Un an până ca Timișoara să fie Capitală Culturală Europeană și proiectul suferă din cauza delăsării autorităților locale și a Guvernului PNL

Un an până ca Timișoara să fie Capitală Culturală Europeană și proiectul suferă din cauza delăsării autorităților locale și a Guvernului PNL

Ce înseamnă titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru Timișoara? 

Două sau trei orașe europene sunt anual alese să poarte titlul de Capitală Culturală. Asta înseamnă că în acel an acele orașe vor fi puncte de întâlnire pentru cultura europeană. 

Proiectul cu care Timișoara a câștigat titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021 vorbește despre istoria și comunitățile Timișoarei și a fost ales tocmai pentru că era gândit ca un proiect care să refacă legăturile cu vecinătatea. Obiectivul său este ca mediul cultural local, românesc și european să își pună creativitatea la muncă, construind prin cultură, cu și pentru această comunitate, povestea orașului. Pentru ca toate să se poată întâmpla, Primăria, Consiliul Județean și Guvernul și-au asumat responsabilitatea să investească peste 100 de milioane de Euro în oraș, în spații publice, centre de arte, muzee și în patrimoniul extraordinar al Timișoarei.

Ce bani s-au dat până acum? 

Întregul proiect este cronic subfinanțat, de la câștigarea titlului în 2016 și până acum. Singura instituție care a mai dat bani cu țârâita a fost Primăria, 10 milioane de lei în total. Consiliul Județean și Guvernul nu și-au respectat până acum mai deloc promisiunile de finanțare făcute Timișoarei și Comisiei Europene. 

Cum stăm cu pregătirile? 

Nu există în acest moment nici un șantier început pentru 2021, proiectele promise fie au fost amânate, fie au primit bani pe hârtie, bani care nu s-au materializat niciodată. Primăria nu a fost capabilă să atragă finanțare europeană pentru proiectele pe care și le-a propus, exemplul trist fiind Centrul Cultural Mărăști, unde Clinica de Dermatologie trebuia transformată în centru cultural. Proiectul pentru finanțare a fost atât de prost scris încât a fost respins de la finanțare. Reabilitarea Filarmonicii, a Bibliotecii Județene sau reconversia cinematografelor și restul promisiunilor au fost rostogolite de la an la an, PNL și PSD învinovățindu-se reciproc pentru lipsa de finanțare.

În timpul ăsta conducerea Asociației a fost preluată de către cele două partide politice și acoliții lor. După doi ani de certuri între mediul cultural și conducerea girată de partide a Asociației, au ajuns la un compromis care a fost din nou doar în favoarea PSD și PNL. Boardul Asociației are azi 8 membri. Jumătate sunt și membri ai celor două partide politice, PSD & PNL. Toată lumea vrea să apară în pozele asociației, nimeni să-și respecte promisiunile.

Acest proiectul istoric pentru Timișoara a devenit o broșă, pe care PNL și PSD au pasat-o de la unii la alții, în timp ce se acuză reciproc de lipsa de finanțare. Pentru PSD Timiș și pentru guvernul PSD, Timișoara și acest titlu nu au reprezentat niciodată o prioritate. Acum vedem că nu reprezintă nici pentru noul guvern PNL. 

Guvernul României se angaja prin Ordonanța de Urgență 42/2019 să investească în reabilitarea:

  • Filarmonicii – 77 mil. lei
  • Palatului Culturii (Opera) – 5,8 mil. lei
  • Cinematografelor Victoria și Dacia – 11 mil. lei
  • Bibliotecii Județene – 8,7 mil. lei 
  • și reconversia Clinicii de Dermatologie – 11,5 mil. lei – cea despre care Uniunea Europeană a respins finanțarea, după cum am scris mai sus. 

Votul în Parlament, prin care OUG-ul de mai sus a fost aprobat, s-a dat în octombrie anul aceasta (Legea 198/2019). Două luni mai târziu, guvernul PNL alocă 700 de mii de lei pentru Asociație, iar d-na. Gorghiu propune Guvernului să mai dea Timișoarei 2 mil. lei, bani insuficienți pentru oricare dintre proiecte.

Ce se va întâmpla în 2021 când vom fi Capitală Culturală Europeană?

Timișoara nu va avea nici un proiect de infrastructură finalizat în 2021, cel mult vor fi câteva șantiere deschise. Asociația nu are nici finanțare nici un management performant. Deci Timișoara se va prezenta în fața Europei fără un program coerent, fără investiții și spații pentru cultură și pentru turiști. Efortul pe care guvernul României l-a făcut pentru Sibiu nu va fi făcut pentru Timișoara. Cum pentru Sibiu titlul de capitală culturală europeană a reprezentat o șansă extraordinară să se pună pe harta Europei, pentru Timișoara va fi doar o ocazie în care să arătăm cât de prost pregătiți suntem.

Cu un centru cu mult prea multe clădiri în paragină, cu un mediu cultural lipsit de finanțare, fără muzee sau spații de artă, singurul lucru pe care îl vom putea arăta Europei vor fi promisiunile pe care PNL și PSD le-au fluturat timp de 4 ani cu seninătate. Aceiași politicieni se vor grăbi atunci să apară în poze și în ședințe festive, fără pic de remușcare pentru șansa mare a Timișoarei pe care ei au aruncat-o la gunoi. 

Noi, timișorenii, vom rămâne doar cu sentimentul că merităm și puteam mai mult de atât și cu rușinea de a fi conduși, la 30 de ani după ce am dat jos regimul comunist, de niște incompetenți care vând iluzii și cu rușinea de a nu avea ce arată Europei atunci când toți ochii vor fi pe noi. Timișoara va fi capitala culturală pe hârtie.

Timișoara Capitală Culturală Europeană – Starea infrastructurii culturale la început de 2018

Timișoara Capitală Culturală Europeană – Starea infrastructurii culturale la început de 2018

Cum a câștigat Timișoara titlul de Capitală Europeană a Culturii

Ministerul Culturii a lansat, în decembrie 2014, un apel orașelor din România care vor să candideze la titlul de Capitală Europeană a Culturii (CEaC) pentru anul 2021. Un juriu de experți a evaluat 14 candidaturi, iar  ultimele patru orașe rămase în competiție au fost anunțate în decembrie 2015 – București, Timișoara, Cluj-Napoca și Baia Mare. În luna septembrie 2016 juriul internațional delegat al Comisiei a conferit orașului Timișoara onoarea de a fi Capitală Europeană a Culturii alături de Novi Sad (Serbia) și Elefsina (Grecia). “Dosarul de candidatură prezentat la selecția finală devine contractul de facto dintre orașul desemnat și cetățenii săi, Comitetul de Monitorizare, Minister, Comisia Europeană, precum și celelalte orașe candidate” se specifică în raportul final de selecție.

Conceptul câștigător, „Luminează Orașul Prin Tine”, îmbină 2 componente:

  • una cultural artistică – “o călătorie de la singurătate la apartenență, de la lumină prin întuneric și înapoi, parcurgând trei TERITORII ce abordează provocările cu care se confruntă Europa astăzi”, de implementarea căreia este responsabilă Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană
  • o componentă de infrastructură asumată de Primărie și Consiliul Județean.

Finanțarea conceptului este complexă, banii provenind de la Primărie – care a și declarat proiectul ca fiind unul prioritar, Consiliul Județean, Ministerul Culturii, Uniunea Europeană precum și din sponsorizări.

Ce investiții în infrastructură s-a angajat Timișoara să facă pentru 2021

Intervențiile în infrastructura culturală sunt numeroase, incluzând obiective ca:

  • MultipleXity – Centrul pentru Artă, Tehnologie și Experiment – clădirea fanion a acestui proiect;
  • o nouă sală pentru Teatrul German de Stat;
  • reabilitarea Palatului Culturii;
  • conversia în Centre Culturale a fostelor cinematografe de cartier;
  • restaurarea Castelului Huniade.

Dintre investițiile în revitalizarea urbană, două se remarcă : reabilitarea spațiilor publice din Cartierul Cetate și programul de finanțare pentru reabilitarea clădirilor istorice.

Infrastructura de turism ar trebui să fie îmbogățită prin reabilitarea Canalului Bega și prin construirea Muzeul Științei și Tehnologiei Banat.

Suma totală necesară pentru proiectele de mai sus: 123,7 mil. euro

Unde suntem la început de 2018 cu construcția clădirii MultipleXity

MultipleXity sau Centrul pentru Artă, Tehnologie și Experiment, clădirea fanion a acestui proiect în valoare de  12 mil. euro, un spațiu deschis experimentului și inovației prin intermediul artei și tehnologiei, finanțată din bugetul local și cu fonduri UE, este în pericol să nu se materializeze, cel puțin nu sub forma asumată în candidatură. Primarul Robu a declarat, în urma insistențelor membrilor USR Timișoara prezenți la dezbaterea bugetului pe 2018, că va organiza un concurs de arhitectură legat de acest obiectiv destinat să rămână amprenta 2021 peste generații, finanțarea necesară apărând, în sfârșit, în forma finală a bugetului pe anul în curs: „în cazul în care construcția de la zero n-o să meargă suficient de rapid […] vom realiza acest obiectiv într-o variantă de back-up pornind de la spații existente. 99% așa va fi [..]. Rămâne ca variantă de back-up, nu putem renunța la ideea de a amenaja clădiri existente”.

Zilele acestea, administrația locală a dat de înțeles că ia în considerare construcția acestei clădiri peste actuala Grădină de Vară a Filarmonicii. Această propunere a fost nuanțată rapid, la presiunea cinefililor, cu reconstruirea Grădinii Filarmonicii pe acoperișul viitorului centru de artă, o soluție care amestecă două elemente importante din viitorul cultural al orașului fără a ține cont de factori sau de specialiști, o propunere în aceeași temă precum propunerea de Mall Cultural vehiculată în urmă cu câțiva ani pentru a fi construit pe același amplasament. Această situație este similară cu propunerea construirii unei fântâni muzicale peste un sit arheologic în Parcul Botanic, o propunere ce nu ține cont de logica urbanistică a Timișoarei, ce ignoră vocile locuitorilor, ale oamenilor de cultură și ale societății civile.

Bugetarea pentru concursul de arhitectură venită cu întârziere, lipsa conceptului, precum și faptul că urbanizarea unui sit este o procedură meticuloasă și lentă, fac realizarea acestui angajament o provocare cu multe riscuri. Acest obiectiv exista în responsabilitatea Primăriei și în anul 2017. De aceea, pentru că el nu s-a început din timp, Primăria are obligația de a prioritiza și transparentiza acest proiect, astfel încât mediul cultural și academic să-și poată oferi expertiza.

De ce a fost ratat Centrul Cultural Mărășești

Un alt proiect ratat, cel puțin până acum, este Centrul Cultural Mărășești. Cel mai vechi spital public din Europa de Est (1745) urma să devenă centru cultural. Doar că 2017, termenul inițial asumat a fost deja depășit. Finanțarea de 5 mil. euro ar fi trebuit să fie din fonduri europene, dar proiectul scris pe genunchi nu a fost eligibil. De ce? Pentru că este cel puțin nefericit să construiești un centru cultural în aceeași curte cu Clinica de Radioterapie. Acest obiectiv va fi construit pe banii noștri, fără ca cineva din administrația locală să răspundă pentru ratarea finanțării europene.

În același timp, la Iași, este finanțat cu fonduri europene un proiect similar. Fosta Baie Turcească va fi transformată în Centru Internațional de Artă Contemporană. Lucrările ar urma să dureze 36 de luni. Valoarea totală a proiectului este de 22 mil. lei, din care finanțarea nerambursabilă este de 21 mil. lei. Istoria acestei clădiri este comună cu istoria multor monumente timişoarene, clădirea a fost de-a lungul timpului dată uitării, acum ea va deveni locul de funcționare a Centrului International pentru Artă Contemporană. Acesta este un exemplu de buna practică, mai ales dacă ne gândim că și Muzeul Huniade este într-o situaţie similară iar în cadrul CEaC ar trebui să fie restaurat.

Proiectul este finanțat prin intermediul Programului Operațional Regional 2014 – 2020, Axa Prioritară 5 – Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, aceeași axă pe care s-a depus proiectul prost făcut pentru finanțarea Centrului Cultural Mărășești.

Modul de lucru al Primăriei Timișoara în privința proiectelor cu finanțare europeană, care sunt în cadrul proiectului CEaC 2021 sau care sunt investiții ale Primăriei, este foarte opac. O sumedenie de proiecte care au fost anunțate s-au oprit sau finanțările au devenit dintr-o dată neeligibile. Performanța de absorbţie de fonduri europene este modestă. Așadar, pentru ca proiectul Timișoara Capitală Europeană a Culturii să fie unul reușit, iar acest oraș să îndeplinească tot ceea ce şi-a asumat, e nevoie ca autoritățile locale să respecte calendarele angajate și să implice mediul civic și cultural din Timișoara în acest proiect.