Viitorul României este viitorul Europei – Primul pas spre Sibiu 2019

Viitorul României este viitorul Europei – Primul pas spre Sibiu 2019

Sâmbătă, 25 noiembrie a.c., Uniunea Salvați România a organizat, la Timișoara, o primă rundă a unui proiect mai larg de definire europeană – conferința intitulată „Viitorul Europei este viitorul României – Primul pas spre Sibiu 2019”.

Scopul acestui proiect este stabilirea fundamentelor pe care va fi decisă, în urma unui proces de consultare internă, afilierea europeană a USR, în perspectiva alegerilor europarlamentare din 2019.

La conferința organizată de USR au luat parte, în calitate de invitați, reprezentanți ai mai multor familii politice europene. Au fost prezenți, de asemenea, raportorul politic Alina Gîrbea, din partea Reprezentanței Comisiei Europene în România, numeroși parlamentari USR, dar și membri și simpatizanți USR.

Evenimentul a fost structurat în două părți. În cadrul primei părți s-a discutat despre Uniunea Europeană și despre preluarea de către România, în ianuarie 2019, a președinției Consiliului Uniunii Europene.  A doua parte a fost dedicată expunerii propriilor viziuni cu privire la Uniunea Europeană și la viitorul construcției europene de către reprezentanții familiilor politice europene, urmată de dezbaterea unor teme de interes major, printre care s-au numărat: exprimarea unor puncte de vedere pe marginea ideii de introducere a listelor transnaționale pentru alegerile europene, lansată de președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker în cadrul celui mai recent discurs despre starea Uniunii Europene, cum poate contribui România, în 2019, din calitatea de deținătoare a Președinției Consiliului Uniunii Europene, la procesul de reformă a proiectului european, care sunt perspectivele de aderare a României la spațiul Schengen, utilitatea Mecanismului de Cooperare și Verificare ș.a.m.d.

În cadrul conferinței și-au expus opiniile cu privire la Uniunea Europeană și la evoluțiile viitoare ale proiectului european Baroneasa Rosalind Scott, membră în Camera Lorzilor, Marea Britanie, vicepreședintă ALDE Europa, Vula Tsetsi, secretar general al Grupului Verzilor din Parlamentul European și André Gattolin, vicepreședinte al Comisiei pentru Afaceri Externe din Senatul Franței, reprezentant al formațiunii politice La République en Marche.

Baroneasa Rosalind Scott a prezentat viziunea alianței liberal-democraților europeni și și-a exprimat regretul, în calitate de politician englez, față de decizia Regatului Unit de a ieși din Uniunea Europeană. Aceasta a declarat că va milita de-a lungul întregului proces care va urma pentru păstrarea unei colaborări strânse între Regatul Unit și Uniunea Europeană și că, după oficializarea Brexit-ului, va milita pentru o reîntoarcere a Marii Britanii în UE. Chestionată despre cum percepe conducerea ALDE de la nivel european prestația politică și retorica naționalistă și anti-justiție îmbrățișată de partidul condus de președintele Senatului, Călin-Popescu Tăriceanu, Baroneasa Rosalind Scott a declarat că, la nivelul forurilor europene de conducere ale ALDE, situația partidului afiliat din România este atent analizată și discutată, fiind avute în vedere măsuri “robuste”.

Vula Tsetsi, secretar general al Grupului Verzilor din Parlamentul European, a pus în discuție teme sensibile și mult prea puțin discutate în România, printre care măsurile de echitabilitate socială și implicațiile unor recente anchete jurnalistice referitoare la acuzațiile de corupție și afacerile extrem controversate de care se leagă numele unor politicieni români din eșaloanele de conducere. Vula Tsetsi s-a referit și la nevoia Uniunii Europene de a fi mai coerentă cu sine însăși în deciziile de politică externă, dar și la nevoia de a-și asuma extrem de riguros, pe lângă interesele geo-strategice de moment, propriul set de valori și principii fondatoare.

André Gattolin, vicepreședinte al Comisiei pentru Afaceri Externe din Senatul Franței și reprezentant al partidului care a produs cea mai mare surpriză la nivel european, câștigând alegerile parlamentare din Franța la puțin timp după înființare, a insistat asupra nevoii ca noile formațiuni politice pro-europene să abordeze cu încredere tematica europeană în fața alegătorilor. Reprezentantul La République en Marche a apreciat că răspunsul la valul de naționalism care străbate în prezent Europa trebuie să fie unul curajos, care să aducă în discuție avantajele proiectului european și nevoia Uniunii Europene de a se reforma și restructura, pentru a se adapta provocărilor momentului.

Atitudinea agresivă a Rusiei și ingerințele acesteia în procesele democratice din țările europene au fost aspecte evaluate în termeni critici de către participanții la conferință, aceștia referindu-se la nevoia ca Uniunea Europeană să își dezvolte o politică externă unitară și coerentă, bazată pe valori comune. Această viziune unitară va avea aplicabilitate inclusiv în domeniile militar, al energiei și securității energetice – domenii de importanță strategică de care și România, în calitatea sa de stat membru UE, este interesată.

La finalul conferinței, președintele USR Dan Barna a dat citire Rezoluției USR de la Timișoara, intitulată „Viitorul Europei este și viitorul României: primul pas spre Sibiu 2019”, document programatic în 12 puncte:

Rezoluția USR de la Timișoara

 „Viitorul Europei este și viitorul României: primul pas spre Sibiu 2019”

Noi, membrii partidului Uniunea Salvați România, participanți la conferința europeană privind „Viitorul Europei este și viitorul României: primul pas spre Sibiu 2019”, în urma dezbaterilor cu oficiali ai partidelor europene, am adoptat următoarea rezoluție, pe care o supunem dezbaterii publice:

Punctul 1. Credem cu tărie că locul nostru este în mijlocul familiei statelor europene, în centrul discuțiilor privind viitorul UE și ca parte activă în procesele și transformările care aduc o „uniune tot mai strânsă”. România este Europa, iar românii sunt cetățeni europeni, care trebuie să beneficieze atât de oportunități socio-economice, cât și de valorile avansate și de cetățenia activă pe care acest statut le implică.

Punctul 2. România trebuie să se alăture „nucleului dur” economic și politic al UE. Această țintă strategică implică aderarea fără întârziere la spațiul Schengen și pregătirea temeinică a proiectului aderării la zona euro. Această alăturare trebuie să aibă ca scop reducerea decalajelor socio-economice dintre România și țările europene care au adoptat deja moneda unică, prin intermediul unei creșteri economice sustenabile și responsabile, care să reducă totodată, decalajele dintre regiunile țării noastre. În procesul de aderare la moneda unică, vocea României ar trebui să se audă în sprijinul reformelor proiectului euro și al pașilor în vederea stabilirii unei politici fiscale comune.

Aprobăm demersul țării noastre de a adera la Pilonul European al Drepturilor Sociale, ca expresie a importanței egalității de șanse și a facilitării accesului pe piața muncii, în special pentru tineri și femei. Dorim ca acest ghid al Comisiei Europene să își găsească transpunere în realitatea națională cât mai repede.

Punctul 3. Solicităm Guvernului României să ducă o politică conformă cu principiile și valorile Uniunii Europene în toate sectoarele de activitate, și în special în privința garantării statului de drept și a independenței justiției. Susținem implementarea concluziilor raportului Comisiei Europene privind progresele înregistrate în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare  din 15 noiembrie 2017.

Mai mult decât atât, cerem Guvernului României să folosească oportunitatea oferită de găzduirea Consiliului European la Sibiu în mai 2019 pentru a promova tema statului de drept și a apărării fundamentelor democrației pe agenda europeană – atât în interiorul Uniunii, cât și în vecinătatea sa – ca o prioritate a Președinției României a Consiliului UE.

Apreciem misiunea și activitatea Direcției Naționale Anticorupție, activitate apreciată și de partenerii noștri din Uniunea Europeană. Susținem de asemenea transpunerea cât mai rapidă în realitate a Regulamentului privind înființarea Biroului Procurorului Public European.

Punctul 4. Atragem atenția asupra importanței istorice a Președinției României a Consiliului UE, a cărei pregătire trebuie asigurată în mod profesionist. Solicităm Ministrului de Externe și Ministrului delegat pentru Afaceri Europene, ca în politica lor de pregătire a echipelor ce vor asigura desfășurarea Președinției României a Consiliului UE, să angreneze cele mai bune resurse umane ale României. Dorim ca tineri pregătiți în sfera relațiilor internaționale și a afacerilor europene să aibă șansa să lucreze în cadrul Președinției.

Solicităm de asemenea ca numeroasele reuniuni pe care țara noastră le va organiza să nu fie ținute exclusiv în capitală, ci să fie cât mai bine distribuite între orașele țării, astfel încât Președinția să fie o oportunitate istorică pentru cât mai mulți români. Solicităm MAE sa publice cât de curând foaia de parcurs referitoare la pregătirea și organizarea Președinției României  din punct de vedere logistic, al resurselor umane și al priorităților politice.

Punctul 5. Susținem concluziile Conferinței Națiunilor Unite privind schimbările climatice de la Bonn (COP23) din noiembrie 2017 și nevoia ca toate statele semnatare, printre care și România, să se alăture eforturilor de protejare a mediului, de reducere a emisiilor de dioxid de carbon și de încurajare a surselor regenerabile de energie. Susținem implementarea alături de celelalte State Membre ale Uniunii Europene a Acordului de la Paris privind protejarea mediului înconjurător.

Reamintim de sprijinul necondiționat pentru păstrarea patrimoniului, combaterea degradării mediului și oprirea tehnologiilor poluante la Roșia Montană și în alte zone ale țării, în acord cu recomandările și rezoluțiile  instituțiilor Uniunii Europene.

Punctul 6. Inițiativele în domeniul apărării la nivel UE cum ar fi Structura Permanenta de Cooperare (PESCO), lansată în 13 noiembrie 2017, sunt binevenite, si considerăm ca acestea trebuie să fie complementare eforturilor NATO. PESCO trebuie să se adreseze unei întăriri a forțelor armate ale Statelor Membre UE prin proiecte și investiții comune, investiții mai mari în cercetare, precum și prin transferul de tehnologie militară, pentru a ajuta la o dezvoltare pe termen lung a partenerilor precum și pentru a face posibilă o responsabilizare comună de securitate între mai multe națiuni UE. Pe lângă efectele pozitive în domeniul apărării, aceste practici vor ajuta la dezvoltarea economică a statelor participante, atât prin prisma investițiilor pur militare, cât și a tehnologiilor generate.

Punctul 7. Reafirmăm necesitatea unei înțelegeri care să pună accentul pe beneficiile cetățenilor, între Uniunea Europeană și Marea Britanie  în cadrul negocierilor pentru Brexit. Considerăm ca păstrarea pentru cetățenii UE a unei palete de drepturi cât mai apropiate de cea existentă va oferi liniștea, stabilitatea și încurajarea de care au nevoie toate persoanele care sunt vizate de aceste schimbări majore politice și administrative.

Punctul 8. Sprijinim inițiativa listelor transnaționale pentru alegerile europene, un pas necesar în vederea constituirii unui veritabil  demos european. Măsura trebuie însă introdusă parțial și nu trebuie să înlocuiască listele naționale, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel încât cetățeanul să se simtă reprezentat cât mai bine în instituțiile Uniunii Europene.

Reamintim de asemenea de propunerea USR din cadrul pachetului de legi de reformă electorală introdusă în Parlamentul României care prevede reducerea pragului electoral pentru alegerile europene de la 5% la 3%. Amintim că pragul de 5% este unul înalt, adoptat de doar o minoritate a statelor Uniunii Europene, și care restrânge posibilitatea reprezentării pentru un număr important de cetățeni, precum și contribuie la monopolizarea vieții politice.

Sprijinim de asemenea instrumentele democrației cetățenești, cum este inițiativa legislativă a cetățenilor. Am lansat în acest sens o importantă inițiativă legislativă a cetățenilor, sub titulatura „Fără penali în funcții publice”. Considerăm că aducerea la zi a cadrului legislativ românesc și racordarea lui la instrumentul modern al inițiativei europene a cetățenilor trebuie să fie o prioritate.

Punctul 9. Susținem Reformarea Parteneriatului Estic prin reducerea birocrației, încurajarea implementării reformelor și a europenizării unor state vecine precum Ucraina sau Republica Moldova. Susținem parcursul european al Republicii Moldova. În acest scop, vom încuraja realizarea reformelor necesare privind independența justiției, lupta anti-corupție, însănătoșirea sectorului bancar și investigarea fraudelor, măsuri menite să ducă la de-oligarhizarea Republicii Moldova. De asemenea, interconectările energetice și de transport și stabilirea unui cadru legal predictibil vor face din Republica Moldova o destinație mai atractivă pentru investitorii români și străini.

Punctul 10. Ne angajăm să catalizăm contribuția diasporei românești la bunăstarea României și a Europei unite. Diaspora românească trebuie sa fie un vector al europenizării României și un simbol al intăririi unității europene. Cea mai mare parte a diasporei traiește în societăți cu instituții publice funcționale, cu drepturi sociale consolidate, cu o justiție indepedentă, și este o resursă inepuizabilă pentru România. De asemenea, milităm pentru continua integrare în viața publică a României a comunităților istorice românești din jurul țării aflate acum în afara spațiului comunitar european, contribuind la intărirea identității românești și europene a acestora.

Ne angajăm să susținem diaspora în facilitarea construirii unor centre culturale sau comunitare, precum și în alte nevoi exprimate de reprezentanți ai eu cum ar fi: biblioteci, case de întrajutorare pentru bolnavi și altele. Transmitem mesajul cel mai ardent al diasporei românești și anume dorința ca România să înceapă să funcționeze, iar românii din străinătate să revină acasă.

Punctul 11. Pledăm pentru o reconsiderare a culturii în societatea românească ca vector de dezvoltare a țării în contextul mult promovat al economiei bazate pe cunoaștere. Solicităm astfel Guvernului României să includă valoarea culturii și a sectoarelor creative în toate reflecțiile și dezbaterile privind viitorul țării și al Uniunii Europene, temă propusă de Președintele Consiliului European, Dl. Donald Tusk, Statelor Membre pentru întâlnire anuală care a avut loc la Göteborg, Suedia.

Atât cultura, cât și sectoarele creative acționează ca două elemente de forță în unificarea și mobilizarea energiilor creative ale continentului. Cultura vie, o contribuție totodată a instituțiilor publice de cultură și a artiștilor independenți, este un proces continuu și valoros de raportare la patrimoniul valorilor culturale istorice și de redefinire a identității culturale românești actuale. Susținerea acestui proces oferă posibilități noi de expresie resurselor românești de identitate.

Punctul 12. Ne angajăm să contribuim cât mai mult la aducerea cunoașterii despre proiectele europene în casa fiecărui român. Susținem astfel organizarea de convenții democratice ale cetățenilor în 2018, idee lansată de Președintele Juncker în discursul său din 13 septembrie 2017, precum și a altor inițiative care ne oferă ocazia să vorbim despre beneficiile, oportunitățile, obligațiile și provocările statutului de țară membră a Uniunii Europene pe de-o parte, și de cetățean european, pe de altă parte.

Europa nu este celălalt, Europa suntem fiecare dintre noi. Alături de partidele europene prezente, ne angajăm împreună pentru o Europă unită, prosperă, solidară, cu respect față de cetățeni și mediu. Europa este casa noastră, a tuturor popoarelor europene.

Timișoara, 25 noiembrie 2017

 

Viitorul Europei este viitorul României. Care este direcția Uniunii Europene după Brexit?

Viitorul Europei este viitorul României. Care este direcția Uniunii Europene după Brexit?

Uniunea Salvați România va organiza în data de 25 noiembrie 2017, la Timişoara, prima rundă a unui mai larg proiect intern de definire europeană. Evenimentul va conține două părţi şi este adresat atât membrilor cât şi publicului larg. Participarea este gratuită în limita locurilor disponibile. Vă rugăm să vă înscrieţi completând următorul formular.

Prima jumătate va avea un caracter informativ, în care vom prezenta felul în care funcționează instituţiile Uniunii Europene, cu accent pe rolul parlamentului european şi al familiilor politice europene. În a doua parte a evenimentului vom încerca să conturăm direcţii de viitor ale proiectului european în actualul context geo-politic. Vrem să dezbatem viabilitatea planurilor deja vehiculate şi să oferim perspective pentru viitoare direcţii pe care Uniunea Europeană le poate aborda, având în vedere procesul intern de reformă şi ţinta unei noi viziuni post-Brexit fixată de Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Junker, pentru Sibiu 2019. La eveniment vor fi prezenţi reprezentanţi ai prinicipalelor familii europene, ai Comisiei, dar şi personalităţi din mediului civic şi academic.

Noua provocare a Uniunii Europene: democrații iliberale

Odată cu sfârșitul Războiului Rece, paradigma conflictuală în jurul căreia lumea ocidentala s-a format a încetat să existe în marea parte a Europei. Polarizarea est-vest și a democrațiilor funcționale împotriva autocrațiilor totalitare și-a încetat de facto existența. Acest lucru a fost intepretat ca un sfârșit al ideii de societate închisă și un triumf al societatiilor democratice deschise, unde cetățeanul și interesele sale sunt puse în centru.

Ultimii ani însă ne-au arătat fără urme de tăgadă că această pace nu a fost decât mediul perfect de incubare a unei noi confruntări ideologice. De această dată, ea nu mai este între democrație și totalitarism ci între democrații liberale și așa numitele democrații iliberale. Acest conflict intrinsec ce are loc în statele europene poate fi considerat reacția organică față de schimbările majore ce au loc și ce abia au început în cadrul societății. Fie că vorbim despre nivelul integrării europene, fie că vorbim despre revoluția industrială 4.0 sau despre conflictele de la periferia Europei, conflicte ce generează valuri de migranți, toate aceste teme generează o nouă polarizare a societății. Polarizarea este născută din răspunsul pe care îl oferim acestor crize. Pe de-o parte un prim răspuns facil și la îndemână este acela de a ne închide granițele și a conserva, prin legi și modificări constituționale, vechiul status-quo. De-a ne baricada în fața schimbărilor din cadrul societății globalizate și a răspunde cu retorică naționalistă acestor provocări. Aceasa retorică este folosită de câțiva lideri ai statelor europene, lideri care au în comun regimul iliberal pe care îl doresc implementat la nivel național. Motivația pentru acest iliberalism este diferită de la caz la caz. Vorbim despre naționalism și conservatorism în cazul Poloniei. De dorința de putere și mai ales de perpetuare a acesteia în cazul Ungariei sau, în cazul coaliției ce conduce România, de nevoia unor lideri politici de a se sustrage de efectelor justiției și a o subjuga din motive clar personale.

Revenirea la valorile fondatoare ale Uniunii Europene

Celălalt răspuns la acest val de provocări istorice cu care Europa se confruntă implică găsirea soluțiilor pornind de la valorile și principiile care au construit Europa modernă. Valori ce au permis dezvoltarea economică și socială a Europei în cea mai lungă perioadă de pace din istoria scrisă. Ele implică principiul indisolubil al drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, principiu pe baza căruia politicile sociale și economice trebuie construite. Libertatea economică și antreprenorială își are de asemenea originea în acest principiu. Gândirea prin care statul aparține cetățenilor săi, își trage legitimitatea de la aceastia și mai ales răspunde societății prin intermediul unei justiții libere, este pusă în antiteză de iliberalismul în care statul este subjugat intereselor unor puțini sau folosit ca scuză pentru reprimarea unor minorități.

Europa se confruntă cu această ciocnire atât la nivel european cât și în cadrul națiunilor ce o compun. Soluțiile pe care Uniunea trebuie să le găsească au nevoia să își tragă originea din aceste principii care au fost baza pe care s-a construit, și de asemenea, ele trebuie să răspunde nu doar problemelor macro ale Uniunii cât și problemelor specifice ale națiunilor membre. O Uniune Europeană a unor state naționale ce au granițe închise unele între altele ar însemna o Uniune ce neagă însuși principalul scop al său, acela de aduce cetățenii Europei în același loc, de a rupe granițele istorice și culturale și a a permite fiecărui cetățean european dreptul de a-și trăi viață și a-și caută fericirea în modul dorit și oriunde pe continent.

Scurtă istorie a Uniunii Europene

Construcţia Europeană a cunoscut o dezvoltare naturală, un proces de creştere şi maturizare în care rolul şi funcţionalitatea sa au cunoscut o reformă constantă în funcţie de realitatea înconjurătoare în perpetuă schimbare. Succesul Uniunii stă tocmai în acest lucru: în capacitatea acestui organism trans-naţional de a se reforma şi a răspunde intereselor sutelor de milioane de europeni ce trăiesc pe continent. Originile U.E. se trag din Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului formată în 1951 între 6 state, state ce cu 6 ani înainte au încheiat cel mai sângeros şi traumatizant război din istoria europeană. Această structură s-a maturizat rapid dincolo de scopul ei iniţial şi a devenit Comunitatea Economică Europeană în 1958. În următoarele trei decenii viabilitatea şi necesitatea construcţiei europene au fost validate de creşterea continuă a acesteia, atât ca număr de membri cât şi ca adăugarea de responsabilităţi şi abilităţi în domeniile economice, politice şi sociale. În 1993, după încheierea războiul rece şi a confruntării ideologice între democraţii şi state totalitare, în faţa noilor state europene libere de asuprirea comunistă, Uniunea Europeană a decis să răspundă cu deschidere şi maturitate pregătind prin tratatul de la Maastricht drumul de aderare europeană a statelor estice, printre care şi România.

Viitorul României este în interiorul Uniunii Europene

Pentru întregul bloc estic aderarea europeană a fost un factor major de dezvoltare economică şi socială. Fondurile structurale la care statele estice au avut acces reprezintă modul prin care s-a început reducerea cât mai rapidă a decalajelor de dezvoltare. Fapul că naţiunile vest-europene au ales să deschidă Uniunea către naţiunile est-europene a însemnat un moment de maximă importanţă istorică. Astăzi, Uniunea în care şi România este membru cu drepturi depline, se confruntă cu noi provocări. Aceste provocări cer, precum în 1993, un răspuns care să curpindă în el binele comun privit pe termen lung. Cum privesc naţiunile estice viitorul proiectului european? Doresc ele ca aceleaşi principii ale societăţii deschise şi libere ce ne-au permis nouă, esticilor, aderarea şi integrarea europeană să fie baza pe care răspunsul la noile provocări este dat? Dar naţiunile vestice, consideră ele că integrarea de după 1990 a fost o poveste de succes?

Răspunsurile la aceste întrebări şi până la urmă răspunsul pe care Uniunea Europeană şi statele membre îl vor găsi va trebui să asigure contextul prin care proiectul european se va reforma din nou, respectându-şi statusul de organism trans-naţional ce reprezintă cetăţenii mai mult decât structurile istoric-administrative. Direcţia de reformă şi rolul pe care Uniunea îl va lua pe viitor este de asemenea în discuţie, dar aceste reforme se traduc până la urmă în modul de funcţionare şi abilităţile cu care instituţiile europene sunt înzestrate. Care va fi rolul Parlamentului European în noua construcţie? Va fi acesta un organism facţionat în interese naţionale sau va fi format din reprezentanţi ce îşi trag legitimitatea de la cetăţenii Uniunii şi nu unor interese naţionale punctuale. Cum vor colabora naţiunile europene în securitatea comună a viitorului? Experienţa demonstrează din nou şi din nou că succesul oricărei ţări europene este legat direct de succesul ţărilor membre şi partenere. Va fi principiul graniţelor comune respectat şi extins în continuare, astfel încât ţări precum România şi Bulgaria să poată să acceadă în totalitate la spaţiul european? Toate aceste întrebări au un rol fundamental în a înţelege mai bine rolul actual şi nevoile viitoare ce îl vor modela.

USR este un partid ce doreşte să reprezinte interesele cetăţenilor nu doar în parlament şi în comunitatea locală ci şi în cadrul instituţional european. Principiile de meritocraţie şi transparenţă, nevoia unei justiţii libere şi eficiente, nevoile de dezvoltare şi investiţii, de creştere a nivelului de trai şi regândire a sistemului social astfel încât acesta să fie direcţionat spre cetăţean şi nu spre diferite interese ilegitime, toate aceste aspiraţii ale cetăţenilor României au şansă de reuşită doar într-un viitor proiect european. Astfel, această discuţie despre Europa este o discuţie pe care fiecare stat membru trebuie să o poarte faţă de viitoarea istorie pe care doreşte să o construiască.

Ultimii zece ani, cei de apartenenţă europeană, au fost pentru România una din cele mai prospere perioade din istorie. Și asta în pofida incapacităţii liderilor politici de a fructifica cu adevărat apartenenţa României la construcţia Europeană. În faţă acestei provocări şi acestor vizuni diferite ale viitorului, România şi cetăţenii săi trebuie să gândească o viziune asupra viitorului pe termen mediu şi lung. Privind în spate, în istoria României, putem şti cu siguranţă că regimurile naţionaliste şi iliberale sunt mediul perfect pentru subdezvoltare şi abuz. Parcursul prosper şi european al României nu poate fi decis răspunzând la provocările viitorului cu soluţiile eşuate ale trecutului. În faţa acestei provocări liderii politici trebuie să asigure supravieţuiera proiectul comun, iar România trebuie să se pregătească pentru a găzdui la Sibiu naşterea viitoarei Uniuni Europene, de această data, ca membru fondator.

Îi aşteptăm pe toţi cei interesaţi de temele dezbaterii noastre să ia parte la acest eveniment. Participarea este gratuită în limita locurilor disponibile. Vă rugăm să vă înscrieţi completând următorul formular.

Calea ferată din Timișoara – mijloc de dezvoltare sau factor de congestionare

Calea ferată din Timișoara – mijloc de dezvoltare sau factor de congestionare

Ce facem cu calea ferată ce separă Timișoara în două? O integrăm în funcționarea orașului sau scăpăm de ea?

Pentru că cetățenii nu sunt mai deloc întrebați cu privire la deciziile care îi afectează pe termen mediu și lung, noi ne propunem să dezbatem variantele aflate pe masă. Vă invităm să vă alăturați acestui demers civic și să veniți vineri, 16 iunie, de la ora 14, la Casa Adam Müller Guttenbrunn pentru a vă spune părerea în cadrul evenimentului organizat de USR Timișoara: Calea Ferată – Mijloc de dezvoltare sau de congestionare?

Până a ajunge la o concluzie, vă prezentăm contextul discuției, precum și o enumerare a soluțiilor aflate în dezbatere în acest moment.

Context

Strategia Uniunii Europene privind infrastructura de transport, TEN-T (Trans-European Transport Network), prevede traversarea României de către două coridoare majore: Orient / Mediterana de Est şi Rin-Dunăre¹.Coridoare calea ferata

Parte a acestei strategii o reprezintă modernizarea tronsonului de cale ferată Budapesta-Arad-Timişoara-Calafat, prin instrumentul de finanţare CEF (Connecting Europe Facility) – Transport, 2014-2020². Implicaţiile poziţionării Timişoarei ca nod multimodal a două coridoare majore sunt benefice atât în ceea ce priveşte dezvoltarea industrială şi comercială cât şi din perspectiva turismului, astfel încât oportunitatea susţinerii acestui demers, cu atât mai mult cu cât dispune de finanţare europeană, nu e disputată de nimeni.

Estimată în Master Planul General de Transport al României la aproximativ 430 milioane euro³, reabilitarea tronsonului de cale ferată Arad-Timişoara Caransebeş se află în acest moment în stadiul de studiu de fezabilitate. Studiul, în valoare de 1,7 milioane euro, este comandat de Compania Naţională CFR şi atribuit firmei CONSIS PROIECT SRL, firmă înregistrată în România însă având ca unic asociat compania spaniolă PROINTEC SA. Termenul limită de finalizare, conform caietului de sarcini, este 29 octombrie 2017 astfel încât nu ştim cu certitudine ce va conţine acest studiu, însă în cadrul acestei lucrări se va reabilita şi segmentul de cale ferată ce traversează Timişoara de la vest la est.

Acesta este subiectul fierbinte, pentru că modul în care va fi realizată această reabilitare poate accentua sau diminua problema fragmentării Timişoarei în zona de nord şi zona de sud, poate deschide sau închide posibilităţi de dezvoltare ulterioară. Există trei opţiuni:

  • reabilitarea la sol
  • îngroparea în subteran
  • ridicarea pe estacade

Fiecare dintre aceste posibilități prezintă avantaje şi dezavantaje, unele vizibile imediat iar altele cu consecinţe ulterioare. Poziţionările diferitelor părți implicate sunt diferite, unii actori și-au schimbat în timp opinia iar implicațiile sunt pe termen lung, pentru că ce se va decide în această privință va fi un factor major de influență a direcției de dezvoltare pe care o va urma transportul în Timișoara. Indiferent ce cale va urma linia ferată, anul 2021 trebuie să găsească un oraş funcţional, de preferinţă un model de civilizaţie a secolului XXI. În discuție sunt idei de viitor ambițioase, cum ar fi o rețea integrată de transport public urban şi periurban, noduri în sistem “park & ride”, decongestionarea traficului auto sau un nou bulevard prevăzut cu piste pentru biciclete, un viitor la care poate timișorenii nu ar trebui să renunțe prin alegerea celei mai simple soluții la problema prezentă.

Ce dorim?

Dorim o decizie bine cumpănită, care să privească atât la viitor cât şi la prezent, pentru că ce se face acum nu se va mai desface pentru mult timp. Nu avem o poziționare partizană dar dorim ca o decizie ce privește modul în care va evolua Timișoara, între o aglomerare urbană sufocantă sau un oraș modern și funcțional, să ia în calcul toate implicațiile și să fie în asentimentul timișorenilor. Vrem să invităm la aceeași masă, în prezența oricărui cetățean care dorește să-și spună părerea sau doar să fie informat, toate părțile interesate: factori de decizie, experți tehnici și societatea civilă. Miza este perspectiva de dezvoltare modernă a Timişoarei.

În plan principal, dorim o dezbatere care să clarifice toate avantajele și dezavantajele, precum și asumarea fermă a unei decizii în beneficiul tuturor. În plan secundar, dorim o relaţionare normală între autorităţi şi cetăţeni, prin care factorii de decizie să comunice cu cei în beneficiul cărora lucrează, să le asculte opiniile şi să le argumenteze deciziile.

¹ https://ec.europa.eu/transport/sites/transport/files/tent_ro.pdf – accesat 30.05.2017

² https://ec.europa.eu/inea/connecting-europe-facility/cef-transport – accesat 30.05.2017

³ https://www.mediasinfo.ro/wp-content/uploads/documente/mo/mo778bis2016.pdf – accesat 30.05.2017, pg. 911

http://www.cfr.ro/files/omti/central/a4fe.pdf – accesat 30.05.2017, pg 4, poz 28