Am terminat renovarea cinema Timiș din Piața Operei

Am terminat renovarea cinema Timiș din Piața Operei

Gata! Rulăm filme la Cinema Timiș, fix în Piața Operei.

După succesul enorm pe care îl are Cinema Victoria, este cel de-al doilea cinematograf pe care îl redăm timișorenilor. Totul a fost renovat complet. Dotările sunt ultramoderne (cu 4k și de toate). Sala mare are peste 500 de locuri. În subsol, acolo unde pe vremuri se dansa în Club 30, se vor ține concerte și dezbateri într-o cochetă sală multifuncțională cu bar.

cinema Timiș din Piața Operei

Reabilitarea cinematografelor vechi face parte din strategia noastră de a revigora patrimoniul cultural abandonat în ultimele decenii. Nu este singurul nostru obiectiv. Cinema Victoria a reunit laolaltă timișorenii din toate cartierele pentru proiecții, piese de teatru, concerte și pentru simple discuții. Și de Cinema Timiș se vor bucura toți timișorenii.

Cinema Timiș va fi administrat de echipa pasionată de la Centrul de Proiecte Timișoara.

Infocentrul turistic din Timișoara a fost modernizat

Infocentrul turistic din Timișoara a fost modernizat

Cochet, spațios și mult mai vizibil pentru turiști.

Infocentrul turistic s-a întors în sediul binecunoscut de pe str. Alba Iulia, după o escală în Piața Libertății pe perioada lucrărilor de extindere și modernizare.

Am avut zilele trecută o întâlnire cu hotelierii aici, în noua sală multifuncțională a Infocentrului. Am vorbit despre cum ne putem susține reciproc eforturile de promovare ale orașului pentru ca Timișoara să devină magnet pentru turiștii din România și din întreaga Europă.

Infocentru turistic Timișoara
Cei 280 de trandafiri plantați în primăvară în Parcul Rozelor au înflorit

Cei 280 de trandafiri plantați în primăvară în Parcul Rozelor au înflorit

Între două reprize de ploaie, o plimbare în Parcul Rozelor.

Mulți din cei 280 de trandafiri plantați primăvara asta au înflorit deja. Echipele Horticultura Timișoara au completat și gardul viu din parc cu 3.000 de fire.

Ne pregătim ca din 5 iulie să îi primim aici pe timișorenii și vizitatorii care se vor bucura de o nouă ediție a Festivalului Inimilor. Anul acesta vor fi ansambluri din 13 țări de pe patru continente, într-o ediție de Capitală Culturală.

280 de trandafiri plantați în primăvară în Parcul Rozelor
Dominic Fritz: Muzeul Apei din Timișoara e un pas de la istorie către viitor

Dominic Fritz: Muzeul Apei din Timișoara e un pas de la istorie către viitor

După 109 ani, vechea Uzină de Apă a Timișoarei este acum Muzeul Apei.

Trei din superbele clădiri de patrimoniu ale Uzinei de Apă de la Urseni intrate în funcțiune la 1 iunie 1914, plus încă un pavilion nou construit găzduiesc de astăzi, cel mai nou spațiu cultural al Timișoarei.

Un spațiu racordat la comunitate, care ne vorbește despre noi, despre trecutul și identitatea noastră privind spre viitor. Lucrări de restaurare cu intervenții minime au permis spațiului să-și păstreze farmecul de acum un secol.

Acum 109 ani să ai o uzină de apă și un sistem centralizat de furnizare al apei era un lucru cu care nu multe orașe europene se puteau lăuda. Asta e și ambiția noastră acum: să facem din Muzeul Apei un loc al comunității unde cei care vin se simt mândri, inspirați și creativi.

Mulțumesc companiei de apă a orașului, Aquatim S.A., pentru atenția cu care a conservat, reabilitat și pus în valoare un fragment important din istoria Timișoarei.

Azi facem pasul de la istorie către viitor.

Acoperiș nou la Liceul Shakespeare

Acoperiș nou la Liceul Shakespeare

Clădirea de patrimoniu a Liceului Shakespeare are acoperiș nou. În cadrul lucrărilor, am înlocuit învelitoarea acoperișului și au fost montate jgheaburi și burlane pentru evacuarea apelor pluviale. Acum, apa de ploaie nu mai pătrunde în școală. De asemenea, s-a restabilit integritatea structurală a acoperișului și structura din pod a fost ignifugată.

Echipele constructorului s-au mobilizat și în mai puțin de o lună au finalizat lucrarea. Am mers într-o scurtă vizită la liceu să mulțumesc echipei constructorului și managementului școlii pentru sprijin.

O lucrare pentru care am obținut fonduri prin programul „Timbrul de Monumente Istorice”, în cadrul subprogramului „Timișoara Capitală Europeană a Culturii”.

Reabilitarea cinema Timiș e aproape terminată

Reabilitarea cinema Timiș e aproape terminată

Ultimele finisaje la cinema Timiș. Am început șantierul în februarie 2022 și lucrarea e aproape de finalizare.

Constructorul a montat ecranele pentru informare și promo și termină ultimele detalii la cele două săli de la cinema Timiș. Este al doilea cinematograf pe care îl redăm comunității după cinema Victoria, și care va rămâne moștenire a Capitalei Europene a Culturii.

Cinematograful are două săli: o sală multifuncțională în locul fostului Club 30, unde vor putea avea loc concerte și piese de teatru independent și o sală cu 490 de locuri care va găzdui filme, spectacole și concerte pentru publicul larg.

Valoarea contractului de execuție este de peste 16 milioane de lei (fără TVA). Proiectul este finanțat prin bugetul local și cu sprijinul Ministerului Culturii, prin bugetul de stat.

Dominic Fritz: Scrisoare deschisă președintelui Boardului Asociației Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii

Dominic Fritz: Scrisoare deschisă președintelui Boardului Asociației Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii

Către președintele Board-ului Asociației Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii, domnul Horațiu Rada

Stimate domnule președinte,

Vă scriu în urma ședinței Consiliului Director al Asociației Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii de săptămâna trecută, ședință ce a iscat o dezbatere largă în mediul cultural și în spațiul public. La sfârșitul acestei ședințe, Board-ul a informat public despre operarea unor modificări în Statutul de funcționare al Asociației, modificări care ar trebui să clarifice responsabilitățile și modul de colaborare dintre echipa executivă și Consiliul Director al Asociației. 

Consider că acest moment, în care e în plan o modificare statutară, este un moment oportun în care Asociația să implice și mediul cultural și pe toți membrii Asociației în acest proces. Multe dintre tensiunile și situațiile care au iscat controverse în ultimii ani și care au dus la situația ca proiectul cultural – așa cum a fost el asumat și câștigat – să fie în pericol pot fi clarificate printr-o modificare deschisă și transparentă, în parteneriat cu asociații și mediul cultural. 

În acest sens, am studiat împreună cu echipa mea Statutul Asociației și vă propun, dumneavoastră și celorlalți membri ai Consiliului Director, șase direcții de modificare a Statutului, în avantajul proiectului cultural și implementării acestuia. 

Asociația are nevoie, în acest moment, de toată energia și forța creativă a comunității în slujba căreia se află. Acest lucru poate fi obținut tocmai prin această modificare statutară, care poate să clarifice și să limpezească asperități. În același timp, un proces de modificare statutară deschis și transparent  construiește punți de încredere și comunicare între conducerea Asociației, membrii săi, mediul cultural și cetățeni. 

  1. Modificările statutare nu pot fi făcute deschis și transparent de la o săptămână la alta. Pentru a inspira încredere este nevoie de timp și răbdare, așa că vă propun să prelungiți această perioadă de dezbatere a Statutului și să propuneți un calendar și un proces de lucru, care să permită primirea de propuneri de la asociați sau mediul cultural, dezbaterea acestora și implicarea Adunării Generale a Asociației în acest proces încă din faza deliberativă, nu doar sub forma unui vot formal de aprobare.
  2. Simplificarea condițiilor de a deveni membru și eliminarea oricăror cereri inutile (de tip cazier) sau condiții subiective, ce nu au predictibilitate. Interesul Asociației este acela de a avea un număr cât mai mare de membri cotizanți.
  3. Definirea unor procese și condiții clare cu privire la excluderi, care să permită dreptul la apărare și care să ofere garanții că deciziile sunt trecute prin mai multe filtre. Eliminarea din Statut a prevederilor abuzive sau generale, precum și introducerea obligativității de a participa la două ședințe consecutive, definirea unui proces intern pentru propuneri de excluderi, care să permită dreptul la apărare și contestații.
  4. Plasarea Adunării Generale a Asociației ca element central al procesului decizional în cadrul Asociației, aceasta fiind, de fapt, organismul deliberativ cu cel mai mare rol și cu cea mai mare putere statutară. Statutul trebuie să prevadă obligativitatea organizării a două Adunări Generale ale Asociației (AGA) pe an (de pildă, 1 iulie și 1 decembrie), iar a doua convocare să aibă loc nu mai repede de 24 de ore. Orice membru al AGA trebuie să aibă posibilitatea de a propune subiecte pe ordinea de zi la început de AGA.
  5. Depolitizarea Asociației. Includerea în Statut a promisiunii asumate și înscrise în dosarul de candidatură al Timișoarei, ca Board-ul de conducere să aibă nu mai mult de doi politicieni activi și trei oameni ce lucrează în administrație sau în sectorul cultural instituțional.
  6. Definirea unui termen statutar de 6 luni de la următoarea Adunare Generală a Asociației în care trebuie înființate cele trei organisme consultative prevăzute în statut – Consiliul de Monitorizare și Audit, Forumul Reprezentanților Regionali, Forumul Reprezentativ. Dacă aceste organisme nu vor fi înființate în termen de 6 luni, poziția de director executiv și board-ul de conducere se vacantează de drept, AGA alegând noi oameni în Board. 

Vă mulțumesc și vă asigur de întreaga mea disponibilitate de a ajuta în acest proces, precum și de susținerea mea și a întregii echipe a Alianței USR PLUS pentru acest proiect istoric pentru Timișoara.

Cu deosebită considerație,
Dominic Fritz,
Candidatul Alianței USR PLUS la Primăria Timișoara

Dominic Fritz: „Orice discuții despre amânarea Capitalei Culturale Timișoara 2021 trebuie să se întâmple deschis și participativ”

Dominic Fritz: „Orice discuții despre amânarea Capitalei Culturale Timișoara 2021 trebuie să se întâmple deschis și participativ”

Dominic Fritz, candidatul Alianței USR PLUS la Primăria Timișoara, a găzduit joi, 21 mai 2020, o masă rotundă virtuală cu tema: Timișoara Capitală Culturală Încotro?.

Dezbaterea online i-a avut drept co-organizatori pe eurodeputatul Alianței USR PLUS Vlad Botoș, membru în Comisia CULT (Comisia de Cultură și Educație din Parlamentul European) și pe deputatul USR Iulian Bulai, membru în Comisia pentru Cultură a Camerei Deputaților.

Este oportună sau nu o amânare a proiectului Timișoara – Capitală Culturală Europeană până în 2022 sau chiar până în 2023? Cum ne pot ajuta în acest sens instituțiile europene? Care ne sunt așteptările de la autoritățile naționale și de la cele locale? – acestea au fost numai o parte dintre întrebările la care participanții, mai mult de 40 de persoane reprezentând societatea civilă, sectorul cultural independent, mediul diplomatic, mass-media și diverse companii din oraș au căutat să găsească răspunsuri.

Participanții la masa rotundă și-au exprimat totodată propriile viziuni și păreri despre problemele pe care le-a întâmpinat și le întâmpină pregătirea proiectului Timișoara – Capitală Culturală Europeană, despre stadiul în care se află acestea și posibilele modalități de gestionare a incertitudinilor create în domeniul cultural de contextul pandemiei. Opțiunea majorității vorbitorilor a fost pentru o amânare a proiectului. Aceasta a fost susținută cu argumente legate de contextul general greu predictibil generat de pandemie, dar și cu argumente legate de precara pregătire a infrastructurii culturale din oraș. O eventuală mutare în online a proiectului a fost respinsă în unanimitate, deoarece ar sacrifica atât caracterul interactiv al proiectului, cât și beneficiile pe care le-ar putea aduce orașului dezvoltarea turismului.

„Această pandemie are o putere distructivă. Dar ea poate fi înțeleasă și ca o oportunitate. Cred că trebuie să ne adaptăm contextului și să folosim această situație pentru o reflecție profundă despre ce ar trebui să se întâmple în domeniul cultural și despre cum ar trebui să schimbăm fundamentul cu care operăm în acest domeniu” a punctat, în debutul dezbaterii, Dominic Samuel Fritz, candidatul Alianței USR PLUS la Primăria Timișoara.

„Discuțiile despre această adaptare trebuie făcute cu încercarea de a acționa ca o comunitate. Nu cred că ar fi bine să se ajungă la un acord între Ministerul Culturii și Primăria Timișoara fără a exista anterior un schimb de opinii și o dezbatere cu comunitatea culturală. Orice discuții despre amânare trebuie să se întâmple deschis și participativ”, a mai adăugat Dominic Fritz.

Candidatul Alianței USR PLUS la Primăria Timișoara a mai precizat și că, în opinia sa, orice discuție despre o eventuală amânare nu trebuie să aibă loc într-un vacuum politic, ci în contact cu celelalte orașe care vor deține titlul de Capitală Culturală Europeană: „Trebuie să existe o presiune comună din partea statelor membre, din partea orașelor, dar și o coagulare și un efort comun din partea mai multor orașe. Este important să avem o perspectivă europeană asupra acestui subiect, nu doar una timișoreană.” 

Referindu-se la ceea ce poate face, în calitate de europarlamentar al Alianței USR PLUS și membru al Comisiei CULT pentru proiectul Timișoara – Capitală Culturală Europeană, Vlad Botoș a apreciat că este important să fie găsite modalități de aducere a culturii în atenția autorităților și să fie identificate oportunități de finanțare, inclusiv din fonduri puse la dispoziție de Uniunea Europeană. În context, Botoș a informat că săptămâna viitoare se va vota în Parlamentul European planul de revenire.

„Timișoara Capitală Culturală Europeană este un proiect important nu doar pentru Timișoara și pentru județul Timiș, ci și pentru regiunea noastră și toată România. Este un proiect la care țin ca român și ca european (…) Cultura trebuie tratată în același mod în care este tratată o industrie când este vorba despre susținerea ei în aceste vremuri de criză.”

Europarlamentarul Vlad Botoș a informat și că recent a fost prezentat în Parlamentul European un raport asupra modului în care pandemia a afectat domeniul cultural și domeniile creative, în general, și un pachet de măsuri de ajutorare. Evocând discuțiile care au loc în acest moment la Comisie și la Parlamentul European despre eventualele posibilități de amânare cauzate de pandemie, Botoș a precizat: „Actualele Capitale Culturale Europene (Rijeka și Galway) ar putea avea o prelungire până în februarie – martie anul viitor, urmând ca viitoarele Capitale Culturale Europene (Timișoara, Novisad, Eleusis) să aibă, la rândul lor, un an plin. (…) Un program de genul acesta atrage foarte mulți turiști, așa că indicat este să avem un an plin. La nivel european se are în vedere amânarea. Trebuie să vedem ce e mai bine pentru Timișoara: o amânare de doar câteva luni sau o amânare până în 2022 sau chiar 2023. Nu am făcut până acum niciun demers pentru a solicita o amânare, am vrut să discut mai întâi cu reprezentanții domeniului cultural, iar dacă dumneavoastră apreciați că ar fi bine ca acest proces să sufere o amânare, atunci voi susține această propunere”.

La rândul său, deputatul USR Iulian Bulai, membru în Comisia de Cultură a Camerei Deputaților, a apreciat că este important să avem, la Timișoara, un eveniment funcțional:  „Pe lângă actul cultural în sine, într-un astfel de context  se dezvoltă un sistem economic ce ține de industrii auxiliare, transport, construcție, HORECA, toate dezvoltate cu aportul culturii. (…) Cred că ar trebui gândită o perspectivă de intercalare a evenimentelor. O Capitală Culturală Europeană digitală nu funcționează, pentru că într-un astfel de context trebuie descoperită moștenirea culturală comună prin interacțiune. (…) Mai degrabă amânăm decât să transformăm acest eveniment într-unul online, care ar avea un impact minim spre deloc. Ar trebui să gândim în modul cel mai creativ măsuri de dezghețare treptată a acestei perioade de inactivitate”.

Potrivit opiniei deputatului USR membru în Comisia de Cultură a Camerei Deputaților este nevoie cât mai grabnic ca Guvernul să desemneze un secretar de stat din cadrul Ministerului Culturii care să aibă ca responsabilitate gestionarea proiectului Capitală Culturală Europeană. Acesta și-a asumat ca în cadrul întâlnirii pe care o va avea la începutul săptămânii viitoare cu ministrul Culturii să facă demersuri pentru desemnarea unui secretar de stat cu aceste responsabilități și pentru alocarea de fonduri de la guvern pentru proiect.

Potrivit aprecierii participanților la masa rotundă, orice decizie care va fi luată în legătură cu amânarea sau decalarea proiectului Timișoara – Capitală Culturală Europeană ar trebui să plece de la o punere laolaltă a tuturor decidenților de la nivel local și național și consultarea tuturor actorilor implicați, în vederea identificării unei voci comune.

„Marea majoritate a participanților la această masă rotundă a fost pentru o amânare și mi se pare un argument destul de puternic. Pur și simplu nu știm care vor fi restricțiile pe termen mediu și lung și cum va trebui să ne obișnuim să trăim cu acest virus. E nevoie de predictibilitate. Nu mi se pare corect să fim forțați să facem un program care să fie timp de un an întreg doar provizoriu.”, a conchis Dominic Fritz, candidatul Alianței USR PLUS la Primăria Timișoara.