Dominic Fritz: Cer Poliției să folosească radarele fixe și să amendeze șoferii care pun în pericol vieți

Dominic Fritz: Cer Poliției să folosească radarele fixe și să amendeze șoferii care pun în pericol vieți

Refuz să mai tac și să devin astfel complicele unui stat care ucide prin indolență.

Ieri, doi tineri de 19 ani au murit într-un accident terifiant la Pasajul Michelangelo. Probabil șoferul a știut că indiferent de viteza cu care merge, nu va fi amendat.

78.796 de depășiri (!) ale limitei de viteză în ultimele 10 zile, în Pasajul Michelangelo. Asta au înregistrat radarele fixe amplasate de Primărie acolo. Mașina pe care o vedeți în fotografie practic a zburat prin pasaj cu o viteză de 140 km/h, la începutul acestei săptămâni. Nu l-a amendat nimeni pe șofer, nu i-a suspendat nimeni permisul de conducere. Circulă în continuare.

Avem pozele cu numerele de înmatriculare pentru fiecare din cei peste 78 de mii de șoferi care au călcat agresiv pedala de accelerație. Ce facem cu ele? Nimic. Suntem obligați sa le ștergem după cel mult 30 zile, pentru că Poliția Rutieră nu le poate folosi. Anul trecut am trimis toate datele la Poliție. Rezultatul? O anchetă a Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, a cărei țintă e tot… Primăria (!). S-au apucat să cerceteze dacă am protejat destul datele personale ale șoferilor care nu respectă legea, dând aceste date poliției.

Recunosc că uneori simt și eu că trăim în Absurdistan. Un stat care se vrea el însuși slab, cu frică să aplice reguli pentru toți și să-i sancționeze pe cei care pun viața celorlalți în pericol.

Cer Poliției să găsească o soluție să folosească datele înregistrate de radare și să amendeze șoferii care pun în pericol vieți. Nu putem ignora la nesfârșit aproape 240.000 de depășiri ale vitezei lună de lună, într-un singur punct în Timișoara.

Cer urgent Parlamentului și Guvernului să clarifice și să simplifice odată legislația și să includă drumurile municipale într-un sistem de radare fixe care pot trimite amenzi automat.

Câți mai trebuie să moară ca să ieșim din aceasta impotență instituțională auto-impusă?

Un an până ca Timișoara să fie Capitală Culturală Europeană și proiectul suferă din cauza delăsării autorităților locale și a Guvernului PNL

Un an până ca Timișoara să fie Capitală Culturală Europeană și proiectul suferă din cauza delăsării autorităților locale și a Guvernului PNL

Ce înseamnă titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru Timișoara? 

Două sau trei orașe europene sunt anual alese să poarte titlul de Capitală Culturală. Asta înseamnă că în acel an acele orașe vor fi puncte de întâlnire pentru cultura europeană. 

Proiectul cu care Timișoara a câștigat titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021 vorbește despre istoria și comunitățile Timișoarei și a fost ales tocmai pentru că era gândit ca un proiect care să refacă legăturile cu vecinătatea. Obiectivul său este ca mediul cultural local, românesc și european să își pună creativitatea la muncă, construind prin cultură, cu și pentru această comunitate, povestea orașului. Pentru ca toate să se poată întâmpla, Primăria, Consiliul Județean și Guvernul și-au asumat responsabilitatea să investească peste 100 de milioane de Euro în oraș, în spații publice, centre de arte, muzee și în patrimoniul extraordinar al Timișoarei.

Ce bani s-au dat până acum? 

Întregul proiect este cronic subfinanțat, de la câștigarea titlului în 2016 și până acum. Singura instituție care a mai dat bani cu țârâita a fost Primăria, 10 milioane de lei în total. Consiliul Județean și Guvernul nu și-au respectat până acum mai deloc promisiunile de finanțare făcute Timișoarei și Comisiei Europene. 

Cum stăm cu pregătirile? 

Nu există în acest moment nici un șantier început pentru 2021, proiectele promise fie au fost amânate, fie au primit bani pe hârtie, bani care nu s-au materializat niciodată. Primăria nu a fost capabilă să atragă finanțare europeană pentru proiectele pe care și le-a propus, exemplul trist fiind Centrul Cultural Mărăști, unde Clinica de Dermatologie trebuia transformată în centru cultural. Proiectul pentru finanțare a fost atât de prost scris încât a fost respins de la finanțare. Reabilitarea Filarmonicii, a Bibliotecii Județene sau reconversia cinematografelor și restul promisiunilor au fost rostogolite de la an la an, PNL și PSD învinovățindu-se reciproc pentru lipsa de finanțare.

În timpul ăsta conducerea Asociației a fost preluată de către cele două partide politice și acoliții lor. După doi ani de certuri între mediul cultural și conducerea girată de partide a Asociației, au ajuns la un compromis care a fost din nou doar în favoarea PSD și PNL. Boardul Asociației are azi 8 membri. Jumătate sunt și membri ai celor două partide politice, PSD & PNL. Toată lumea vrea să apară în pozele asociației, nimeni să-și respecte promisiunile.

Acest proiectul istoric pentru Timișoara a devenit o broșă, pe care PNL și PSD au pasat-o de la unii la alții, în timp ce se acuză reciproc de lipsa de finanțare. Pentru PSD Timiș și pentru guvernul PSD, Timișoara și acest titlu nu au reprezentat niciodată o prioritate. Acum vedem că nu reprezintă nici pentru noul guvern PNL. 

Guvernul României se angaja prin Ordonanța de Urgență 42/2019 să investească în reabilitarea:

  • Filarmonicii – 77 mil. lei
  • Palatului Culturii (Opera) – 5,8 mil. lei
  • Cinematografelor Victoria și Dacia – 11 mil. lei
  • Bibliotecii Județene – 8,7 mil. lei 
  • și reconversia Clinicii de Dermatologie – 11,5 mil. lei – cea despre care Uniunea Europeană a respins finanțarea, după cum am scris mai sus. 

Votul în Parlament, prin care OUG-ul de mai sus a fost aprobat, s-a dat în octombrie anul aceasta (Legea 198/2019). Două luni mai târziu, guvernul PNL alocă 700 de mii de lei pentru Asociație, iar d-na. Gorghiu propune Guvernului să mai dea Timișoarei 2 mil. lei, bani insuficienți pentru oricare dintre proiecte.

Ce se va întâmpla în 2021 când vom fi Capitală Culturală Europeană?

Timișoara nu va avea nici un proiect de infrastructură finalizat în 2021, cel mult vor fi câteva șantiere deschise. Asociația nu are nici finanțare nici un management performant. Deci Timișoara se va prezenta în fața Europei fără un program coerent, fără investiții și spații pentru cultură și pentru turiști. Efortul pe care guvernul României l-a făcut pentru Sibiu nu va fi făcut pentru Timișoara. Cum pentru Sibiu titlul de capitală culturală europeană a reprezentat o șansă extraordinară să se pună pe harta Europei, pentru Timișoara va fi doar o ocazie în care să arătăm cât de prost pregătiți suntem.

Cu un centru cu mult prea multe clădiri în paragină, cu un mediu cultural lipsit de finanțare, fără muzee sau spații de artă, singurul lucru pe care îl vom putea arăta Europei vor fi promisiunile pe care PNL și PSD le-au fluturat timp de 4 ani cu seninătate. Aceiași politicieni se vor grăbi atunci să apară în poze și în ședințe festive, fără pic de remușcare pentru șansa mare a Timișoarei pe care ei au aruncat-o la gunoi. 

Noi, timișorenii, vom rămâne doar cu sentimentul că merităm și puteam mai mult de atât și cu rușinea de a fi conduși, la 30 de ani după ce am dat jos regimul comunist, de niște incompetenți care vând iluzii și cu rușinea de a nu avea ce arată Europei atunci când toți ochii vor fi pe noi. Timișoara va fi capitala culturală pe hârtie.

Cătălin Drulă – Scrisoare deschisă despre situația inacceptabilă a autostrăzii gata de trafic Sebeș-Turda

Cătălin Drulă – Scrisoare deschisă despre situația inacceptabilă a autostrăzii gata de trafic Sebeș-Turda

Domnului ministru al Transporturilor, Lucian Șova
Doamnei prim-ministru, Viorica Dăncilă
Domnului președinte al PSD, Liviu Dragnea

Scrisoare deschisă privind modificarea hotărârii aberante date anul trecut care blochează deschiderea autostrăzii Sebeș-Turda

Domnule Lucian Șova,
mă adresez dvs. pentru că ministerul pe care-l conduceți se ocupă de autostrăzile României,

Doamnă Viorica Dăncilă,
mă adresez dvs. pentru că de Guvern depinde legislația privind recepția construcțiilor,

Domnule Liviu Dragnea,
mă adresez dvs. pentru că păreți singurul șef real al acestei guvernări,

Douăzeci și opt de kilometri de autostradă, între Sebeș și Turda, sunt gata de folosire, dar stau închiși din cauza unei hotărâri de guvern absurde adoptate în mai 2017. Rezolvarea situației este la îndemâna Guvernului care însă nu face nimic pentru a repune lucrurile în normalitate.

Este vorba de noul Regulament privind recepția construcțiilor adoptat de Guvern în mai 2017 la inițiativa Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Vă reamintesc că vechiul regulament era în vigoare din 1994 și nu a creat mari probleme în utilizare, dar, cum e tipic la noi, a fost schimbat pe principiul „de ce să nu stricăm ceva ce funcționează rezonabil”.

Printre prevederile nocive introduse de noul regulament este și aceea că nu mai permite efectuarea recepției lucrărilor cu specificarea într-o anexă a unei liste de observații privind defecte și lipsuri minore care nu afectează siguranța și utilizarea construcției. Pe cale de consecință, construcția respectivă, fie că e o clădire sau o autostradă, nu poate fi utilizată legal în condițiile în care există orice fel de defecte, fie ele absolut minore, sau dacă există mici lucrări care rămân de efectuat.

Să luăm exemplul unei case la care constructorul a finalizat toate lucrările, dar nu a montat un element decorativ pentru fațadă (spre exemplu, pentru că e o problemă de stoc la producător) care era prevăzut în proiectul tehnic. Pe vechiul regulament s-ar fi putut face recepția cu observația în anexă că „se va monta elementul decorativ în termen de 90 de zile” și proprietarul s-ar fi putut muta în noua sa casă. Pe noul regulament ar fi ilegal să se mute în casă, prin urmare proprietarul va sta să aștepte câteva luni până se montează ultimul șurub. Absurd!

Am cerut Departamentului pentru studii parlamentare al Camerei Deputaților să efectueze un studiu comparativ cu alte țări din UE privind recepția lucrărilor. Concluzia este că în toate aceste țări există conceptul de substantial completion, adică un stadiu al lucrărilor care permite utilizarea în siguranță a construcției conform destinației sale, fiind îndeplinite cerințele fundamentale. La acest stadiu, construcția poate fi preluată/utilizată de investitor/proprietar urmând ca eventuale lucrări și remedieri minore să se efectueze ulterior.

Hotărârea de guvern dată anul trecut pentru modificarea Regulamentului privind recepția este un exemplu de prevedere legislativă introdusă la presiunea unor funcționari care n-au nicio legătură cu realitatea șantierelor. Din păcate, consecințele sunt deosebit de grave – de la forțarea practic a cetățenilor care-și construiesc o casă să încalce legea și până la blocarea marilor proiecte de infrastructură rutieră sau feroviară.

Este cazul loturilor 3 și 4 ale autostrăzii Sebeș-Turda unde tot ce ține de calea de rulare, asfalt, marcaje, indicatoare este finalizat. Sunt 28 km pe care se așteaptă doar traficul, dar nu se pot deschide pentru ca nu este încă trasă apa la toalete (se realizează în prezent o aducțiune de apă de la câțiva km distanță care va fi gata în iunie), așa că autostrada stă închisă în timp ce pe drumul național paralel (DN1) au periodic loc accidente cu victime.

Și totuși a existat o tentativă de a repara problema introdusă. În luna decembrie 2017 pe site-ul Ministerului Transporturilor a fost pusă în consultare publică o propunere de hotărâre de guvern care corecta aceste prevederi aberante. Din motive necunoscute, acest proiect de H.G. a dispărut din secțiunea de consultare publică și nimic nu s-a mai auzit de el ulterior.

Dle. Dragnea, e o situație simptomatică pentru funcționarea guvernelor PSD-ALDE în aceste ultime 15 luni – datul cu stângul în dreptul și blocajele reciproce dintre ministere pe care nu le tranșează nimeni. Iar în acest timp, stă abandonată infrastructură construită pe sute de milioane de lei care e gata de a fi folosită.

Înțelegem că săptămâna trecută chiar dl. Șova a parcurs acest sector de autostradă personal, putându-se convinge că este perfect utilizabil. Dl. Șova a declarat ulterior că „am trecut dintr-o extremă în altă”, că nu este „o situație constructivă” și că situația va fi rezolvată „până în luna mai” printr-o modificare a Regulamentului.

Dl. Șova ne cere să mai așteptăm 2 luni cu autostrada închisă pentru ca guvernul să rezolve o problemă pe care tot guvernul a creat-o. Este complet inacceptabil! La prima ședință de guvern se pot adopta modificările necesare dacă există voință politică, mai ales că proiectul de modificare este deja elaborat.

Nu putem ține o autostradă perfect funcțională închisă pentru că nu reușiți să coordonați ministerele și să reparați problema creată tot de dvs. anul trecut.

Doamnă Dăncilă, domnule Dragnea, toate au o limită! Asumați-vă guvernarea!

Cătălin Drulă
Deputat USR
Membru în Comisia de Transporturi și Infrastructură