Timișoara 2021 – între aspirații și realități, intenții și posibilități

Timișoara 2021 – între aspirații și realități, intenții și posibilități

Au trecut aproape 2 ani de la câștigarea, în 16 septembrie 2016, a titlului de Capitală Europeană a Culturii și încă nu reușim să demarăm pregătirile esențiale anului 2021.

Starea actuală a proiectului Timișoara 2021

  1. Prima recomandare, fundamentală pentru proiect, a juriului internațional de selecție și monitorizare (octombrie 2016) nu a fost îndeplinită. Juriul recomanda ca membrii Consiliului Director al Asociației TM2021 să fie numiți, astfel încât Consiliul să devină complet funcțional. Referința juriului este cu trimitere explicită la angajamentele asumate în dosarul de candidatură.Chiar dacă în anul 2017 asociația a încasat 3 mil. lei (640 mii euro) și a cheltuit 2.8 mil. lei (620 mii euro), reclamă că nu este suficient buget pentru această primă recomandare crucială, proiectul de alegere a noului Consiliu Director. Din păcate, nu există nici voință şi nici leadership, ordinea de priorităţi a actualei conduceri fiind străină proiectului. În echipa executivă, de peste 15 specialiști, există şi expertiza necesară reorganizării asociației conform dosarului de candidatură, dar nu există voinţa şi interesul de a face această reorganizare necesară funcţionării Asociaţiei.
  2. Nu doar că nu s-a avansat cu prima recomandare a juriului, Asociația a regresat în privința organizării și conducerii organizației, astfel că:
    – pentru prima dată de la înființare nu a fost convocată Adunarea Generală anuală a membrilor, ce trebuia organizată până cel târziu în 7 aprilie 2018, conform statutului în vigoare al asociației;
    – se amână aderarea la asociație a peste 70 de persoane, fără a li se comunica vreun calendar, regulament sau pași de urmat;
    – nu se comunică public, nici la aproape 2 ani de la câștigarea titlului, calendarul de reorganizare al asociației, în condițiile în care reorganizarea a fost asumată prin dosarul de candidatură;
    – nu se comunică public actualii membri ai Consiliului Director, în condițiile în care în diverse contexte, chiar publice, au fost anunțate nu mai puțin de 7 demisii din acest for, din totalul  de 11 membri.
  3. În 11 – 12 iunie 2018, în urma unei vizite la Timișoara, activitatea ATCCE a fost reevaluată de către delegația comitetului internațional de monitorizare, însoțită de reprezentantul Comisiei Europene. Conform declarațiilor lui Jiri Szuchanek, președintele delegației, în 30 de zile de la data vizitei comitetul internațional de monitorizare a elaborat o scrisoare de recomandări transmisă Asociației, primarului, viceprimarului și Ministerului Culturii.Niciunul dintre responsabilii care au primit scrisoarea cu ultimele recomandări de implementare aferente proiectului Timișoara 2021 nu au publicat documentul. Elefsina 2021, orașul ”partener de titlu” din Grecia, nu doar că l-a publicat, dar l-a și diseminat printr-un anunț pe pagina oficială de Facebook a proiectului.

Cine sunt responsabilii?

Asociaţia nu este o organizație privată, cu interese și fonduri private. ATCCE este o organizație care s-a angajat să implementeze proiectul Timișoara 2021 pentru timișoreni și regiunea Banat. În anul 2017, Asociația a funcționat pe banii timișorenilor și a cetățenilor din județul Timiș în proporție de 80% (2.150.000 lei de la PMT, 200.000 lei de la CJT).

Asociația nu dispune discreționar de acest proiect şi de banii pe care cetățenii orașului îi oferă pentru 2021. Modul în care actuala conducere administrează acest proiect istoric pentru România ne amintește prea mult de modul în care actuala majoritate administrează Centenarul României: bani dați fără nici o noimă, o lipsă totală de transparență şi viziune. Primăria Municipiului Timișoara şi Consiliul Județean Timiș, ca instituții responsabile atât pentru banul public cât și pentru modul de conducere al asociației, din poziția lor de membri în Consiliul Director al acesteia, au datoria să intervină şi să corecteze starea actuală a lucrurilor în proiectul Timișoara 2021.

Ce trebuie făcut

Înainte de orice alte acțiuni și proiecte consumatoare de bani publici, este absolut necesară reorganizarea cu celeritate a ATCCE. Pașii imperativ necesari a fi finalizați până cel târziu în decembrie 2018 sunt:

  1. accederea în asociație a noilor membri, prin convocarea unei Adunări Generale extraordinare;
  2. publicarea calendarului de reorganizare a asociației;
  3. publicarea criteriilor și procedurii de alegere a noilor membri ai Consiliului Director, conform dosarului de candidatură;
  4. convocarea Adunării Generale anuale ordinare a membrilor, cu participarea cu drept de vot inclusiv a noilor membri;
  5. alegerea de către Adunarea Generală a membrilor noului Consiliu Director.

Asociația are datoria morală de a publica ultima scrisoare de recomandare a comitetului de monitorizare, precum și calendarul de reorganizare. Urmărim cu atenție progresul acestui demers ce trebuie să se desfășoare pe baze care să garanteze respect pentru comunitate, integritate în decizii, transparență și deschidere spre implicare. Aceste lucruri nu sunt facultative, ci obligatorii, iar dacă actuala conducere nu are capacitatea de a le implementa, Timişoara are resursele de competențe pentru a găsi persoanele potrivite.

Atragem atenția Primăriei Municipiului Timișoara și Consiliului Județean Timiș că finanțează cu bani publici o structură aflată în criză de credibilitate, legitimitate și reprezentativitate și le cerem ca, în calitate de co-responsabili, să solicite reorganizarea Asociației Timișoara – Capitală Culturală Europeană, în numele și pentru cetățenii Timișoarei, adevărații plătitori și beneficiari ai proiectului Timișoara 2021. Acest proiect este mai important decât interesele politice de moment ale conducătorilor celor două instituții, iar dacă actuala conducere a orașului Timişoara şi a județului Timiș se va dovedi incapabilă să pună interesul cetățenilor pe primul loc, USR va face asta după 2020.

În numele echipei USR Timișoara,

Mihaela Rusu, Membru Birou Local USR Timişoara

Ruben Laţcău, Vicepreşedinte USR Timişoara

Sursa foto: Timișoara 2021

Ceau cultură independentă în Capitala Culturală Europeană 2021

Ceau cultură independentă în Capitala Culturală Europeană 2021

Timișoara se confruntă cu grave deficienţe financiare. Rând pe rând, aceste probleme financiare s-au extins de la activităţile curente ale oraşului – de pildă, furnizarea de apă caldă sau transportul în comun, la proiectele majore de investiții  – ultimul exemplu, Spitalul de Copii. Acum e rândul sectorului cultural să strângă cureaua sub conducerea haotică şi lipsită de perspectivă a adminitraţiei Robu. Oraşul nostru va fi capitală europeană a culturii, şansă care va oferi vizibilitate internaţională Timişoarei, dar acest lucru nu se poate realiza fără actorii culturali locali.

În proiectul cu care Timișoara a câștigat titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 se specifică negru pe alb „finanțarea transparentă a sectorului cultural independent”. De asemenea, Strategia Culturală a Municipiului 2014-2024 prevede următoarele: „cultura publică este creată nu doar de instituţii publice, ci şi de organizaţii neguvernamentale, actori privaţi şi creatori independenţi. Democratizarea culturii presupune legitimare şi acordarea de şanse egale la accesarea fondurilor publice, în funcţie de merit, indiferent de forma de organizare juridică, recunoscând potenţialul creativ al fiecărui actor interesat”. În aceeași Stategie se valorizează „construirea de punţi de comunicare şi colaborare între administraţia publică, sectorul cultural şi creativ şi alţi factori interesaţi”.

În realitate, operatorii culturali independenți au mari probleme de finanțare al treilea an la rând. În 2016, apelul pentru proiecte s-a făcut în februarie, iar evaluarea si selecția au avut loc în martie. Fondurile au fost puține și împărțite fără vreun criteriu valoric și fără a ține cont de importanța proiectelor pentru oraș. În 2017, aprobarea Agendei manifestărilor culturale a Casei de Cultură a Municipiului Timișoara a avut loc în ședința din 24 aprilie. Evaluarea și selecția proiectelor în vederea obținerii finanțării nerambursabile s-au facut în perioada 26 mai – 2 iunie 2017. Astfel, au fost lăsate în aer manifestările culturale independente ce au avut loc din ianuarie până în mai, contrar politicilor de finanțare agreate de actanții culturali independenți și Primărie în aprilie 2016. În plus, se introducea pe agendă finanțarea cu 180.000 de lei a Festivalului de Film Central European, în condițiile în care în Timișoara există mai multe festivaluri de film deja de tradiție, care an de an se chinuie să obțină finanțări: Simultan, TimiShort, Ceau, Cinema!, DocumFest, Open Documentary Session.

În 2018, apelul pentru proiecte a fost lansat în 5 aprilie, termenul de depunere fiind stabilit între 5 – 24 aprilie. În conformitate cu Regulamentul privind regimul finanţărilor nerambursabile alocate de la bugetul local pentru activităţi nonprofit culturale şi de tineret de interes local, aplicanții au avut permisiunea de a angaja activități în perioada mai – noiembrie 2018. Legea 350/2005 prevede că evaluarea și jurizarea acestor proiecte să fie facută în 30 de zile calendaristice de la încheierea depunerii de dosare, astfel încât în data de 24 mai 2018 ar fi trebuit să fie publicate rezultatele. Abia în 12 iulie Primăria a publicat lista proiectelor care vor împărți finanțarea de 2,5 milioane lei (sumă la ceva mai mult de o treime față de cea din 2014!).

La această stare de fapt adăugăm și bâlbele recente ale Primăriei legate de programarea simultană a festivalului de film Ceau, Cinema! – festival organizat și crescut cu trudă de actanți culturali independenți locali – și a Caravanei Metropolis. Încă o gafă ce demonstrează lipsa unei strategii culturale coerente la nivel de oraș.

În consecinţă, cerem Primăriei asumarea cu celeritate a acțiunilor prevăzute în Strategia Culturală a orașului:

  1. Încurajarea dezvoltării de proiecte culturale emblematice ale Timişoarei
  2. Constituirea unei liste de proiecte culturale prioritare pentru Timişoara
  3. Finanțarea mai consistentă a sectorului cultural independent- în prezent doar 12-15% din fondurile publice acordate artelor ajung la initiative independente- cu atenție la nevoi, tendințe și oportunități.
  4. Îmbunătăţirea transparenţei decizionale şi a bunei guvernări a Primăriei Timişoara în sectorul cultural
  5. Creşterea calităţii şi a eficienţei în comunicare între aparatul executiv al Primăriei Timişoara şi operatorii culturali
  6. Demararea investițiior în infrastructura culturală prevăzute în proiectul CCE 2021

Dezvoltarea oraşului suferă din cauza lipsei banilor și deciziilor greșite. Un oraș este definit de mai mult decât suma bordurilor schimbate într-un an. Dacă Timișoara vrea să fie cu adevărat pol de dezvoltare regional în sud-estul Europei, trebuie să se elibereze de modul lipsit de profesionalism în care îşi administrează agenda culturală şi banii destinaţi acesteia. Administrația Robu trebuie să privească dincolo de interesele minuscule de moment şi să vină cu o viziune modernă pentru oraș. Și dacă nu o va face, viitoarea administraţie USR va aduce suflul de care Timișoara are nevoie.

Sursa foto: “My Life Through A Lens”/ Unsplash

Proiectul Timișoara 2021 trebuie să recâștige încrederea comunității

Proiectul Timișoara 2021 trebuie să recâștige încrederea comunității

Zilele acestea, Timișoara îi va găzdui pe reprezentanții Comitetului de monitorizare și reprezentanți ai Comisiei Europene, responsabili de programul Capitale Europene ale Culturii. USR Timișoara cere decidenților cheie ai proiectului Timișoara 2021, respectiv reprezentanții Asociației, Primăriei Municipiului Timișoara și Consiliului Județean Timiș (ambele autorități locale fiind atât finanțatori cât și de membri ai Consiliului Director al Asociației), ca, în contextul discuțiilor pe care le vor avea cu reprezentanții Comitetului de monitorizare și reprezentanții Comisiei Europene, să își asume în comun și să facă publice acțiunile imediat necesare proiectului Timișoara 2021 pentru recâștigarea încrederii comunității și încurajarea implicării și participării tuturor celor care doresc să facă acest lucru.

Ne aflăm la mijlocul anului 2018, primul an ce trebuie să marcheze începerea efectivă a programului Timișoara Capitală Culturală Europeană, iar un număr de acțiuni critice pentru bunul mers al proiectului încă nu au avut loc. Spațiul public a fost umplut în prima jumătate de an de conflictul dintre Asociație și o parte a mediului cultural, conflict în care au fost atrase și Primăria și Consiliul Județean. Nu a avut loc nici până în acest moment procesul de reorganizare și refacere a Adunării Generale, proces care să asigure spațiul pentru dialog constructiv între asociație, mediul cultural și instituțiile publice.

USR Timișoara apreciază efortul depus de către Asociație, atât în cadrul echipei de candidatură, în a căror șansă și efort susținut puțini au crezut, cât și a echipei de implementare. Totuși, noi considerăm că e mult prea devreme pentru a stabili merite și a oferi laude. Adevărata provocare stă înainte, în implementarea acestui proiect, iar în acest moment multe părți ale sale se află sub riscul de a nu mai putea să își îndeplinească scopul din dosarul de candidatură. Drept urmare, propunem tuturor părților implicate și tuturor celor care doresc să contribuie să nu mai privească în trecut, să ia ca pe un dat prezentul titlul câștigat și, astfel, să putem privi cu toții împreună spre viitor și potențialul real, istoric, al proiectului Timișoara 2021.

Ce pași sunt de făcut acum, la mijlocul lui 2018, pentru ca proiectul Timișoara Capitală Europeană Culturala să fie un real succes

Solicităm Asociației Timișoara – Capitală Culturală Europeană, prin intermediul Consiliului său Director, din care Primăria Municipiului Timișoara și Consiliul Județean Timiș fac parte, să publice cu celeritate următoarele:

  1. Calendarul de reorganizare a Asociației Timișoara – Capitală Culturală Europeană, conform dosarului de candidatură câștigător;
  2. Componența Consiliului Director al Asociației Timișoara – Capitală Culturală Europeană, lipsind din spațiul public componența actuală, determinată de demisiile consecutive ale mai multor membri;
  3. Data planificată pentru Adunarea Generală anuală a membrilor Asociației Timișoara – Capitală Culturală Europeană, care conform statutului în vigoare ar fi trebuit să aibă loc cel târziu în 7 aprilie 2018;

Considerăm că guvernarea deschisă, onestă și legitimă a Asociației, condusă după principiile transparenței, sunt premise imperative pentru larga implicare și participare a comunității în proiect, fără de care titlul câștigat va rămâne doar un titlu de palmares al orașului, fără un impact real și departe de potențialul pe care acest eveniment îl are cu adevărat. Anul 2021 se apropie cu repeziciune. Pentru ca acest proiect să poată avea impactul pe care şi l-a asumat în dosarul de candidatură este nevoie ca orgoliile și acuzele ce au apărut în ultimele luni în spațiul public să treacă în plan secundar. Proiectul acesta aparține comunității iar succesul său poate fi îndeplinit printr-o implicare a tuturor energiilor din Timișoara, acest proiect este mai mare decât orgoliile și dorințele unor vremelnici decidenți. Tocmai de acea USR Timișoara cere clarificarea punctelor mai sus menționate, pentru că în cadrul AGA, ca forum și spațiu democratic, Asociația să devină reprezentativă pentru dosar și pentru comunitate.

Sursa foto: Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană