Alianța USR PLUS merge mai departe și în Timiș. Dominic Fritz la Primarie, Cristian Moș la Consiliul Județean și liste comune de candidați

Alianța USR PLUS merge mai departe și în Timiș. Dominic Fritz la Primarie, Cristian Moș la Consiliul Județean și liste comune de candidați

Avem listă, avem candidați, avem alianță cu PLUS. Suntem pregătiți. Alianța USR PLUS își continuă drumul.

Avem o mulțime de oameni extraordinari atât în USR Timiș cât și în PLUS Timiș. Dar astăzi avem lista finală (în urma negocierilor) a celor care au câștigat competițiile interne, niște oameni competenți și cinstiți care sunt pregătiți să aducă primăriile și Consiliul Județean în anul 2020.

Este oficial: pentru primăria Timișoarei candidatul Alianței va fi Dominic Samuel Fritz, iar pentru președinția Consiliului Județean Timiș candidatul va fi Cristian Moș. Conform protocolului semnat cu PLUS, vicepreședintele Consiliului Județean, respectiv viceprimarul Timișoarei vor reveni colegilor noștri de alianță. Colegii de la PLUS au venit cu foarte multă putere de muncă și energie în această alianță, iar scorurile noastre electorale ar fi fost mult mai slabe fără eforturile lor. De acum înainte vom munci pentru a deveni o singură echipă.

În ultimii 2 ani ne-am concentrat foarte intens pe profesionalizare. Ca să venim în fața dumneavoastră pregătiți cu adevărat de guvernare. Nu doar de opoziție, nu doar de campanie, ci pregătiți să aducem instituțiile în serviciul cetățenilor.

Ne așteaptă o campanie locală intensă, apoi încă una parlamentară. Suntem 100% pregătiți să fim alternativa pe care o așteaptă Timișul de atâta timp. Ne vom petrece tot timpul rămas până la alegeri să transmitem clar și limpede mesajul nostru.

Atât USR și PLUS au lucrat la programe de guvernare. Locale și județene. Aceste programe sunt compatibile și urmează să fie îmbunătățite și definitivate de echipe mixte, din ambele partide. Scopul nostru este să guvernăm inteligent, să reducem risipa și să promovăm o mentalitate modernă în instituțiile noastre.

Suntem pregătiți, iar în următoarele luni vom da tot ce putem pentru a vă convinge că suntem cea mai bună și promițătoare variantă pentru Timiș.

Știm că electoratul nostru este pretențios, iar acest lucru nu face altceva decât să ne împingă să ne ridicăm la nivelul așteptărilor cetățenilor.

Listele finale (primele 14 locuri) pentru Consiliul Județean și Consiliul Local Timișoara sunt după cum urmează:

CONSILIUL JUDEȚEAN:

🔹 Cristian Alin MOȘ 🔸 Raul OLAJOS 🔹 Viviana ȚECU 🔸 Bianca LUCA 🔹 Călin BADIU 🔸 Alexandru CAPLAT 🔹 Petre MIHĂIEȘ 🔹 Laura BOLDOVICI 🔹 Alexandru CADAR 🔹 Raoul TRIFAN 🔹 Zoltan NEMETH 🔸 Andrea NOEA-KABA 🔹 Sorin ȘIPOȘ 🔹 Vlad ȘENDROIU

CONSILIUL LOCAL:

🔹 Dan REȘITNEC 🔸 Andrei MEȘTER 🔹 Ruben LAȚCĂU 🔹 Rodica MILITARU 🔸 Vlad BOLDURA 🔹 Răzvan NEGRIȘANU 🔸 Răzvan STANA 🔹 Ana MUNTEANU 🔹 Aida SZILAGY 🔹 Ovidiu MEREAN 🔹 Paula ROMOCEAN 🔸 Cornel Florin ILCA 🔹 Jorge GONZALEZ 🔸 Emanuel DAVID

Doar împreună putem pune județul pe roate. Doar noi putem să ne construim viitorul.

USR Timiș l-a desemnat pe Cristian Moș candidat la președinția Consiliului Județean și a definitivat lista de candidați pentru Consiliul Județean Timiș

USR Timiș l-a desemnat pe Cristian Moș candidat la președinția Consiliului Județean și a definitivat lista de candidați pentru Consiliul Județean Timiș

Sâmbătă, 15 februarie, a avut loc Conferința Județeană a filialei USR Timiș, în cadrul căreia filiala și-a desemnat candidatul la președinția Consiliului Județean, precum și lista candidaților USR la Consiliul Județean Timiș.

 „Aceste alegeri sunt încă o dovadă a democrației din USR. Am ales această listă transparent, nu în spatele ușilor închise. Am ales oameni cu profesii diverse, care vor aduce un aer proaspat în Consiliul Județean. 

Timișul avea toate premisele să fie județul model al României, dar speranțele timișenilor au fost rispite de către vechea clasă politică. E momentul unui nou început pentru județul nostru.” a declarat Cristian Moș, președinte USR Timiș și candidatul USR la președinția Consiliului Județean.

Primul pe lista USR Timiș, Cristian Moș, președinte USR Timiș din ianuarie 2017, este Hardware Development Manager în cadrul unei companii multinaționale. În vârstă de 37 de ani, Cristian Moș coordonează proiecte în care sunt angrenate mai multe echipe, fiind persoana delegată de firmă în caz de probleme pe diferitele proiecte medicale complexe. Sub conducerea sa, USR Timiș a ajuns la 66 de filiale locale, filiala județeană Timiș fiind cea mai performantă din USR.

A doua clasată este Viviana Țecu, vicepreședintă USR Timiș. În vârstă de 40 de ani, Viviana Țecu a studiat jurnalism și este consilier parlamentar. A fost și este implicată în comunicarea filialei județene.

A treia poziție pe listă este ocupată de Călin Badiu, membru fondator al USR Timiș și actual vicepreședinte. Calin Badiu are 46 de ani, a fost profesor de informatică și dezvoltator software. De un an de zile, coordonează extinderea USR în zona de vest a României.

Lista primilor 12 candidați, în ordinea voturilor primite:

  1. Cristian Moș – hardware manager
  2. Viviana Țecu – consilier parlamentar
  3. Călin Badiu – inginer software
  4. Petre Mihăieș – trader
  5. Laura Boldovici – manager în turism
  6. Alexandru Cadar – manager de proiect
  7. Raoul Trifan – manager de proiect
  8. Zoltan Nemeth – avocat
  9. Sorin Șipoș – antreprenor
  10. Vlad Șendroiu – inginer software
  11. Marius Dumitrescu – subinginer construcții
  12. Laurențiu Marian – fermier
Unde se află proiectul Timișoara Capitală Europeană a Culturii cu un an și jumătate rămas până în 2021

Unde se află proiectul Timișoara Capitală Europeană a Culturii cu un an și jumătate rămas până în 2021

Asociația Timișoara 2021 a câștigat dreptul și responsabilitatea de a organiza și gestiona activitățile culturale pentru pregătirea titlului de Capitală Europeană a Culturii. Cu toate astea, majoritatea demersurilor s-au concentrat pe spectacole și evenimente fără un impact marcant și fără a se respecta angajamentele din dosarul de candidatură. Am avut evenimente plătite din banii publici, evenimente lipsite de vizibilitatea și impactul în comunitate care să-i justifice.

Pe partea de infrastructură culturală, la 3 ani de la câștigare a titlului, nu avem nici un șantier început sau măcar dat în licitație, avem doar promisiuni de la toate instituțiile. Primăria nu a reușit să demareze Multiplexity, Turnul de Apă din Iosefin încă așteaptă o soluție de refuncționalizare, iar Centrul Cultural Mărăști a fost abandonat deși se regăsește teoretic pe bugetul orașului în fiecare dintre ultimii 3 ani. Consiliul Județean a promis că va reabilita și va introduce în circuit Muzeul Huniade, lucru de care a uitat, deși a încheiat anul trecut cu excedent de sute de milioane. Ministerul Culturii ne promite un Muzeu al Revoluției, deși suntem doar la un an și jumătate de 2021 și abia s-a stabilit locația. Sumele de bani pe care ministerul le promite pentru 2021 sunt promisiuni, fără surse de finanțare clară.

În 2 ani de pregătiri pentru anul 2021, Asociația Timișoara 2021 a cheltuit aproape 10 milioane de lei (mai exact, 9.688.394 lei), din care 99% sunt bani publici, adică bani ai cetățenilor Timișoarei și Timișului, și într-o proporție mai mică ai României.

Deși USR Timiș a semnalat public, în repetate rânduri, lipsa de transparență și dialog a Asociației privind modul de utilizare în special a banilor publici încasați, nici astăzi nu sunt prezentate public rapoarte financiare profesioniste privind banii cheltuiți, nici de către Asociație, nici de către cele două administrații – Robu și Dobra, responsabile de modul de folosire a banilor de la bugetele local și județean.

Pentru anul 2019, Primăria și Consiliul Local Timișoara au decis alocarea a încă 11 milioane de lei la bugetul local pentru Asociație. Din această sumă, 10 milioane lei sunt alocate cu încălcarea legii 52/2003 privind transparența decizională, proiectul de hotărâre aferent nefiind publicat pe site-ul primăriei pentru consultare publică.

Atitudinea Asociației față de opinia publică și cetățeni este acceptată și chiar întărită de finanțatorului său principal, Primăria Timișoara, care se comportă cu aceeași opacitate și aroganță față de cetățeni, nepublicând pe site-ul propriu anexele care stau la baza alocării a aproape 10 milioane de lei de la bugetul local pentru Asociație, între care cele mai importante sunt: expunerea de motive, raportul de specialitate al Casei de Cultură a Municipiului Timişoara și programului cultural prioritar aferent anului 2019, pe care se vor cheltui 10 milioane de lei în cele 7 luni rămase din 2019.

Pentru 2019, mai sunt așteptate de Asociație 2,145 milioane lei, bani publici de la Consiliul Județean Timiș și 1,6 milioane lei, bani publici de la Guvernul României, prin Ministerul Culturii.

Dată fiind această situație a valorilor banilor publici cheltuiți de Asociația Timișoara 2021, cerem din nou tuturor actorilor responsabili punerea în practică a valorii fundamentale privind transparența utilizării acestor bani.

Cerem Asociației Timișoara 2021 să publice rapoarte anuale pentru anii 2017 și 2018, prin care să prezinte opiniei publice:

  1. proiectele derulate, fiecare cu bugetele aferente cheltuite;
  2. impactul fiecărui proiect derulat, adică:
    • artiști locali implicați;
    • publicul atras;
    • schimbările produse în comunitate;
  3. criteriile de alegere ale partenerilor pentru proiectele derulate.

Cerem administrațiilor Robu și Dobra să respecte prevederile legii 52/2003, punând în consultare publică proiectele de hotărâre prin care alocă bani publici Asociației și să reprezinte garantul bunei utilizări a banilor publici alocați Asociației și cheltuiți de aceasta, prin solicitarea și publicarea de rapoarte privind utilizarea acestor bani.

Avem nevoie de investiții durabile, de care să ne putem bucura zeci de ani de acum înainte. În schimb, am primit doar evenimente fușerite care mizează pe ideea că timișorenilor fie nu le pasă, fie că vor uita.

Timișorenilor le pasă de cum sunt cheltuiți banii lor, le pasă de renumele orașului și le pasă de infrastructură, inclusiv cea culturală.

USR Timișoara va continua să lupte pentru a salva acest proiect, în măsura în care se mai poate. Titlul de Capitală Culturală este mai mult decât o onoare, este o provocare la înălțimea căreia nu reușim încă să ne ridicăm, dar care nu trebuie sub nicio formă abandonată.

Ruben Lațcău,

Vicepreședinte USR Timișoara

Transparența în primăriile din Timiș

Transparența în primăriile din Timiș

Primăriile din Timiș nu respectă legea privind transparența, adică nu fac publice informații legate de activitatea instituției și a aleșilor locali.

Este dreptul legal al cetățenilor de a fi constant informați în legătură cu ceea ce fac administrațiile locale. Este, de asemenea, și un lucru absolut necesar pentru o bună guvernare locală. Dar politicienii ”de rit vechi” sunt mult mai interesați să nu știe nimeni cum cheltuie banii locali, decât să creeze un dialog real cu cetățenii.

Județul nostru numără 99 de primării, dintre care, doar:

21% dintre primării publică proiectele de Hotărârile de Consiliu Local
49% dintre primării publică Hotărârile de Consiliu Local
70% dintre publică lista consilierilor locali
35% dintre publica declarațiile de avere și de interese ale aleșilor locali și ale funcționarilor publici
0% dintre primării publică toate Rapoarte anuale de activitate ale primarului, viceprimarului și consilierilor locali

În urma analizei noastre, rezultatele sunt şocante:

În anul 2019, din cele 99 de primării ale județului, DOAR 11 îndeplinesc criteriile minimale de transparență luate în considerare și anume: publicarea proiectelor de HCL, a HCL, lista consilierilor locali, declarațiile de avere și interese

Nici măcar un sfert dintre primăriile din județ nu respectă cerința prevăzută în Legea 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, de a publica proiectele de hotărâri ale consiliului local. Este important ca cetățenii să cunoască aceste proiecte și să aibă posibilitatea de a formula sugestii, observații asupra proiectului sau a cere chiar organizarea unei dezbateri publice.

Acesta este dreptul lor legal!

Atât aleșii noștri cât și instituțiile lucrează în serviciul cetățenilor. Sunt plătiți din bani publici pentru a servi comunitatea, nu propriile lor interese. Astfel, este absolut necesar ca membrii comunității să poată monitoriza activitățile aleșilor locali.

În momentul în care primarii și consilierii locali nu mai reprezintă interesele oamenilor de bună credință, aceștia trebuie schimbați.

Cu cât este mai transparentă o instituție, încrederea oamenilor va crește și acest lucru va duce la o mai bună cooperare dintre administrația locală și comunitate.

USR Timiș a trimis Consiliului Județean și Prefecturii lista cu rezultatele monitorizării respectării transparenței decizionale în mediul online, de către primăriile din județ și va solicita primăriilor conformarea la prevederile legale.


Analiza s-a făcut utilizând adresele paginilor WEB ale primăriilor din județ, așa cum apar acestea pe pagina Consiliului Județean Timiș în perioada 11-19 februarie 2019, de către membrii USR Timiș, sub coordonarea vicepreședintelui USR Timișoara, Rodica Militaru.

Toate informațiile studiului le găsiți aici.

Asociația Timișoara Capitală Culturală nu le răspunde cetățenilor, deși funcționează pe banii lor

Asociația Timișoara Capitală Culturală nu le răspunde cetățenilor, deși funcționează pe banii lor

Asociația Timișoara – Capitală Culturală Europeană (ATCCE) își desfășoară activitatea preponderent pe banii românilor și mai ales ai timișorenilor:

  • în 2017, 83% din încasările ATCCE au fost din bani publici;
  • în perioada ianuarie 2017 – septembrie 2018 (21 de luni) acestea au ajuns la 90%.
Sursa încasărilor ian. – dec. 2017 (12 luni) ian. 2017 – sept. 2018 (21 luni)
Primăria Municipiului Timișoara
2.150.000 lei 74% Bani publici

83%

200.000 lei 7%
59.627 lei 2%
4.470.553 lei 80% Bani publici

90%

500.050 lei 9%
59.626 lei 1%
Consiliul Județean Timiș
Ministerul Culturii
Alte cotizații
119.616 lei 4%
296.396 lei 10%
85.047 lei 3%
575.888 lei 10%
Sponsorizări
Vânzare bilete
U.E. – fonduri atrase 0 lei
TOTAL 2.910.686 lei 5.616.118 lei
Sursa datelor: timisoara2021.ro facebook.com/NicolaeRobu

În recentul comunicat de presă, transmis în urma publicării unui comunicat al USR, ATCCE afirma că:

Suntem în continuare, deschiși la orice fel de inițiativă în ceea ce privește opiniile și propunerile cetățenilor Timișoarei, la orice fel de solicitare privind activitatea asociației.

Cu toate acestea, contrar propriilor declarații și în ciuda propriilor bugete bazate covârșitor pe bani publici, ATCCE continuă să nu răspundă solicitărilor venite dinspre cetățeni și societatea civilă.

Așa cum am prezentat în analiza USR Timișoara – „Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană, bilanț dezastruos la 2 ani”, există 3 cereri adresate ATCCE, inclusiv prin intermediul principalilor săi finanțatori – PMT și CJT care nici până astăzi nu au primit răspuns:

  • 2 cereri formulate prin intermediul platformei civice romaniacurata.ro, în 5 iunie 2018 și
  • 1 cerere adresată prin intermediul demersului jurnalistic putereaacincea.ro, în 27 iunie 2018.

Ba mai mult, pentru cea din urmă, ATCCE a transmis că nici nu va răspunde, pentru că asociația nu intră sub incidența Legii 544/2011 privind liberul acces la informații de interes public.

Dar, atunci, cum rămâne cu propria declarație din comunicatul de presă: Suntem în continuare, deschiși […] la orice fel de solicitare privind activitatea asociației”?

Filiala USR Timișoara, fidelă politicii în interesul cetățeanului, reiterează și solicită public ATCCE să răspundă tuturor întrebărilor adresate prin aceste 3 cereri, dintre care următoarea ni se pare cea mai importantă:

Care este calendarul de reorganizare al Asociației Timișoara – Capitală Culturală Europeană?

Analiză USR Timișoara – Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană, bilanț dezastruos la 2 ani

Analiză USR Timișoara – Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană, bilanț dezastruos la 2 ani

Cine este Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană

Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană (ATCCE) a fost înființată în 2011, de un număr de 63 de timișoreni¹. Ulterior, acestora li s-au adăugat alții, ajungându-se la peste 100 de membri la momentul câștigării titlului, în 16 septembrie 2016².

ATCCE este condusă de un Consiliu Director.

La momentul câștigării titlului acesta era format din 11 membri: reprezentantul Primăriei Municipiului Timișoara, reprezentantul Consiliului Județean Timiș, Emil Cristescu, Vlad Gaivoronschi, Ingrid Deac, Codruța Popov, Norbert Tako, Marcela Titz, Corina Răceanu, Levente Kozma, Victor Neumann.

Consiliul Director conduce, la rândul lui, prin intermediul Directorului executiv, în persoana dnei. Simona Neumann.

Asociația a fost înființată pentru câștigarea titlului de Capitală Europeană a Culturii și pentru implementarea proiectului, în cazul câștigării competiției.

Proiectul Timișoara 2021

Dosarul de candidatură câștigător Timișoara 2021 cuprinde mai multe proiecte culturale majore, interconectate între ele, fiecare cu propriul plan de creare, dezvoltare și creștere în perioada 2017 – 2021.

Proiectele majore sunt descrise în dosarul de candidatură³ publicat pe site-ul asociației și pe site-ul Ministerului Culturii.

Bugetul total estimat al proiectului Timișoara 2021 este de 48,5 milioane euro.

70% din totalul bugetului estimat este planificat a fi alocat strict proiectelor culturale, respectiv atât proiectelor descrise în dosar, cât și proiectelor complet noi.

Din bugetul total estimat, proiectelor noi li s-a rezervat suma de 10 milioane euro.

Opiniile experților internaționali, la ultima evaluare a proiectului Timișoara 2021, iulie 2018

  • Extrase privind evaluarea Programului Cultural Timișoara 2021
    • Comisia salută faptul că programul este din nou prezentat similar cu ceea ce s-a prezentat în dosarul de candidatură. Propunerea depusă în octombrie 2017, cu introducerea cluster-elor (Piața!, Acasă!, Circ!, Pâine!, Heaven!, etc.) nu doar că a transformat abordarea într-un program prea universal, ci a schimbat în totalitate viziunea.
    • Numeroase proiecte care necesită perioade îndelungate de timp pentru cercetare sau pentru elaborarea arhivelor nu au fost încă demarate.
    • Comisia atrage atenția asupra programării actuale neechilibrate, în special în circumstanțele dificultăților financiare evidențiate mai sus, cu proiecte ambițioase și costisitoare față de inițiative minore, sau cu proiecte programate și nelansate încă.
    • Comisia consideră că direcția urmată de programul cultural este promițătoare însă cu toate acestea, atrage atenția asupra absenței coerenței și a unei planificări clare.
    • Trebuie puse la dispoziția publicului larg, in timp util, informații nu doar despre programul public ci si privind starea generală a evoluției proiectului.
    • Comisia înțelege că dezvoltarea ulterioară este restricționată într-o anumită măsură de întârzierile survenite în finanțare, însă în același timp consideră că acest lucru este cauzat și de lipsa unei definiri clare a programului cultural până în prezent. Trebuie să se acorde o atenție specială ambelor categorii de proiecte: cele deja enunțate în dosarul de candidatură și cele care urmează să fie declarate câștigătoare în cadrul apelurilor publice.
  • Extrase privind reorganizarea ATCCE
    • Structura organizațională este încă neclară întrucât Consiliul Director nu figurează în grafic. Structura organizațională trebuie să includă informații despre modul de relaționare și comunicare cu acest Consiliu dar și cu toate organismele de supervizare și consiliere, ca de pildă Consiliul de supraveghere, monitorizare independentă, evaluare și audit, consiliul cultural, de guvernanță și etică.
    • Modificările survenite în componența Consiliului de administrație și în structura membrilor Asociației vor fi soluționate cât mai curând posibil, și apoi vor fi comunicate in mod transparent atât forurilor competente cât și publicului larg.
    • Se recomandă elaborarea unui cod de etică pentru întreaga structură.

Întregul conținut al scrisorii de evaluare a Comitetului internațional de monitorizare din iunie 2018 poate fi consultat pe site-ul ATCCE.

Date și fapte din activitatea Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană la 2 ani de la câștigare

  • 40 de membri excluși fără notificare

În aprilie 2017, au fost excluși 40 de membri din Asociație, fără a fi notificați în prealabil, pentru că statutul permite excluderea fără notificare pe baza de neplată a cotizației. Lista celor excluși este publicată pe site-ul asociației.

Curios și confuz este faptul că, în baza datelor publicate pe portalul de transparență just.ro, atât Judecătoria Timișoara, cât și Tribunalul Timiș au respins cererea Asociației având ca obiect modificarea de acte constitutive ce cuprindeau și excluderea de membri.

Astăzi sunt în asociație 70 de membri, conform listei publicate pe site-ul ATCCE.

  • Timișoreni interesați să devină membri, ținuți la ușă

În 2018, conform declarațiilor conducerii Asociației, au fost depuse peste 80 de adeziuni, inclusiv din rândurile celor excluși fără notificare în 2017.

Toate aceste persoane care doresc să devină membre ale Asociației sunt încă ținute la ușă de mai bine de jumătate de an, fără nicio informare, fără niciun dialog despre când vor fi primiți în Asociație și cum se pot ei implica.

  • 7 din 11 membri ai Consiliului Director au demisionat

Consiliu Director al ATCCE a rămas cu 4 membri, și anume: reprezentanții Primăriei Municipiului Timișoara și Consiliului Județean Timiș, Emil Cristescu și Vlad Gaivoronschi.

7 au demisionat. Aceștia sunt Ingrid Deac, Codruța Popov, Norbert Tako, Marcela Titz, Corina Răceanu, Levente Kozma, Victor Neumann.

  • Statutul ATCCE aplicat după interese

Suntem aproape de finalul anului 2018 și ATCCE nu a organizat Adunarea Generală ordinară a Asociaților (membrilor), a cărui scop este:

  1. aprobarea raportului de activitate pentru anul 2017 și
  1. aprobarea planului de activitate pentru anul 2018.

Termenul limită a fost 7 aprilie 2018, conform art. 20, alin. 1 din statutul ATCCE.

De ce se tergiversează organizarea adunării generale:

  • 7 membri ai actualului Consiliul director au demisionat, primele demisii fiind înregistrate în a doua parte a anului 2017.
    • Art. 23, alin.2, statutul ATCCE: „În caz de vacantare, din diferite motive, a unui loc de membru în Consiliul director, la prima Adunare Generală se va proceda la alegerea acestuia”.
  • Alegerea noului Consiliu director trebuia demarată încă din octombrie 2016, conform recomandărilor juriului internațional de selecție.
    • Art. 22, lit. D, statutul ATCCE: „Adunarea Generală alege și revocă, individual și colectiv, membrii Consiliului director”.
  • Peste 80 de noi adeziuni înregistrate la nivelul lunii aprilie 2018, așteaptă să fie validate.
    • Art. 22, lit. F, statutul ATCCE: „Adunarea Generală este cea care confirmă primirea noilor membri în perioada dintre adunări”.

În plus, la fel ca în cazul oricărei alte asociații, și în cazul ATCCE, conform legislației în vigoare și conform statutului (art.19-22), adunarea generală a membrilor este organul suprem de conducere, care între altele:

  • aprobă bugetul de venituri și cheltuieli;
  • aprobă raportul de activitate al Consiliului director;
  • controlează activitatea derulată de Consiliul director, de cenzori și de aparatul de lucru al ATCCE.
  • Reorganizarea ATCCE amânată de 2 ani

ATCCE ar fi trebui să își aleagă un nou Consiliu Director, format din mai puțini membri, fiecare cu roluri și sarcini clare, astfel încât activitatea acestuia să fie mai eficientă, toate aceste lucruri fiind descrise în dosarul de candidatură câștigător³, la pag. 84-85.

Juriul internațional de selecție a apreciat și a întărit acest aspect. Astfel, prima lor recomandare pentru ATCCE a fost: „Membrii Consiliului Director al Asociației TM2021 să fie numiți, astfel încât Consiliul să devină complet funcțional (p84 din dosarul de candidatură³)”.

Recomandarea a fost formulată în octombrie 2016!

  • Reorganizarea ATCCE fără transparență

În septembrie 2018, după 2 ani, a fost demarat procesul de alcătuire a noului Consiliu Director al ATCCE, așa cum este el descris în dosarul de candidatură câștigător și recomandat ca primă măsură de juriul internațional de selecție în septembrie 2016.

Pentru pozițiile 7 și 8 din noul Consiliu Director au fost deja selectați următorii:

  • Rada Horațiu, pentru poziția de reprezentant al mediului economic local; acesta va fi și președintele Consiliului Director, în situația în care Primăria Municipiului Timișoara nu dorește exercitarea acestei funcții;
  • Ulrich Fucks, pentru poziția de expert internațional, acesta fiind actual membru în Comitetul de monitorizare al Timișoara 2021 și membru al juriului de selecție, care a ales Timișoara câștigătoare.

ATCCE nu a publicat raportul de evaluare a candidaților înscriși. A publicat doar rezultatul final al votului comisiei de selecție.

Principalul finanțator al ATCCE, Primăria Municipiului Timișoara a votat cu obiecții.

Configurația întregului Consiliu Director nou pentru Timișoara 2021 este:

  1. reprezentantul Primăriei Municipiului Timișoara (numit de Primarul Municipiului Timișoara);
  2. reprezentantul Consiliului Județean Timiș (numit de președintele Consiliului Județean Timiș);
  3. reprezentatul Ministerului Culturii și Identității Naționale (numit de Ministrul Culturii și Identității Naționale);
  4. un reprezentant al sectorului cultural instituțional (ales  de  Adunarea Generală a Asociației Timișoara – Capitală Culturală Europeană);
  5. un reprezentant  al scenei culturale independente și  al  sectorului  Industriilor  Culturale  si Creative (ales de Adunarea Generală a Asociației Timișoara – Capitală Culturală Europeană);
  6. o personalitate  publică din   domeniul  culturii,  cu  profil  internațional   (desemnată  de Președintele Consiliului Director);
  7. un expert internațional (desemnat prin concurs deschis de selecție);
  8. un reprezentant  al mediului  economic  local, cu o bună reputație internațională și gândire vizionară (desemnat prin concurs deschis selecție).

Atitudinea Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană față de timișoreni

  • ATCCE nu este dispusă la dialog cu cei care au opinii critice

În aprilie 2018, peste 75 de personalități din lumea culturală și academică și din societatea civilă au redactat și transmis un memoriu către ATCCE, principalii finanțatori publici ai asociației – Primăria Municipiului Timișoara, Consiliul Județean Timiș și Ministerul Culturii și către comisarul european responsabil pentru Educație și Cultură.

Memoriul atrăgea atenția că ”acest titlu riscă să devină un paravan în spatele căruia se poate produce o risipă masivă din cele 48 de milioane de euro alocate până în 2021.”

Dintre autoritățile și responsabilii din România, doar președintele Consiliului Județean Timiș, Călin Dobra s-a întâlnit cu reprezentanții Grupului de reflecție și inițiativă Timișoara Capitală Europeană, care au inițiat Memoriul, însă fără nicio consecință sau schimbare în activitatea ATCCE, deși promisiuni au fost făcute.

De asemenea, autoritățile europene s-au întâlnit pentru dialog cu reprezentanții semnatarilor memoriului, cu ocazia vizitei de monitorizare a ATCCE din 11-12 iunie 2018 la Timișoara.

Drept urmare, în scrisoarea din iulie 2018 a comitetului internațional de monitorizare concluziile formulate sunt mai ferme, mai riguroase și mai concrete. Extrase din această scrisoare sunt prezentate în prima parte a articolului de față.

  • ATCCE nu răspunde nici solicitărilor de informații de interes public

În 5 iunie 2018, prin intermediul platformei www.romaniacurata.ro, au fost adresate solicitări de informații în baza Legii 544/2001 Primăriei Municipiului Timișoara și Consiliului Județean Timiș cu privire la activitatea ATCCE. Între altele, se solicita „calendarul de reorganizare al ATCCE”. Primăria Municipiului Timișoara a răspuns că „cererea va fi redirecționată către ATCCE”. Răspunsul nu a fost comunicat nici până astăzi. Consiliul Județean Timiș a răspuns că „cu privire la calendarul de reorganizare al ATCCE, nu deținem nici o informație, în format letric, transmisă de către Asociație”.

În 27 iunie 2018 din nou au fost interpelate, atât ATCCE, cât și Primăria Municipiului Timișoara, de data aceasta în contextul unui demers jurnalistic a fondatorilor site-ului Putea a cincea.

Am solicitat directorului executiv al Asociației Timişoara Capitală Culturală Europeană, Simona Neumann, să comunice, în baza Legii 544/2001, privind liberul acces la informații de interes public, câteva informații referitoare la activitatea asociației și la modul în care au fost cheltuite anul trecut fondurile alocate de către Primăria Timişoara, Consiliul Județean Timiș și Ministerul Culturii.

(…) După expirarea termenului legal de răspuns și după câteva telefoane pe care le-am dat la asociație, insistând să mi se răspundă, în 16 iulie mi se transmite, și nu prin purtătorul de cuvânt, ci prin cabinetul de avocat Anca Săsăran, că… «Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană nu intră sub incidența Legii 544/2001, privind liberul acces la informații de interes public, prin urmare nu putem da curs solicitării dumneavoastră». Și sunt invitată să vizitez site-ul, unde, mi se spune, aș putea găsi informații care mă interesează.

Un răspuns în bătaie de joc. Pentru că această asociație funcționează pe bani publici și pentru că derulează un proiect public, Timişoara Capitală Culturală, plătit, repet, din bani publici.

În 18 iulie, am trimis aceleași întrebări Primăriei Timişoara, finanțatorul principal al proiectului – pentru anul trecut, a alocat  2.150.000 de lei, adică peste 460.000 de euro. În aceeași zi, Municipalitatea îmi răspunde, printr-o adresă semnată de viceprimarul Dan Diaconu, secretarul Primăriei, Simona Drăgoi, și consilierul Adriana Boboiciov, că, dat fiind că Primăria nu are informațiile solicitate, redirecționează cererea spre asociație: «Întrucât instituția noastră este principal finanțator, vom solicita Asociației Timişoara Capitală Culturală Europeană formularea răspunsului.»

A trecut, și în acest caz, termenul legal de răspuns, în ciuda câtorva telefoane pe care le-am dat pentru a-l primi. Semn că și principalul finanțator este tratat de conducerea asociației cu același dispreț ca toți cei care solicită informații referitoare la modul în care gestionează banul public și, în plus, semn că acceptă acest lucru.

Opacitatea Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană

  • Opacitatea privind bugetele și bunele practici financiare

ATCCE nu a publicat niciodată un raport financiar în sensul profesionist al termenului.

ATCCE nu realizează, așa cum standardele în domeniu și juriul internațional de experți solicită, audit extern independent pentru activitatea financiară și operațională proprie.

Singurul an în care au fost publicate detalii despre surse ale încasărilor și tipuri ale plăților ATCCE a fost 2018.

În 8 iunie 2018, cu câteva zile înainte de vizita de monitorizare a experților internaționali (11 – 12 iunie 2018), au fost publicate 2 tabeluri cu încasările și plățile ATCCE pentru anul 2017, singurul an care poate fi analizat din punct de vedere financiar.

Totalul încasărilor în 2017 a fost de 2.910.686 lei. Finanțatorii, cu ponderile aferente, au fost:

  • 74% PMT (2.150.000 lei);
  • 7% CJT (200.000 lei);
  • 2% Ministerul Culturii (59.627 lei);
  • 4% alte cotizații (119.616 lei);
  • 10% sponsorizări (296.396 lei);
  • 3% vânzare de bilete (85.047 lei).

Totalul plăților în 2017 a fost 2.827.989 de lei. Categorii de plăți, cu ponderile aferente:

  • 49% cheltuieli echipa executivă TM2021 (personal, colaboratori);
  • 39% cheltuieli aferente programului cultural 2021, din care cheltuieli de colaborare cu operatori culturali locali numai 17%;
  • 4% tipărituri materiale promoționale;
  • 4% cheltuieli cu transport, cazare TM2021;
  • 2% cheltuieli de protocol (mese, catering, diurnă);
  • 2% cheltuieli administrative.
  • Opacitatea privind criterii de selecție proiecte, parteneri și rezultate

Nu există niciunde publicate criteriile de selecție aplicate proiectelor derulate în anii 2017 – 2018 și, respectiv, care evaluările și argumentele aferente, în baza unor astfel de criterii, pentru care aceste proiecte și nu altele s-au ales a fi implementate.

Nu există niciunde publicată nicio procedură privind modul de alegere și lucru cu partenerii.

Nu există niciunde publicate obiective și ținte anuale, cu indicatorii aferenți. (ce urmărim, de ce și cum măsurăm dacă suntem pe calea pe care ne-am propus inițial)

  • Opacitatea privind calendarul apelurilor deschise pentru noi proiecte

În 2 ani de la câștigarea titlului nu s-a organizat niciun apel deschis de proiecte, în condițiile în care:

  • pagina 61 din dosarul de candidatură³ menționează: Programul Cultural se va extinde în continuare în trei etape:
  1. Apeluri deschise și pe bază de invitație pentru consolidarea Stațiilor și Traseelor existente, selectarea intervențiilor artistice specifice, a inițiativelor, rezidențelor și mobilităților cetățenești.
    Bursele de proiecte reprezintă instrumentul principal de comunicare a Programului Cultural existent și a parteneriatelor dintre operatorii culturali locali și internaționali pentru monitorizarea dezvoltării programelor și inițierea propunerilor pentru apeluri.
    Apelurile se vor lansa în medie de două ori pe an, după Bursele de proiecte, și vor fi administrate de Unitățile Teritoriale.
  2. Un al doilea Apel pentru propuneri va avea loc la finalul lui 2017.
    Am rezervat 30% din bugetul Programului pentru aceste inițiative suplimentare, inspirate direct din structura Călătoriei și bazate pe entuziasmul și optimismul pe care le va genera câștigarea titlului de Capitală Europeană a Culturii în prima jumătate a anului.
  3. Parteneriate bazate pe invitații la noi programe, propuse de și împreună cu parteneri internaționali, rezultate în urma inițiativelor de mobilitate dezvoltate în cadrul Centrului de resurse.
  • pagina 29 din dosarul de candidatură³ menționează: Apeluri deschise și noi programe, în număr de 4, în valoare de 10.000.000 euro, reprezentând 30% din bugetul alocat programului cultural.
  • Relația cu finanțatorii deficitară, neprofesionistă
    • Consiliul Județean Timiș

Vom aloca cotizația pentru Asociația Timișoara – Capitală Culturală Europeană 2021, pentru că ne-au venit toate documentele și săptămâna viitoare îi vom sprijini în desfășurarea activității și sper cât mai repede să rezolve și Adunarea Generală, să se constituie noul board și să intre într-un curs normal al activității. 200.000 de lei este cotizația, iar după modificarea în AGA (n.r. Adunarea Generală) vom aloca 500.000 de lei. Noi am prins în buget 500.000, dar asociația nu și-a făcut modificarea în statut cu cotizația de 500.000 din partea consiliului județean. În schimb, am alocat bani pentru proiecte ale asociației. Normal, cotizația este pentru funcționalitate și trebuie cheltuită până la sfârșitul anului.Nu s-a dat mai repede pentru că nu s-au depus documentele de către asociație. Asociația nu a depus dosarul de solicitare a cotizației. E un dosar care trebuie să-l depună, nu a depus acest dosar, noi avem banii aprobați de la începutul anului, când am aprobat bugetul, dar nu puteam da drumul la bani fără să avem toate documentele din partea asociației, a explicat șeful CJ Timiș.

Am aprobat cotizația pentru asociație. După cum am spus de mai multe ori, am primit în sfârșit toate documentele. Au fost verificate de către cei din aparatul de specialitate, s-a inițiat acest proiect de hotărâre și, conform deciziei Adunării Generale din cadrul asociației, am alocat suma de 200.000 de lei, obligația consiliului județean ca și cotizație.Nu discutăm de susținerea pentru proiecte, discutăm de cotizația propriu-zisă.În momentul în care va fi următoarea AGA, din toate discuțiile pe care le-am avut, această cotizație se va mări la 500.000 de lei. Noi avem prinși banii aceștia în buget, dar nu cred că anul acesta vor mai beneficia de diferența de 300.000 de lei, ținând cont că mai durează o anumită perioadă de timp până se va constitui următoarea Adunare Generală. Dacă asociația își face treaba din punct de vedere al deciziilor, categoric vor avea sprijin din partea noastră cu cotizația de 500.000 de lei, ca și obligativitate, a afirmat Călin Dobra, șeful CJ Timiș.

    • Ministerul Culturii

Extras din Adresa formulată de Cabinetul ministrului culturii George Ivașcu nr. 2791 din 8 iunie 2018, ca răspuns la interpelarea senatorului Nicu Fălcoi:

Pentru o justă alocare a fondurilor, în conformitate cu prevederile legale, MCIN (Ministerul Culturii și Identității Naționale) a solicitat ATCCE, încă din luna septembrie 2016 (!), să identifice acel portofoliu de proiecte culturale pentru care municipiul Timișoara solicită sprijin financiar de la Guvern. Prin portofoliu de proiecte înțelegem o listă de proiecte, din dosarul de candidatură, propuse spre finanțare din parte guvernului în perioada 2018-2021.În concluzie, în momentul în care portofoliul de proiecte din dosarul de candidatură al ATCCE va fi clar definit pentru perioada 2018-2021, MCIN va putea iniția demersurile necesare pentru asigurarea sprijinului financiar de la bugetul de stat.

    • Sponsori strategici (majori)

Deși, numeroși sponsori sunt interesați de parteneriate strategice multianuale cu ATCCE pentru proiectul Timișoara 2021, astfel de parteneriate încă nu au fost anunțate public într-un mod profesionist, clar și transparent. Nu există sponsori majori ai Timișoara 2021 care să fi anunțat public bugete multianuale de sponsorizare, cu obiective, proiecte și impact asumate contractual.


¹ Actul constitutiv și Statutul ATCCE
² Acte adiționale la Statutul și Actul constitutiv ATCCE
³ Dosarul de candidatură (Bidbook) al proiectului Timișoara 2021 Capitală Europeană a Culturii
Adresa Comitetului internațional de monitorizare a Timișoara 2021, iulie 2018;
Raport final al juriului de experți
Regulament pentru ocuparea prin concurs deschis a pozițiilor de expert internațional și reprezentant al mediului economic local în cadrul Consiliului Director al ATCCE

Timișoara are nevoie de o sală polivalentă, nu de jocuri politicianiste

Timișoara are nevoie de o sală polivalentă, nu de jocuri politicianiste

Timișul și Timișoara au nevoie de o sală polivalentă modernă. Acest lucru este indiscutabil. Firesc este ca ea să fie construită în Timișoara, însă, pe această temă, de foarte mult timp, domnii Robu și Dobra continuă să se confrunte. Sala rămâne, de ani și ani de zile, doar un plan pe hârtie.

  • Nicolae Robu, primarul Timișoarei, ales în 2012 ca parte a alianței USL, vrea să construiască această sala polivalentă în Timișoara.
  • Călin Dobra, președintele PSD Timiș și al Consiliului Județean, este de asemenea de acord cu proiectul, dar îl dorește realizat în localitatea Giroc, condusă de un primar PSD.

„Oricine urmărește dezbaterea «înflăcărată» dintre aceste două personaje poate trage o singură concluzie: dacă nu pot culege laurii și câștiga capital politic, nu îi interesează deloc realizarea proiectului.

Domnul Robu ar dori să marcheze încă o reușită a dumnealui, doar că banii pentru sala de sport vin de la Compania Națională de Investiții. Cei de la PSD, prin vocea domnului Dobra, nu vor să-i ofere acesta ocazie. Ei insistă să construiască sala în Giroc doar pentru a nu-i da prilej domnului Robu să se laude cu un edificiu pe care l-a promis încă din 2012. Primarul Timișoarei tot plimbă, de 3 ani de zile, masterplan-ul zonei respective, jucându-se cu machetele în conferințe de presă, în timp ce proiectul este blocat.

În loc să se pună la masă și să discute responsabil, domnii Robu și Dobra preferă să se înfrunte la infinit în declarații publice pe locul viitoarei săli polivalente. Adevărul este acesta: avem parte de încă un caz în care infatuarea politicienilor ține pe loc dezvoltarea comunității.”, a declarat Alexandru Cadar, președinte USR Timișoara.

Spunem acest lucru deoarece este cunoscut faptul că ei pot conlucra fără niciun fel de probleme atunci când e vorba de interesul lor sau al apropiaților. De exemplu, când își numesc oameni în conducerea unor companii de stat sau la direcția unor instituții publice, ori când trebuie negociată chiria sediului PSD. Dar acum, când e vorba de interesul oamenilor, fie nu vor, fie nu sunt în stare.

USR consideră că zona actualului stadion este spațiul potrivit pentru a dezvolta un proiect coerent. Am putea avea un stadion și o sală polivalentă la standarde europene, o parcare încăpătoare, dar și un spațiu pentru alte activități de petrecere a timpului liber: parcuri, terenuri de sport, bazine de agrement. Locul este disponibil, ușor de accesat și deja este un centru de interes datorită stadionului, al spitalului județean și celorlalte funcțiuni private care s-au dezvoltat în zonă.

USR cere organizarea unei dezbateri publice și a unui concurs de arhitectură pentru întreg ansamblul. Apoi, după alegerea soluției, aceasta trebuie asumata de politic și implementată treptat, așa cum firmele private pun zi de zi cărămizi la proiectele imobiliare din oraș sau așa cum la Cluj s-a construit un stadion nou și mai apoi, în vecinătatea sa, o sală de sport. Așa am face noi, așa vom face când USR va ajunge la guvernare. Ne-am săturat cu toții de promisiuni deșarte și acuze aruncate doar de dragul imaginii publice.

„Într-o lume normală, politicienii ar colabora, iar Timișul și Timișoara ar avea un plan bine pus la punct pentru un stadion, o sală de sport, o parcare și un spațiu recreativ pentru toți cetățenii săi. Domnilor Robu și Dobra, jocurile de imagine și de putere nu țin loc de grinzi de susținere. Nu mai risipiți timpul și banii noștri în certuri infinite, găsiți soluții pentru oraș și întreaga regiune.”, a adăugat Alexandru Cadar.

Sursa foto: Sala sporturilor din Cluj-Napoca, Wikipeadia Commons

Proiectul Timișoara 2021 trebuie să recâștige încrederea comunității

Proiectul Timișoara 2021 trebuie să recâștige încrederea comunității

Zilele acestea, Timișoara îi va găzdui pe reprezentanții Comitetului de monitorizare și reprezentanți ai Comisiei Europene, responsabili de programul Capitale Europene ale Culturii. USR Timișoara cere decidenților cheie ai proiectului Timișoara 2021, respectiv reprezentanții Asociației, Primăriei Municipiului Timișoara și Consiliului Județean Timiș (ambele autorități locale fiind atât finanțatori cât și de membri ai Consiliului Director al Asociației), ca, în contextul discuțiilor pe care le vor avea cu reprezentanții Comitetului de monitorizare și reprezentanții Comisiei Europene, să își asume în comun și să facă publice acțiunile imediat necesare proiectului Timișoara 2021 pentru recâștigarea încrederii comunității și încurajarea implicării și participării tuturor celor care doresc să facă acest lucru.

Ne aflăm la mijlocul anului 2018, primul an ce trebuie să marcheze începerea efectivă a programului Timișoara Capitală Culturală Europeană, iar un număr de acțiuni critice pentru bunul mers al proiectului încă nu au avut loc. Spațiul public a fost umplut în prima jumătate de an de conflictul dintre Asociație și o parte a mediului cultural, conflict în care au fost atrase și Primăria și Consiliul Județean. Nu a avut loc nici până în acest moment procesul de reorganizare și refacere a Adunării Generale, proces care să asigure spațiul pentru dialog constructiv între asociație, mediul cultural și instituțiile publice.

USR Timișoara apreciază efortul depus de către Asociație, atât în cadrul echipei de candidatură, în a căror șansă și efort susținut puțini au crezut, cât și a echipei de implementare. Totuși, noi considerăm că e mult prea devreme pentru a stabili merite și a oferi laude. Adevărata provocare stă înainte, în implementarea acestui proiect, iar în acest moment multe părți ale sale se află sub riscul de a nu mai putea să își îndeplinească scopul din dosarul de candidatură. Drept urmare, propunem tuturor părților implicate și tuturor celor care doresc să contribuie să nu mai privească în trecut, să ia ca pe un dat prezentul titlul câștigat și, astfel, să putem privi cu toții împreună spre viitor și potențialul real, istoric, al proiectului Timișoara 2021.

Ce pași sunt de făcut acum, la mijlocul lui 2018, pentru ca proiectul Timișoara Capitală Europeană Culturala să fie un real succes

Solicităm Asociației Timișoara – Capitală Culturală Europeană, prin intermediul Consiliului său Director, din care Primăria Municipiului Timișoara și Consiliul Județean Timiș fac parte, să publice cu celeritate următoarele:

  1. Calendarul de reorganizare a Asociației Timișoara – Capitală Culturală Europeană, conform dosarului de candidatură câștigător;
  2. Componența Consiliului Director al Asociației Timișoara – Capitală Culturală Europeană, lipsind din spațiul public componența actuală, determinată de demisiile consecutive ale mai multor membri;
  3. Data planificată pentru Adunarea Generală anuală a membrilor Asociației Timișoara – Capitală Culturală Europeană, care conform statutului în vigoare ar fi trebuit să aibă loc cel târziu în 7 aprilie 2018;

Considerăm că guvernarea deschisă, onestă și legitimă a Asociației, condusă după principiile transparenței, sunt premise imperative pentru larga implicare și participare a comunității în proiect, fără de care titlul câștigat va rămâne doar un titlu de palmares al orașului, fără un impact real și departe de potențialul pe care acest eveniment îl are cu adevărat. Anul 2021 se apropie cu repeziciune. Pentru ca acest proiect să poată avea impactul pe care şi l-a asumat în dosarul de candidatură este nevoie ca orgoliile și acuzele ce au apărut în ultimele luni în spațiul public să treacă în plan secundar. Proiectul acesta aparține comunității iar succesul său poate fi îndeplinit printr-o implicare a tuturor energiilor din Timișoara, acest proiect este mai mare decât orgoliile și dorințele unor vremelnici decidenți. Tocmai de acea USR Timișoara cere clarificarea punctelor mai sus menționate, pentru că în cadrul AGA, ca forum și spațiu democratic, Asociația să devină reprezentativă pentru dosar și pentru comunitate.

Sursa foto: Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană