Cătălin Drulă – De ce e nevoie de tuneluri pe Autostrada A1 – Lugoj-Deva

Cătălin Drulă – De ce e nevoie de tuneluri pe Autostrada A1 – Lugoj-Deva

Cea mai recentă aberație de la ministrul Transporturilor, dl. Cuc: “discutăm la Comisia Europeană să renunțăm la tunelurile de pe autostrada Lugoj-Deva”.

Domnule ministru, nu Comisia Europeană ne cere să construim acele tuneluri, ci propriile noastre evaluări făcute după legile și reglementările naționale. Avem un acord de mediu emis de statul român la care s-a muncit ani de zile care ajunge la concluzia că soluția tehnică din licitația inițială, o săpătură masivă, ar fi fost catastrofală prin efectele asupra mediului.

De ce este nevoie de tuneluri din punct de vedere tehnic

Dar dincolo de aspectele de mediu, soluția inițială era pur și simplu proastă din punct de vedere tehnic. Un debleu (săpătură) cu adâncimea de 40 de metri (cât un bloc de 10 etaje) și deschiderea la partea superioară de câteva sute de metri prin pământuri similare cu cele de pe Orăștie-Sibiu. Aceste tuneluri se impuneau oricum din punct de vedere tehnic în orice țară normală (nu trebuie să ne uităm mai departe de Ungaria să vedem că orice ridicătură de relief mai mare e traversată prin tuneluri).

Cât costă tunelurile de pe autostrada A1 – Lugoj-Deva

Aduce în discuție domnul Cuc și chestiunea costurilor pentru aceste tuneluri. În primul rând, exagerează sumele, e vorba de 100 milioane euro în plus (nu de 180), dar nu asta e important. Discutăm despre un contract de la Lugoj la Deva care a fost licitat pentru aproximativ 400 mil de euro, dar pe care statul român estimase să plătească dublu (s-a venit cu valori foarte mici la licitație). Un contract finanțat 85% de Comisia Europeană cu fonduri nerambursabile. Nu această suplimentare pentru o soluție mai bună e problema, domnule Cuc, ci felul cum derulează CNAIR și Ministerul acest contract prin care s-au pierdut mult mai mulți bani, atât drept costuri de oportunitate că nu-i gata autostrada, cât și efectiv ca suplimentări cerute de constructori pentru că statul nu e în stare să le asigure front de lucru.

Prin modul cum genialul domn Neaga (director general la CNADNR în anii 2013-2015) a derulat acest contract, am pierdut sute de milioane de euro pe care puteam să-i tragem din Programul Operațional Transport 2007-2013 (cu extensie pînă în 2015).

Se știe din decembrie 2013 că aceste tuneluri trebuie scoase la licitație separat, dar CNAIR sub dl. Neaga (acum consilier al ministrului Cuc) a sabotat permanent progresul în această direcție. De ce? Nu pot decât să presupun ambiție, prostie sau lipsa de asumare a unei decizii. Sau o combinație a acestora.

Cel mai grav este că zona acestor tuneluri va fi singura întrerupere de pe autostrada Sibiu-Nădlac pentru multă vreme. Timp de cel puțin 5 ani se va ieși de pe autostradă pe drumul național alăturat, îngust și cu serpentine, pe o distanță de 15 km. Rezultatul, cozi interminabile de mașini și TIR-uri, pentru că pe acolo trece traficul României spre Europa. Când vom vedea știri la TV pe tema asta peste câțiva ani să ne aducem aminte de cei care au cauzat situația prin aceste tergiversări.

În final, să nu uităm că proiectul tehnic pentru aceste tuneluri a fost realizat deja de antreprenor la cererea statului român. S-au efecutat studii geotehnice amănunțite, s-a verificat proiectul de către Consiliile Tehnico-Economice ale CNAIR în repetate rânduri, s-au pronunțat profesori universitari asupra acestor tuneluri. Așadar avem un proiect tehnic gata, în valoare de sute de mii de lei, tot ce trebuie făcut este să fie licitat pentru găsirea unui constructor.

Domnule Cuc, n-aveți ce să căutați la Comisia Europeană, terminați cu inepțiile si scoateți odată la licitație acest sector astfel încât să închidem coridorul european!

P.S. Pentru că l-am auzit și pe domnul Sorin Grindeanu dând declarații cum că “nu există urși și nu trebuie tuneluri”, poate îi face un consilier de presă un bine și îi pune pe masă aceste informații. Știu cum se minte și se dezinformează de la Ministerul Transporturilor, așa că momentan, îi acord circumstanțe atenunate pentru aceste declarații.

Cătălin Drulă – Blocaje la marile proiecte de infrastructură la început de 2017

Cătălin Drulă – Blocaje la marile proiecte de infrastructură la început de 2017

A. Autostrada A3 – București-Ploiești

Activitatea de deblocare a proiectelor de autostrăzi s-a încetinit semnificativ de când a venit Guvernul Grindeanu. E și cazul autostrăzii București-Ploiești, respectiv ultimii kilometri, intrarea în București.

Pentru că premierul Grindeanu a declarat săptamâna aceasta că “se va implica personal” în deblocarea proiectelor, îi atrag atenția că lipsește în continuare autorizația de construire pentru zona dintre strada Popasului și calea ferată București-Constanța, iar pe zona din sectorul 2 sunt probleme birocratice la traversarea peste Balta Șaulei.

Problema e cum nu se poate mai în curtea PSD-ului pentru că blocajul este între instituțiile conduse de doamna Firea, soțul doamnei, dl. Pandele și dl. Cuc. Adică Primăria Bucureștiului, Primăria Voluntari și Ministerul Transporturilor.

Din nou, remarc cum e mai ușor să arăți planșe colorate și să faci show în fața camerelor și, aparent, mai complicat să rezolvi probleme reale și critice pentru infrastructura din România.

Consecința: dacă nu iese autorizația pâna la sfârșitul lunii, nu se va termina autostrada la sfârșitul anului cum era prevăzut în contract. Deci săptămânile următoare sunt critice – altfel iarăși facem reportaje la sfârșitul anului despre nefericita situație a autostrăzilor românești și puținii kilometri inaugurați.

B. Autostrada A3 – Lugoj-Deva, lotul 2, secțiunea E

E vorba de zona critică de trecere a dealurilor dintre Lugoj și Deva unde sunt prevăzute două tuneluri cu lungime combinată de aproximativ 2 km. Va fi marea întrerupere a coridorului european, subiectul știrilor cu cozi imense de mașini de peste câțiva ani.

În presă sunt cunoscute drept “tunelurile pentru urși”, sintagmă care induce în eroare. De fapt, tunelurile sunt pentru mașini, sunt pe autostradă, dar au fost prevăzute în acordul de mediu pentru ca pădurea deasă de deasupra lor să rămână intactă și odată cu ea să fie păstrat coridorul de migrație a mamiferelor mari între Carpații Meridionali și Munții Apuseni.

Se știe din decembrie 2013 de când a demarat acest contract că această zonă cu tuneluri va trebui licitată separat pentru că valoarea acestor lucrări e prea mare ca să fie adiționate în contractul curent.

Pe parcursul lui 2016 a fost definitivat proiectul tehnic pentru tuneluri cu studii geotehnice amănunțite pentru portalurile (“gurile”) tunelurilor, exproprierile definitivate pe secțiunea E1, acordul de mediu definitiv obținut.

Și totuși Compania de Drumuri (CNAIR) la 3 ani de la semnarea contractului, nu a reușit să facă demersurile pentru lansarea licitației de găsire unui constructor pentru aceste tuneluri.

Consecința: va exista o întrerupere de 15km în autostrada europeană Sibiu-Nădlac timp de cel puțin 4 ani. Patru ani în care se vor crea blocaje enorme pentru că tot traficul spre și dinspre Europa al României va ieși pentru 15km pe drumul național îngust și virajat alăturat autostrăzii (între Holdea și Margina)

C. Autostrada A10 – Sebeș-Turda

Avem așa:
– lipsă autorizație de construire pentru zona lacului Stejeriș pe lotul 4
– exproprieri suplimentare nerealizate pe loturile 1 și 2
– fără acord de mediu și autorizație de construire pentru capetele lotului 1

Și, cel mai grav, proiectul tehnic pentru nodul de la Sebeș cu autostrada A1 nu este încă livrat la Companie și aprobat, deși termenul contractual era… pe 14.03.2015 adică acum 2 ani!!!

Povestea acestui nod este că în documentația de licitație era prevăzut un nod de mare viteză cu un pod pe breteaua Sibiu-Sebeș lung de 700 metri peste râul Sebeș și DN1. Un nod destul de scump, dar cu funcționalitatea necesară pentru intersecția a două autostrăzi majore.

Problema este la constructorul italian care tot încearcă de 2 ani de zile să ofere diverse configurații alternative care necesită exproprieri suplimentare, au funcționalitate mai proastă, poduri scurtate – pe scurt, o varianta mai proastă și mai ieftină în aceiași bani licitați.

Cum e posibil totuși ca un proiect tehnic care trebuia livrat în 4 luni să nu fie gata după 2 ani și 4 luni? Păi e posibil dacă constructorii găsesc teren moale și “prietenie” la CNAIR. Schimbarea de guvernare pare că le-a reaprins speranțele.

Lansez public un avertisment în sensul ăsta: orice alt fel de nod decât cel din studiul de fezabilitate care a stat la baza licitației (și care era impus prin constrângeri în caietul de sarcini) este inacceptabil și ar reprezenta un furt de la contribuabilul român.

Consecința: suntem încă departe de începerea lucrărilor la cele două noduri, cel de la Sebeș și cel de la Alba-Iulia Nord, deci vom avea din nou “autostrăzi-muzeu”. O bucată de autostradă de 14km între Lancrăm și Alba-Iulia și o alta de vreo 10km între Teiuș și Sântimbru nu vor putea fi folosite 1-2 ani.

D: Autostrada A3, Câmpia Turzii-Ogra

E vorba de continuarea autostrăzii Transilvania spre Târgu Mureș, de la Câmpia Turzii până la Ogra, un sector de 37 km împărțit în 3 loturi. Două din cele trei contracte sunt semnate din februarie 2015 (de 2 ani!).

La începutul anului 2016 am găsit acest proiect într-o stare jalnică. Fără exproprieri făcute, fără contracte de finanțare semnate, fără ordine de începere ale contractele date, proiectarea nerealizată, avize și autorizații lipsă, acord de mediu expirat.

Așa a lăsat Guvernul Ponta proiectul. Proiect care, spunea domnul Neaga, fostul director CNADNR “va salva absorbția pe POS Transport 2007-2013”. De fapt, nu a tras niciun euro din acel exercițiu financiar. (Și ca fapt divers, înțeleg că domnul Neaga e consilierul ministrului Cuc acum).

La începutul anului 2017 toate problemele menționate erau rezolvate (exproprieri, proiectare, avansuri plătite) sau foarte avansate, mai trebuia doar definitivat acordul de mediu (cu studiul de impact deja făcut) și emisă autorizația de construire.

Din păcate, a venit vremea bună, a început sezonul de construcție și autorizațiile nu au venit. Așa că și aici avem constructor, avem proiect, avem finanțare, dar nu se poate lucra.

Spunea miercuri domnul Grindeanu că pentru a ajunge la România autostrăzilor trebuie să avem întâi România competentă. Sunt cum nu se poate mai de acord. Din păcate direcția în care merg lucrurile în guvernul pe care îl conduce e inversă. România competentă nu se construiește cu domnii Cuc, Flori, Neaga și Ioniță, ci cu profesioniști în infrastructură și în managementul proiectelor mari.