Muzeul de Transport Public din Timișoara – administrat de oameni cărora nu le pasă de muzeu, de exponate sau de timișoreni

Muzeul de Transport Public din Timișoara – administrat de oameni cărora nu le pasă de muzeu, de exponate sau de timișoreni

Deși inaugurat în 2007, Muzeul de Transport Public „Corneliu Mikloși” nu este deschis publicului nici măcar astăzi (fiind doar ocazional disponibil pentru evenimente private). 

Muzeul de Transport Public „Corneliu Mikloși” onorează istoria transportului în comun din Timișoara, istorie datând din anul 1867, odată cu înființarea societății pe acțiuni ce avea ca scop construirea unei linii de tramvai între cartierele Iozefin – Cetate – Fabric – Gara de Nord. Aceste linii de tramvai au fost inaugurate doi ani mai târziu (1869), punând în funcțiune primele tramvaie din România. 

Pe lângă exponatele cu valoare istorică evidentă, precum primul vagon de tramvai tras de cai din România – și al treilea din lume (după New York și Paris), vagoanele cu dublă comandă, denumite ‘Gemenele’, vagonul Electroputere V54, cei ce apreciază istoria transporturilor ar fi încântați să descopere și alte exponate din colecția de firobuze și autobuze datând din anii ‘60 până în 1996.

Administrația promite că muzeul va fi inclus în planul noii clădiri MultipleXity, principalul proiect al Timișoara Capitală Culturală Europeană, și că în nici un caz nu va fi scos din uz.

Această oportunitate ar fi binevenită și ar aduce cu sine o promovare suplimentară pentru acest muzeu dacă nu ar fi evident că muzeul va fi doar un apendice nedorit pentru Centrul MultipleXity. Muzeul pare mai degrabă o miză electorală decât interes real pentru obiectivul în sine. 

Dar marea problemă a muzeului este de fapt că din 2007 până acum, unele dintre exponate au fost depozitate sub orice critică. Multe troleibuze au fost mutate în depoul din Dâmbovița și sunt ținute în aer liber, unde se deteriorează foarte rapid.

Semnalăm și faptul că la începutul lunii aprilie, Societatea de Transport Public Timișoara – responsabilă pentru Muzeul Corneliu Mikloși – publica un anunț de organizare a unei licitații publice pentru valorificarea ca deșeuri a mijloacelor de transport în comun scoase din uz.

Iar îngrijorarea principală este că printre aceste vehicule care urmează să fie trimise la casare, s-ar putea să se regăsească și dubluri ale unor exponate ale muzeului sau vehicule deteriorate din neglijență. Aceste mașinării pot fi, în cel mai rău caz, folosite ca piese de schimb pentru vehiculele expuse.

Exponatele acestui muzeu au valoare istorică și sunt bunuri publice, astfel facem un apel către autorități să respecte importanța culturală a acestui muzeu, precum și a exponatelor sale și să grăbească procesul de a reda publicului accesul în acest muzeu.

USR Timișoara va rămâne cu ochii pe evoluția muzeului Corneliu Mikloși și vom continua să vă informăm în legătură cu acest proiect, constant trecut cu vederea de autoritățile locale.

Sursa foto: Forum RATT

Timișoara Capitală Culturală Europeană – Starea infrastructurii culturale la început de 2018

Timișoara Capitală Culturală Europeană – Starea infrastructurii culturale la început de 2018

Cum a câștigat Timișoara titlul de Capitală Europeană a Culturii

Ministerul Culturii a lansat, în decembrie 2014, un apel orașelor din România care vor să candideze la titlul de Capitală Europeană a Culturii (CEaC) pentru anul 2021. Un juriu de experți a evaluat 14 candidaturi, iar  ultimele patru orașe rămase în competiție au fost anunțate în decembrie 2015 – București, Timișoara, Cluj-Napoca și Baia Mare. În luna septembrie 2016 juriul internațional delegat al Comisiei a conferit orașului Timișoara onoarea de a fi Capitală Europeană a Culturii alături de Novi Sad (Serbia) și Elefsina (Grecia). “Dosarul de candidatură prezentat la selecția finală devine contractul de facto dintre orașul desemnat și cetățenii săi, Comitetul de Monitorizare, Minister, Comisia Europeană, precum și celelalte orașe candidate” se specifică în raportul final de selecție.

Conceptul câștigător, „Luminează Orașul Prin Tine”, îmbină 2 componente:

  • una cultural artistică – “o călătorie de la singurătate la apartenență, de la lumină prin întuneric și înapoi, parcurgând trei TERITORII ce abordează provocările cu care se confruntă Europa astăzi”, de implementarea căreia este responsabilă Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană
  • o componentă de infrastructură asumată de Primărie și Consiliul Județean.

Finanțarea conceptului este complexă, banii provenind de la Primărie – care a și declarat proiectul ca fiind unul prioritar, Consiliul Județean, Ministerul Culturii, Uniunea Europeană precum și din sponsorizări.

Ce investiții în infrastructură s-a angajat Timișoara să facă pentru 2021

Intervențiile în infrastructura culturală sunt numeroase, incluzând obiective ca:

  • MultipleXity – Centrul pentru Artă, Tehnologie și Experiment – clădirea fanion a acestui proiect;
  • o nouă sală pentru Teatrul German de Stat;
  • reabilitarea Palatului Culturii;
  • conversia în Centre Culturale a fostelor cinematografe de cartier;
  • restaurarea Castelului Huniade.

Dintre investițiile în revitalizarea urbană, două se remarcă : reabilitarea spațiilor publice din Cartierul Cetate și programul de finanțare pentru reabilitarea clădirilor istorice.

Infrastructura de turism ar trebui să fie îmbogățită prin reabilitarea Canalului Bega și prin construirea Muzeul Științei și Tehnologiei Banat.

Suma totală necesară pentru proiectele de mai sus: 123,7 mil. euro

Unde suntem la început de 2018 cu construcția clădirii MultipleXity

MultipleXity sau Centrul pentru Artă, Tehnologie și Experiment, clădirea fanion a acestui proiect în valoare de  12 mil. euro, un spațiu deschis experimentului și inovației prin intermediul artei și tehnologiei, finanțată din bugetul local și cu fonduri UE, este în pericol să nu se materializeze, cel puțin nu sub forma asumată în candidatură. Primarul Robu a declarat, în urma insistențelor membrilor USR Timișoara prezenți la dezbaterea bugetului pe 2018, că va organiza un concurs de arhitectură legat de acest obiectiv destinat să rămână amprenta 2021 peste generații, finanțarea necesară apărând, în sfârșit, în forma finală a bugetului pe anul în curs: „în cazul în care construcția de la zero n-o să meargă suficient de rapid […] vom realiza acest obiectiv într-o variantă de back-up pornind de la spații existente. 99% așa va fi [..]. Rămâne ca variantă de back-up, nu putem renunța la ideea de a amenaja clădiri existente”.

Zilele acestea, administrația locală a dat de înțeles că ia în considerare construcția acestei clădiri peste actuala Grădină de Vară a Filarmonicii. Această propunere a fost nuanțată rapid, la presiunea cinefililor, cu reconstruirea Grădinii Filarmonicii pe acoperișul viitorului centru de artă, o soluție care amestecă două elemente importante din viitorul cultural al orașului fără a ține cont de factori sau de specialiști, o propunere în aceeași temă precum propunerea de Mall Cultural vehiculată în urmă cu câțiva ani pentru a fi construit pe același amplasament. Această situație este similară cu propunerea construirii unei fântâni muzicale peste un sit arheologic în Parcul Botanic, o propunere ce nu ține cont de logica urbanistică a Timișoarei, ce ignoră vocile locuitorilor, ale oamenilor de cultură și ale societății civile.

Bugetarea pentru concursul de arhitectură venită cu întârziere, lipsa conceptului, precum și faptul că urbanizarea unui sit este o procedură meticuloasă și lentă, fac realizarea acestui angajament o provocare cu multe riscuri. Acest obiectiv exista în responsabilitatea Primăriei și în anul 2017. De aceea, pentru că el nu s-a început din timp, Primăria are obligația de a prioritiza și transparentiza acest proiect, astfel încât mediul cultural și academic să-și poată oferi expertiza.

De ce a fost ratat Centrul Cultural Mărășești

Un alt proiect ratat, cel puțin până acum, este Centrul Cultural Mărășești. Cel mai vechi spital public din Europa de Est (1745) urma să devenă centru cultural. Doar că 2017, termenul inițial asumat a fost deja depășit. Finanțarea de 5 mil. euro ar fi trebuit să fie din fonduri europene, dar proiectul scris pe genunchi nu a fost eligibil. De ce? Pentru că este cel puțin nefericit să construiești un centru cultural în aceeași curte cu Clinica de Radioterapie. Acest obiectiv va fi construit pe banii noștri, fără ca cineva din administrația locală să răspundă pentru ratarea finanțării europene.

În același timp, la Iași, este finanțat cu fonduri europene un proiect similar. Fosta Baie Turcească va fi transformată în Centru Internațional de Artă Contemporană. Lucrările ar urma să dureze 36 de luni. Valoarea totală a proiectului este de 22 mil. lei, din care finanțarea nerambursabilă este de 21 mil. lei. Istoria acestei clădiri este comună cu istoria multor monumente timişoarene, clădirea a fost de-a lungul timpului dată uitării, acum ea va deveni locul de funcționare a Centrului International pentru Artă Contemporană. Acesta este un exemplu de buna practică, mai ales dacă ne gândim că și Muzeul Huniade este într-o situaţie similară iar în cadrul CEaC ar trebui să fie restaurat.

Proiectul este finanțat prin intermediul Programului Operațional Regional 2014 – 2020, Axa Prioritară 5 – Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, aceeași axă pe care s-a depus proiectul prost făcut pentru finanțarea Centrului Cultural Mărășești.

Modul de lucru al Primăriei Timișoara în privința proiectelor cu finanțare europeană, care sunt în cadrul proiectului CEaC 2021 sau care sunt investiții ale Primăriei, este foarte opac. O sumedenie de proiecte care au fost anunțate s-au oprit sau finanțările au devenit dintr-o dată neeligibile. Performanța de absorbţie de fonduri europene este modestă. Așadar, pentru ca proiectul Timișoara Capitală Europeană a Culturii să fie unul reușit, iar acest oraș să îndeplinească tot ceea ce şi-a asumat, e nevoie ca autoritățile locale să respecte calendarele angajate și să implice mediul civic și cultural din Timișoara în acest proiect.