe un echilibru între performanță, încurajarea sportului de masă, a celui juvenil și a investițiilor în infrastructură. Astfel, tinerii de la diverse cluburi sportive s-ar bucura de condiții civilizate de antrenament, am avea un stadion decent de fotbal și rugby sau o sală polivalentă adevărată. Dacă adunăm cei 24 de milioane de lei direcționați deja spre ACS Poli, la cei aproape 30 de milioane cât se preconizează a costa sala polivalenta a Politehnicii, ajungem la o sumă ce ar putea acoperi costul unei săli polivalente moderne³.

În schimb domnul Robu preferă să ia exemplul Chiajnei sau Voluntariului, să devină încă unul dintre primarii-investitori în fotbal: să-și facă poze în mijlocul jucătorilor, să aprobe transferuri, să direcționeze bani publici asupra cărora nimeni nu va da socoteală, într-o echipă al cărei fost președinte e un condamnat penal, un club lipsit de identitate și prea puțin susținut de suporterii din oraș.

¹ ACS Poli a solicitat, din valoarea totală a bugetului calculat în sumă de 19.327.800 de lei, o contribuție financiară de la bugetul local pentru anul competițional 2017-2018, în sumă de 12.527.800 lei; practic, în anul financiar-bugetar 2017, Primăria Timișoara ar dori să aloce 5 milioane de lei.

² sumele dintre 2012 și 2014 au fost efectiv cheltuite și cuantumul lor a fost comunicat într-un răspuns la o interpelare făcută de fostul consilier local, Bogdan Herzog.
suma din 2015 a fost alocată în bugetul anului respectiv.

³ spre comparație, sala polivalentă din Cluj-Napoca a costat 70 de milioane de lei

Nicu Fălcoi – despre investițiile în apărare la jumătatea lui 2017

25 July 2017
Merean Ovidiu
Declarații politice/ Interpelări, România
Comments are Closed
0

Un comunicat transmis presei luni, 24 iulie, ne înștiințează că ministrul Apărării Naționale, domnul Adrian Țuțuianu, a avut o întâlnire cu reprezentanții Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, în vederea pregătirii demersurilor de “armonizare și eficientizare a cadrului legal aplicabil procedurilor de achiziții militare pe linia programelor esențiale de înzestrare a armatei”.

La o primă vedere aceasta ar putea părea o veste bună.

Asta dacă facem abstracție, firește, de faptul că ne aflăm la finalul celei de-a șaptea luni a anului 2017 (iar bugetul de stat pe acest an, cu cei 2% din PIB alocați Apărării, a fost aprobat în Parlament la începutul lunii februarie) și de ambiguitatea termenilor, care ne dă de înțeles că ne-am afla acum, din punctul de vedere al evaluării legislației, abia într-un stadiu incipient, de “pregătire a demersurilor de armonizare” și de “eficientizare a cadrului legal” (ceea ce presupune că ar putea fi necesare eventuale îmbunătățiri sau modificări ale legislației în vigoare – proceduri despre știm cu toții cam cât durează…)

Nu mai puțin îngrijorător în întreg acest context este și faptul că, recent, doamna vicepremier și ministru al Dezvoltării Regionale Sevil Shhaideh ne-a anunțat că în cursul lunii august va avea loc prima rectificare bugetară din acest an.

Am semnalat în repetate rânduri în cursul acestui an uriașa iresponsabilitate și lipsa crasă de profesionalism cu care reprezentanții PSD puși de domnul Dragnea în fruntea MApN au înțeles să gestioneze bugetul Ministerului Apărării.

În actualul context geo-politic în care România ar trebui să își mobilizeze toate resursele de care dispune pentru a deveni un actor extrem de semnificativ în regiune, politrucii puși de președintele PSD Liviu Dragnea în Guvern doar ca să-i execute slugarnic ordinele se dovedesc incapabili, în aproape 7 luni de zile, până și să întocmească un plan de utilizare eficientă și judicioasă a celui mai mare buget destinat cheltuielilor de înzestrare a Armatei de care țara noastră a dispus vreodată.

Dacă s-a dovedit incapabil să prezinte în fața CSAT un plan articulat de utilizare a banilor alocați înzestrării Armatei, este limpede că nu ne putem aștepta de la domnul ministru Țuțuianu la viziunea necesară pentru ca, alături de reprezentanții Ministerului de Externe, să valorifice șansa istorică a României de a deveni noul cap de pod atât de necesar Statelor Unite ale Americii în flancul estic.

Doar 5 luni au mai rămas până la finalul acestui an.

Iar banii alocați cheltuielilor de înzestrare a armatei stau în continuare nefolosiți.

Și, mai mult decât atât, rezultă din comunicatul recent transmis, nu avem încă nici măcar certitudinea existenței unui cadru legal îndeajuns de eficient și de bine pus la punct încât să garanteze demararea cu celeritate a procedurilor de achiziții. Sau, dacă îl avem cumva, atunci pesemne că politrucii domnului Dragnea din fruntea Ministerului Apărării Naționale nu îl cunosc încă… Ceea ce este extrem de grav!

În aceste condiții, nu ne rămâne decât să sperăm de la acești executanți docili ai ordinelor președintelui PSD că:

1. nu vor deturna nici măcar un cent din fondurile alocate MApN la proxima rectificare bugetară!
2. vor prezenta cât mai grabnic, în fața Comisiilor de apărare sau în fața Parlamentului, un raport cu privire la concluziile desprinse în urma întâlnirii de ieri cu reprezentanții Agenției Naționale pentru Achiziții Publice.

USR Timișoara analizează bugetul pe anul 2017 al Municipiului Timișoara

Astăzi ar fi fost ultima zi din cele 15 în care proiectul de buget pe 2017 al Timișoarei ar fi trebuit să fie supus dezbaterilor publice. Conform cu ce am promis, USR Timișoara a utilizat aceste zile pentru a analiza proiectul de buget în profunzime, iar astăzi vă punem la dispoziție această analiză împreună cu concluziile trase.

Vă prezentăm mai jos câteva infografice relevante:

1. Ponderea cheltuielilor de dezvoltare față de cheltuielile de funcționare, precum și o comparație cu municipiul Cluj-Napoca, un oraș asemănător din punct de vedere economic și social.

2. Sumele alocate funcționării și dezvoltării fiecărui segment din cheltuieli.

3. Stadiul finanțării Strategiei de Dezvoltare a Polului de Creștere Timișoara.

4. Evoluția costurilor cu studiile de fezabilitate contractate de primărie.

5. Defalcarea investițiilor pentru fiecare domeniu din buget și comparația cu alocările făcute în anii precedenți.

6. Raportul dintre valoarea creditelor de angajament contractate de primărie și bugetul efectiv.

Cătălin Drulă – Drumul de legătură Timișoara – Autostrada A1

Am propus 3 amendamente la buget:

Amendament pentru transparență bugetară: modificările operate asupra bugetului de stat pe parcursul anului să fie publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor.
Amendament pentru alocarea a 100 mil lei suplimentari pentru întreținerea drumurilor. Reamintesc că alocarea de anul acesta este la un minim istoric. E la jumătate față de 2016 și la o treime față de 2015. De sumele alocate aici depinde cel mai mult calitatea celor 17.000 km de drum în administrarea CNAIR.
Amendament pentru introducerea în lista de priorități declarate a Ministerului Transporturilor a celor 3 drumuri de legătură, Timișoara (Sânandrei) – A1, Vama Giurgiu – DN5 și Autostrada Transilvania-Tureni, care au studii de fezabilitate pregătite pe parcursul anului 2016.

Toate au fost respinse de PSD-ALDE, deși erau în interesul public.

Haideți să dezvoltăm puțin subiectul unuia dintre aceste 3 drumuri de legătură, Timișoara – Autostrada A1.

Timișoara are nevoie de o legătură modernă, rapidă și confortabilă la autostrada A1. De aceea, susțin proiectul drumului nou de legătură între DN69 (Sânandrei) și autostradă (zona pârâului Măgheruș), al cărui studiu de fezabilitate este terminat. Este vorba de un drum cu două benzi pe sens, intersecții denivelate și separatoare pe mijloc, deci practic o autostradă fără bandă de urgență.

Legătura principală actuală a Timișoarei cu autostrada prin nodul de la Giarmata este deficitară pentru că se desfășoară aproape în întregime printr-o localitate, Dumbrăvița, iar traficul este infernal la orele de vârf. Odată construit noul drum de legătură, se va ajunge din autostradă la giratoriul de la Sânandrei/Centură în 8 minute. În plus, volumele de trafic prin Dumbrăvița vor scădea semnificativ.

De prea multe ori până acum, studiile de fezabilitate au ajuns în sertare și banii cheltuiți degeaba pentru ele. Nu mai putem repeta această experiență nefastă. M-am luptat recent și am argumentat că drumul de legătură cu autostrada poate fi finanțat din Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, ca un proiect care sporește siguranța rutieră. În plus, Comisia Europeană încurajează proiectele de drumuri de legătură la coridoarele europene, iar noul drum ar reprezenta și primul segment din viitoarea autostradă Timișoara-Belgrad (Comisia încurajează și proiectele transfrontaliere).

În mod incredibil, deși acest proiect are studiul de fezabilitate gata – a fost făcut pe parcursul anului trecut – PSD vrea să-l pună în sertar. Le-am explicat că este un proiect extrem de important și le-am cerut să-l adăugăm în lista de priorități. Au dat impresia că înțeleg și că ar fi de acord, dar nu îi lasă dictatura din PSD să aibă conștiință. Ăsta e PSD-ul domnului Dragnea, un partid unde oamenii șușotesc cu teamă pe la colțuri.

Iar cel mai mare fricos, cea mai mare dezamăgire pentru Timiș, este chiar Sorin Grindeanu.