Planul lui Dominic Fritz și al USR PLUS pentru reabilitarea clădirilor de patrimoniu din Timișoara

Planul lui Dominic Fritz și al USR PLUS pentru reabilitarea clădirilor de patrimoniu din Timișoara

Noua față a clădirii pe care o vedeți în spatele nostru o datorăm Paulei. Paula Romocean administrează de 14 ani Casa cu Atlanți și a fost managerul de proiect al întregii reabilitări. O reabilitare completă a fațadei, care a fost refăcută de la cărămidă.

Una dintre cele mai frumoase clădiri ale Timișoarei de azi, Casa cu Atlanți (sau Casa Makry) din Piața Libertății a fost construită la începutul secolului XIX, de către un negustor aromân. Reabilitarea ei a durat doi ani. Da, doi ani, nu 30 de când așteaptă clădirile istorice ale Timișoarei atenție din partea administrației.

Paula spune că poate nu s-ar fi băgat în aventură asta dacă ar fi știut ce înseamnă: o cursă printre actele, aprobările și autorizațiile de la mai multe instituții, căutarea unei firme serioase și a unor meșteșugari care să lucreze cu pricepere, dar și răbdare și supraveghere eternă în faza de execuție. Nu credea că va deveni expertă în aplicarea migăloasă a straturilor de tencuială de 2-3 centimetri sau de refacerea după mulaje a chipurilor și busturilor celor 12 atlanți.

Dar Paula nu a renunțat și a reușit. Se bucură toți timișorenii și turiștii care trec prin Piața Libertății de munca ei. Ea a venit către Alianța USR PLUS cu dorința de a vedea toată Timișoara așa. Acum este una dintre candidatele noastre pentru Consiliul Local. Obiectivul său prioritar e să reabilităm cât mai multe dintre clădirile istorice ale orașului.

Planul USR PLUS pentru renașterea patrimoniului istoric al Timișoarei a fost elaborat cu un grup multidisciplinar de specialiști, Paula fiind unul dintre ei.

Scopul nostru este să reabilităm, în următorii 4 ani, cel puțin 50 de clădiri istorice, din toate cele 4 cartiere istorice. Pentru asta vom înființa Trustul Timișorean Pentru Patrimoniu, cu un început de 10 milioane de Euro. Vrem să redăm Timișoarei caracterul de oraș cu mai multe centre și să integrăm cartierele istorice Cetate, Fabric, Iosefin, Elisabetin.

Realizăm planul nostru pe patru linii de acțiune:

🏘 Planificare coerentă

Înființăm un departament de patrimoniu care să formuleze şi coordoneze o bază de date actualizată/registru a clădirilor istorice și proprietarii lor, procedurile de parcurs și planuri de regenerare urbană a cartierelor istorice.

🤝 Parteneriat Activ

Primăria trebuie să fie un proprietar exemplar. Mulți nu știu asta: în multe clădiri istorice, Primăria Timișoara deține unu sau mai multe apartamente, dar refuză să participe la fondul reparație. Luăm inițiativa în zonele prioritare unde avem cotă în proprietate. Pentru unele proiecte, Primăria poate deveni chiar entitatea contractantă.

Înființăm un birou de consultanță tehnică, juridică și financiară pentru asociațiile de proprietari și locatari, ca oamenii să nu se mai lupte singuri.

ℹ️ Reguli Stimulative

Dezvoltăm regulamente specifice zonelor istorice, un ghid de design urban obligatoriu pentru investițiile publice în cartierele istorice, regulament de publicitate.

💶 Finanțare Inteligentă

Înființăm Trustul Timișorean Pentru Patrimoniu care va avea din start un buget de 10 milioane de euro, din bugetul local. În plus, luăm un credit pe 30 ani pentru primărie și îl dăm mai departe la asociații de proprietari ca să prelungim în timp perioadă în care proprietarii contribuie la costurile reabilitării.

Timișoara poate deveni un magnet de istorie europeană din nou, poate deveni o bijuterie din nou, poate să devină mândria României din nou.

Citește aici întregul program al USR PLUS, Revoluția Bunei Guvernări.

Primăria Timișoara vrea să ne scape de rampele clandestine de gunoi cu ajutorul unei firme ce nu are nicio treabă cu strângerea deșeurilor

Primăria Timișoara vrea să ne scape de rampele clandestine de gunoi cu ajutorul unei firme ce nu are nicio treabă cu strângerea deșeurilor

Sursa foto: Cartierul Dacia, octombrie 2019, imagine surpinsă la una dintre plimbarile prin oraș ale lui Dominic Fritz

Timișoara, orașul cu trei firme de salubritate: RETIM, pentru colectarea deșeurilor menajere, BRANTNER, pentru curățenia stradală și, ultima venită, TRANSCLEAN, pentru colectarea deșeurilor verzi și ridicarea rampelor clandestine. Se putea să avem doar două firme care să se ocupe de curățenie în oraș? Sau doar una, care să răspundă de tot? Se putea, dar asta-i altă discuție. Să vedem cum am ajuns să avem trei.

Primăria Timișoara a scos recent la licitație „servicii de colectare, transport, depozitare/valorificare a deșeurilor vegetale și a deșeurilor din construcții provenite din demolări, din activități de reamenajare și reabilitare, abandonate pe domeniul public al Municipiului Timișoara”. Licitația este câștigată de SC Transclean SRL, care însă are ca obiect de activitate „transporturi rutiere de mărfuri”. Acordul cadru pe patru ani și contractul subsecvent, anual, sunt semnate în data de 11 martie 2020, pentru suma totală de 27,6 milioane de lei, adică aproape 5,8 milioane de euro.  

Dar, pentru a presta serviciile de colectare, transport, depozitare deșeuri, orice operator economic are nevoie de autorizație de mediu, pentru că trebuie să demonstreze că are unde depozita sau cum valorifica/trata deșeurile colectate, mai ales că nu sunt puține: Primăria estimează că vor fi 40.560 tone deșeuri vegetale și 36.000 tone deșeuri din construcții în cei patru ani. Adică peste 76.000 de tone în acești patru ani!

Caietul de sarcini elaborat de Primărie prevede că „transportul deşeurilor vegetale se va face la Staţia de compostare deşeuri Timişoara, parte din Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în Judeţul Timiş, iar în lipsa ei la orice instalaţie de valorificare/valorificare energetică a deşeurilor vegetale; este interzisă depozitarea deşeurilor vegetale în/pe alte locaţii decât cele precizate.” 

Situația este similară și pentru deșeurile din construcții și demolări: acestea trebuie transportate la depozitul autorizat/instalaţia de valorificare deșeuri. 

Timișoara nu are însă stație de compost, pentru a trata deșeurile vegetale, iar deponeul de la Ghizela nu primește deșeuri din construcții-demolări. Deci ce va face Transclean cu deșeurile colectate, unde le va duce? Tocmai ca să se asigure că deșeurile nu vor fi abandonate în câmp, că operatorul poate îndeplini condițiile reglementate, legiuitorul a prevăzut că pentru astfel de activități este obligatorie deținerea autorizației de mediu.

Nici în acordul cadru pe patru ani, nici în contractul subsecvent, anual, dintre Primăria Timișoara și Transclean, nu se precizează locul de depozitare sau valorificare al deșeurilor colectate; nu se cere Transclean să facă dovada că deține, sau are acces, în baza unui contract, la o platformă pentru depozitarea deșeurilor sau la instalații de valorificare.

Cum a fost posibil ca licitația pentru colectarea, transportul și depozitarea/tratarea deșeurilor să fie câștigată de o firmă care nu are acest obiect de activitate? Cum este posibil ca aceste activități să fie prestate de o firmă care nu are autorizație de mediu (nici la data de 11.05.2020)? Cum este posibilă o asemenea încălcare a legislației? Și unde se duc deșeurile colectate de Transclean?

Cât privește criteriile de atribuire „Punctajul maxim de 30 de puncte se va acorda pentru un număr de 10 autocompactoare. Ofertele care prezinta un numar mai mare de 10 autocompactoare, nu se punctează suplimentar.” Iar Transclean, coincidență sau nu, are fix 10 autocompactoare!

În rezumat, ne aflăm în fața unei documentații de licitație întocmită lacunar de către Primăria Timișoara, a unor contracte care nu conțin clarificări prin care beneficiarul, adică Primăria, să se asigure că se respectă legea. Și în fața situației că Transclean își desfășoară activitatea cu încălcarea legislației, pentru că nu deține autorizație de mediu.

Așadar trei întrebări la care edilii Timișoarei ar trebui să răspundă: 

  1. Cum se întocmesc documentele de licitație în Primăria Timișoara? (recent s-a mai anulat încă o licitație, pentru „abateri grave” de la legislație)
  2. Cum poate câștiga licitația o firmă care nu îndeplinește toate cerințele (nu are autorizație de mediu) pentru a opera serviciul de salubritate?
  3. Unde se duc deșeurile colectate de Transclean? Vorbim de peste 76.000 de tone în acești patru ani!

Rodica Militaru, candidat pe lista Alianței USR-PLUS pentru Consiliul Local Timișoara, oferă de 25 de ani consultanță în managementul mediului.

Dominic Fritz: Administrația noastră își va asuma un rol activ în dezvoltarea unor cartiere de calitate în Timișoara

Dominic Fritz: Administrația noastră își va asuma un rol activ în dezvoltarea unor cartiere de calitate în Timișoara

S-a întâmplat ceva tare ciudat. Sunt de acord cu Nicolae Robu. Cel puțin parțial. Să vă povestesc.

Primarul a făcut o postare pe Facebook – una din astea lungi, cu multă autocompătimire și atacuri la adresa celor care susțin că ”pătrățeliada” lui cu trotuarele din centru a fost făcută fără avizele necesare (hateri! frustrați!). Aici, evident, nu sunt de acord cu el, pentru că cred că regulile trebuie respectate chiar și atunci când nu-ți convine, dar asta e altă poveste (oricum nu e ceva nou că definiția de ”ultracorect” e foarte variabilă pentru el).

Mai mult mi-a atras atenția sfârșitul postării sale, unde s-a plâns de cartierele noi din Timișoara, pe care le-a descris în felul următor: „străzi înguste pe care are loc o simplă bandă auto, nimic în plus, nu tu dublu sens auto, nu tu locuri de staționare mașini pe ambele părți, nu tu piste de biciclete pe ambele părți, nu tu aliniamente de copaci cu fâșie verde pe ambele părți, nu tu trotuare pe ambele părți (…) E jale mare!”.

Putea să fie o descriere dată chiar de mine sau de cetățenii cu care am mers la pas prin cartierele respective în ultimele luni. Deci… sunt de acord cu el! Consens transpartinic!

Dar acum intervine ceva și mai ciudat. Bizar chiar. În analiza primarului, de vină pentru această jale sunt… „arhitecți proiectanți și aprobatori”. Primarul, cică, are „cerințe”, cu el nu se poate „negocia”, dar cumva cerințele lui nenegociabile nu convin dezvoltatorilor (deci se înțelege că nu sunt băgate în seamă).

Nicolae Robu despre urbanism, arhitecți și dezvoltări imobiliare
Ultima parte a declarației dlui. Robu

Când am citit aceste rânduri, a trebuit repede să beau un pahar cu apă ca să-mi revin. Chiar e posibil ca dezvoltarea haotică a Timișoarei, mai ales la periferie, să se datoreze faptului că primarul nu înțelege cum funcționează dezvoltarea urbană și care este rolul administrației? El chiar nu înțelege că „aprobatorii” stau în propria-i Primărie? Că absolut toate documentațiile și planurile urbanistice zonale sunt votate în Consiliul Local, unde el deține o majoritate?!

Realitatea dură: Direcția de Urbanism din Primăria Timișoara e frumoasa adormită. Postul de arhitect șef e vacant și nu se organizează concurs. Noul Plan Urbanistic General e în lucru de 10 ani, deci ne bazăm pe un PUG elaborat acum aproape 2 decenii. Nu există nici viziune, nici înțelegere a instrumentelor legale disponibile, nici voința de implicare a comunității locale și a specialiștilor pentru a găsi un consens despre cum vrem să dezvoltăm aceste cartiere.

Efectiv, administrația timișoreană este absentă total ca principal moderator și decident în domeniul dezvoltării urbane. Doar un exemplu: Dacă vrem străzi mai late, am putea, dacă tot nu avem PUG actualizat, să decidem asta printr-o Hotărâre a Consiliului Local. Dar există doar o dispoziție de primar care nu are efecte normative legale. Praf în ochi.

Situația tristă din cartierele noi de care se plânge primarul a fost deci creată cu complicitatea totală a Primăriei și a Consiliului Local. În materie de dezvoltare urbană, Nicolae Robu e ca bucătarul de la McDonald’s care e șocat că clienții comandă doar fast food.

Eu voi schimba meniul. Vom profesionaliza Primăria în domeniul urbanismului, vom lua în serios implicarea cetățenilor și profesioniștilor în procesul de planificare și avizare, vom face lobby pentru finalizarea PUG-ului, vom face masterplanuri dedicate pe cartiere, și ne vom asuma ca administrație un rol activ în dezvoltarea unor cartiere de calitate.

Sursa imagine: La pas prin cartier, str. Grigore Alexandrescu, octombrie 2019

Alianța USR PLUS merge mai departe și în Timiș. Dominic Fritz la Primarie, Cristian Moș la Consiliul Județean și liste comune de candidați

Alianța USR PLUS merge mai departe și în Timiș. Dominic Fritz la Primarie, Cristian Moș la Consiliul Județean și liste comune de candidați

Avem listă, avem candidați, avem alianță cu PLUS. Suntem pregătiți. Alianța USR PLUS își continuă drumul.

Avem o mulțime de oameni extraordinari atât în USR Timiș cât și în PLUS Timiș. Dar astăzi avem lista finală (în urma negocierilor) a celor care au câștigat competițiile interne, niște oameni competenți și cinstiți care sunt pregătiți să aducă primăriile și Consiliul Județean în anul 2020.

Este oficial: pentru primăria Timișoarei candidatul Alianței va fi Dominic Samuel Fritz, iar pentru președinția Consiliului Județean Timiș candidatul va fi Cristian Moș. Conform protocolului semnat cu PLUS, vicepreședintele Consiliului Județean, respectiv viceprimarul Timișoarei vor reveni colegilor noștri de alianță. Colegii de la PLUS au venit cu foarte multă putere de muncă și energie în această alianță, iar scorurile noastre electorale ar fi fost mult mai slabe fără eforturile lor. De acum înainte vom munci pentru a deveni o singură echipă.

În ultimii 2 ani ne-am concentrat foarte intens pe profesionalizare. Ca să venim în fața dumneavoastră pregătiți cu adevărat de guvernare. Nu doar de opoziție, nu doar de campanie, ci pregătiți să aducem instituțiile în serviciul cetățenilor.

Ne așteaptă o campanie locală intensă, apoi încă una parlamentară. Suntem 100% pregătiți să fim alternativa pe care o așteaptă Timișul de atâta timp. Ne vom petrece tot timpul rămas până la alegeri să transmitem clar și limpede mesajul nostru.

Atât USR și PLUS au lucrat la programe de guvernare. Locale și județene. Aceste programe sunt compatibile și urmează să fie îmbunătățite și definitivate de echipe mixte, din ambele partide. Scopul nostru este să guvernăm inteligent, să reducem risipa și să promovăm o mentalitate modernă în instituțiile noastre.

Suntem pregătiți, iar în următoarele luni vom da tot ce putem pentru a vă convinge că suntem cea mai bună și promițătoare variantă pentru Timiș.

Știm că electoratul nostru este pretențios, iar acest lucru nu face altceva decât să ne împingă să ne ridicăm la nivelul așteptărilor cetățenilor.

Listele finale (primele 14 locuri) pentru Consiliul Județean și Consiliul Local Timișoara sunt după cum urmează:

CONSILIUL JUDEȚEAN:

🔹 Cristian Alin MOȘ 🔸 Raul OLAJOS 🔹 Viviana ȚECU 🔸 Bianca LUCA 🔹 Călin BADIU 🔸 Alexandru CAPLAT 🔹 Petre MIHĂIEȘ 🔹 Laura BOLDOVICI 🔹 Alexandru CADAR 🔹 Raoul TRIFAN 🔹 Zoltan NEMETH 🔸 Andrea NOEA-KABA 🔹 Sorin ȘIPOȘ 🔹 Vlad ȘENDROIU

CONSILIUL LOCAL:

🔹 Dan REȘITNEC 🔸 Andrei MEȘTER 🔹 Ruben LAȚCĂU 🔹 Rodica MILITARU 🔸 Vlad BOLDURA 🔹 Răzvan NEGRIȘANU 🔸 Răzvan STANA 🔹 Ana MUNTEANU 🔹 Aida SZILAGY 🔹 Ovidiu MEREAN 🔹 Paula ROMOCEAN 🔸 Cornel Florin ILCA 🔹 Jorge GONZALEZ 🔸 Emanuel DAVID

Doar împreună putem pune județul pe roate. Doar noi putem să ne construim viitorul.

Noi semafoare în Timișoara, cumpărate de la firmele de partid

Noi semafoare în Timișoara, cumpărate de la firmele de partid

Semaforișoara, Ep.2

Vă enervați în trafic și vă scot din minți semafoarele? Atunci va fi o mare bucurie să aflați câți bani s-au dus deja pe Bega pentru acest sistem performant, dar mai ales că ne pregătim să cumpărăm noi semafoare.

Semaforișoara a costat bugetul local – deci pe noi toți – 21,7 milioane de lei, în loc de 3,1 milioane de lei. De 7 ori mai mult decât era prevăzut inițial, iar costurile cresc. Între timp, SDM apelează la șmecherii contabile, pentru a putea face achiziții fără licitație, iar o firmă deținută de un membru PNL e foarte aproape să pună mâna pe un nou contract gras.

Aceasta este o pildă despre risipa banilor publici. Cu mai multă sau mai puțină intenție. Deci s-o luăm de la început.

Societatea de Drumuri Municipale (SDM), firmă deținută de Consiliului Local, are în Timișoara, monopol pe reparațiile de drumuri, trotuare, parcări, semnalizarea și întreținerea semnalizării rutiere. SDM este și cea care gestionează sistemul integrat de management adaptiv al traficului, așa-numita „Semaforișoara”.

Sistemul a fost implementat de un consorțiu (să-i spunem consorțiul C) care, în aprilie 2015, semna cu Primăria Timișoara un contract pe șapte luni, cu o valoare de 23,7 milioane de lei (o bună parte din fonduri UE, cu o contribuție de la bugetul local de 3,1 milioane de lei).

Punerea în funcțiune a sistemului a durat însă 18 luni, nu 7, cât era contractat inițial. Prelungirea termenului a însemnat costuri suplimentare, plătite integral din bani publici. Vorbim despre aproximativ 14 milioane de lei în plus, bani aprobați de consilierii locali.

Dar asta nu e tot! În mai 2016, Primăria Timișoara a semnat, fără licitație, un alt contract cu o altă firmă (să-i spunem firma F), firmă deținută de un membru PNL, care în timpul zilei ocupă postul de președinte al unei alte firme publice în subordinea Consiliului Local, Horticultura. Contractul privea finalizarea lucrărilor de construcții și echipamente tehnologice pentru îmbunătățirea proiectului „Trafic management și supraveghere video”. Să traducem: Primăria avea deja un contract cu consorțiul C, dar încheia cu o altă firmă un contract pentru „lucrări de îmbunătățire” pentru un sistem care nu era finalizat!

Firma F a primit 4,8 milioane de lei (un milion de euro), bani de la bugetul local.

Lucrurile merg însă și mai departe. SDM, în calitate de gestionar al acestui sistem, a ieșit, în ianuarie 2020, la cumpărături.

Avea nevoie de 36 de semafoare rutiere, 32 semafoare pentru pietoni, de automate de dirijare a traficului, licențe software și butoane pentru pietoni. Le-a și cumpărat: de la consorțiul C, prin achiziție directă! Cum a făcut? Simplu! Pentru că legea permite achiziții directe doar în limita sumei de 160.650 lei, SDM, companie versată, a „spart” contractul în exact atâtea bucăți cât să poată cumpăra de la cine vrea, la ce preț vrea!
E legal? Sigur că nu.

În mai puțin de o oră, în aceeași zi, 20 ianuarie 2020, SDM a cumpărat 58 de semafoare LED cu 83.279 lei, automate de dirijare a circulației cu 80.872 lei, licențe software cu 73.342 lei și butoane pietonale cu 12.331 lei. În total, 248.825 lei, plătiți direct, fără niciun fel de licitație.

Și mai e ceva. În 27 noiembrie 2019, dimineața, SDM a scos la licitație un „acord-cadru de lucrări de extindere a infrastructurii de fibră optică pentru sistemul «Trafic management și supraveghere video»”. Acesta ar urma să fie valabil timp de patru ani și să includă opt contracte subsecvente. Valoarea totală: până la 17,7 milioane de lei. Adică peste 3,7 milioane de euro! Ofertele au putut fi depuse până în 21 ianuarie 2020. De fapt, este una singură: din partea firmei F, cea deținută de colegul de la Horticultura.

Dominic Fritz, candidatul Alianței USR-PLUS la Primăria Timișoara

—
Am fost întrebat de câțiva concitadini în ultimele zile despre idei concrete. Aici ar fi una: haideți să nu mai risipim banii publici prin tot felul de șmenuri cu firme de partid pentru semafoare de care nimeni nu are nevoie.

(Prioritatea numărul 1 în viziunea strategică propusă de mine: ”Deschidem și digitalizăm administrația locală”. Fără o reformă profundă, asumată, nu vom rezolva nimic, în nici un domeniu.)

USR Timișoara și-a desemnat lista de candidați pentru Consiliul Local

USR Timișoara și-a desemnat lista de candidați pentru Consiliul Local

Sâmbătă, 1 februarie, a avut loc Adunarea Generală a filialei USR Timișoara, în urmă căreia afost stabilită prin votul tuturor membrilor lista candidaților USR la Consiliul Local Timișoara.

„Am ales această listă în mod transparent, nu în spatele ușilor închise. Este o listă de cetățeni, pentru cetățeni. Vrem să aducem Consiliul Local mai aproape de oameni, mai ales în cartiere. Consiliul Local nu mai trebuie să fie un instrument de aprobare oarbă a extravaganțelor primarului; noi îl vom transforma într-un spațiu viu de democrație, în care vocea timișorenilor să fieauzită.” a declarat Dominic Samuel Fritz, candidatul USR la Primăria Timișoara.

În fruntea listei a fost ales Dan Reșitnec care, la doar 33 de ani, este Președintele USR Timișoara. De profesie inginer software, Dan Reșitnec ocupă o poziție de management în domeniul IT, într-o companie din Timișoara. El a fost coordonatorul campaniei Fără Penali în funcții publice în județul Timiș.

Al doilea clasat este Ruben Lațcău, vicepreședinte USR Timișoara. În vârstă de 31 de ani, Ruben Lațcău este inginer mecanic și lucrează într-o corporație automotive, pe o poziție de middle management. În ultimele 6 luni a lucrat intens la documentele de viziune și politici publice din cadrul campaniei locale, fiind și o prezență constantă în dezbaterile publice ale Primăriei Timișoara.

A treia poziție pe listă este ocupată de Rodica Militaru, membru fondator al USR Timișoara și actual vicepreședinte. Rodica Militaru are 65 de ani, este dr. inginer, cadru didactic la Universitatea Politehnica Timișoara, consultant pentru sisteme de management. A fost și este implicată activ în toate campaniile USR. Coordonează elaborarea secțiunii Administrație din programul electoral al USR.

Lista completă a candidaților USR pentru Consiliul Local Timișoara, în ordinea voturilor primite

1. Dan Reșitnec – manager IT
2. Ruben Lațcău – Inginer mecanic
3. Rodica Militaru – Doctor Inginer, cadru didactic la Universitatea Politehnică
4. Răzvan Negrișanu – Arhitect/ Urbanist/ Antreprenor
5. Ana Munteanu – Actriță/Activist civic
6. Aida Szilagy – Expert sustenabilitate/Doctor în eco-eficiență industrială
7. Ovidiu Merean – Programator
8. Paula Romocean – Director executiv
9. Jorge Gonzalez – Profesor
10. Dana Lazăr – Asistent europarlamentar
11. Mihaela Rusu – Medic
12. Tiberiu Simionaș – Inginer de proces
13. Mihai Mortan – Manager proiecte
14. Dragoș Nistor – Arhitect
15. Cosmin Milos – Asistent manager
16. Andrea Kelemen – Inginer de calitate
17. Mădălin Dogaru – Administrator șef și cadru didactic asociat la Facultatea de Economie şi de Administrare a Afacerilor
18. Bogdan Răescu – Asistent Marketing
19. Victor Drăgoi – Inginer
20. Simona Nanu – Designer proiectant
21. Cătălina Jahn – Broker
22. Valerian Munteanu – Programator
23. Larissa Mihala – Manager vânzări
24. Adrian Borugă – Contabil șef
25. Alexandru Andrițoiu – Antreprenor
26. Adina Burghel – Psiholog
27. Ioan Sebastian Ardelean – Specialist în Politici Publice și Advocacy
28. Sorin Voinea – Programator
29. Victor Lujanschi – Inginer
30. Ionuț-Valentin Belgun – Inginer
31. Andrei Pechianu – Tehnician telecomunicații

Care sunt problemele persoanelor cu dizabilități din Timișoara

Care sunt problemele persoanelor cu dizabilități din Timișoara

3 decembrie, este ziua internațională a persoanelor cu dizabilități. Am stat de vorbă cu trei timișoreni – Iren, Cosmin și Cătălina. Ce au avut de spus despre ce fel de oraș își doresc și despre cum putem construi o Timișoară pentru toți.

Iren este timișoreancă și se deplasează folosind un cărucior cu rotile:

„Îmi doresc în acest oraș ca toate persoanele, indiferent de felul în care se deplasează, să poată avea accesibilizare. Sunt foarte multe gropi, altă dată sunt mașini care sunt parcate pe trotuar și atunci eu trebuie eu să mă dau jos mai întâi de pe trotuar, să mă uit dacă vine o mașină sau alta sau să văd dacă vine tramvaiul, să ocolesc acea mașină și să mă urc din nou pe trotuar, ceea ce nu este ușor! O bordură nu trebuie să fie numai puțin înaltă, ea trebuie să fie la nivel cu partea carosabilă. Cred că nu este un drept special. Să pot exista la fel cum există mulți alți semeni ai mei.”

Cosmin are 30 de ani, e din Timișoara și a absolvit al Universității de Vest, Facultatea de Asistență Socială:

„Mi-aș dori ca toți oamenii să mă respecte așa cum sunt eu. Să nu mă vadă ca un monstru sau ca o altfel de persoană. Îmi doresc foarte mult ca acest oraș să fie mult mai deschis persoanelor cu dizabilități. Și îmi doresc ca în Timișoara să fie luate deciziile împreună cu persoanele cu dizabilități. Să fim și noi întrebați, pentru că noi știm cel mai bine cum e. Cum e accesibilitatea în oraș, cum e o bordură care nu este în regulă…”

Cătălina locuiește în Timișoara de 24 de ani, unde s-a mutat din Republica Moldova. Este o persoană surdă, poate vorbi și are proteze auditive.

„Accesibilizare pentru persoanele surde înseamnă prezența unui interpret, înseamnă informație despre evenimente și festivaluri. Înseamnă anunțuri pentru surzi cu privire la activitățile la care ei ar putea participa în orașul Timișoara. Și atunci când eu merg la Primărie și nu înteleg ceea ce mi se spune, mi-ar plăcea să am un interpret care să îmi explice. Avem dreptul legal să ni se ofere interpreți. Acesta nu este un moft. Visez ca orașul Timișoara să devină un oraș european accesibilizat pentru persoanele cu dizabilități. Și sper să nu visez degeaba, așa să se facă!”

„Vreau să construim un oraș în care fiecare poate contribui cu abilitățile lui. Vreau un oraș în care persoanele cu dizabilități sunt văzute, sunt ascultate și sunt incluse în deciziile care se iau. Un astfel de oraș este mai bun, nu doar pentru persoanele cu dizabilități, ci de fapt crește calitatea vieții pentru toată lumea.”, a declarat Dominic Samuel Fritz, candidat USR la Primăria Timișoara.

Un oraș pentru toți timișorenii

Astăzi, 3 decembrie, este ziua internațională a persoanelor cu dizabilități. Am stat de vorbă cu trei timișoreni – Iren, Cosmin și Cătălina. Ce au avut de spus despre ce fel de oraș își doresc m-a impresionat mult. Ajută-ne să ducem mesajul lor la cât mai multă lume!

Gepostet von Dominic Samuel Fritz am Dienstag, 3. Dezember 2019
Dominic Samuel Fritz, candidatul USR la Primăria Timișoara: Împreună vom reaprinde spiritul Timișoarei!

Dominic Samuel Fritz, candidatul USR la Primăria Timișoara: Împreună vom reaprinde spiritul Timișoarei!

Aveai 19 ani când ai venit pentru prima dată în România. Cum s-a întâmplat? 

După ce am terminat liceul, am vrut să câștig, măcar pentru un an, experiență practică de viață, să învăț de la alți oameni care au o perspectivă total diferită. Am aplicat pentru un program de voluntariat cu locuri în mai multe țări în lume, și am ajuns, mai mult sau mai puțin întâmplător, la Timișoara. Nu știam absolut nimic despre Europa de Est, despre România, despre Banat. Cred că am venit cu un bagaj de prejudecăți. Și am găsit o lume cu o istorie și o cultură care m-au făcut să înțeleg, pentru prima oară, ce este Europa.

Ai devenit cunoscut în Timișoara cu proiecte culturale și ca dirijor la „Timișoara Gospel Project”. Cum de te-ai hotărât să te implici și în politică?  

Timișoara este singurul oraș din lume unde mă simt cu adevărat parte a unei comunități – a unei comunități creative, primitoare și pline de viață. Timișoara are un potențial uriaș, potențial care momentan se evaporă din cauza unui sistem administrativ și politic rămas în secolul trecut. Iubesc acest oraș prea mult ca să stau deoparte. Iar începând cu protestele anti-corupție și pro-justiție din 2017, la care am participat activ, mi-am dat seama că viața mea profesională din administrația publică germană și implicarea mea în România nu mai trebuie să fie două lucruri separate. 

Și de ce ai ales USR?

Partidele mari sunt cele care au adus România și Timișoara acolo unde suntem. Singura noastră speranță este o reformare profundă a clasei politice, iar asta se poate face doar cu oameni noi și partide noi. Am intrat în USR, la fel ca și mulți alții, dintr-o dorință de a schimba regulile jocului. Ne-am săturat să fim conduși de o clasă politică vulgară, incompetentă și coruptă. Observ că din ce în ce mai mulți români simt la fel și prind curaj să se implice politic pentru a schimba sistemul din interior.

Cum crezi că experiența ta internațională te poate ajuta pentru funcția de primar?

Timișoara trebuie plasată din nou pe harta orașelor europene inovatoare, trebuie să devină un reper internațional pentru ce înseamnă „oraș” în secolul 21. Eu de mulți ani lucrez în cooperare internațională, înțeleg cum funcționează ecosistemul european, care sunt regulile nescrise pentru a atrage interes internațional (și fonduri). Și nu sunt singurul care are această perspectivă, mulți timișoreni au experiență internațională sau trăiesc în străinătate, și aș vrea să ne gândim cum putem valorifica și perspectiva și relațiile diasporei pentru dezvoltarea orașului. 

Apropo de dezvoltare – care crezi că trebuie să fie prioritățile orașului?  

Pentru mine totul începe cu o administrație publică funcțională, care răspunde în mod eficient și corect la nevoile cetățenilor. Momentan avem un haos în instituțiile publice locale, haos prin care pierdem și bani și timp, deci cu siguranță va fi o prioritate o restructurare în primărie și în societățile comerciale din subordine. Digitalizarea procedurilor și a serviciilor, cu transparență maximă, ne va ajuta nu doar să devenim o administrație locală modernă, ci și să stopăm sifonarea banilor.

Un sistem de transport în comun și o rețea de piste de biciclete cu adevărat funcționale vor fi o prioritate importantă pentru a moderniza mobilitatea urbană din Timișoara – trebuie să motivăm oamenii să-și lase mașina personală acasă, altfel nu vom face față niciodată traficului auto. 

Un alt punct important va fi dezvoltarea unei strategii coerente pentru renașterea cartierelor timișorene. Avem nevoie de o punte de legătură între nevoile cartierelor și aparatul primăriei, de restaurare și revitalizare, inclusiv încurajarea turismului în cartierele istorice. Și, nu în ultimul rând, de o conexiune bună a cartierelor mărginașe cu centrul, cu ajutorul mijloacelor de transport în comun, și de o urbanizare coerentă, cu străzi asfaltate, trotuare și utilități publice. E greu de înțeles de ce Timișoara, la 135 de ani după ce a fost primul oraș din Europa cu iluminat stradal electric, încă are străzi întregi unde e beznă noaptea!

Dacă tot vorbim de marginea orașului – mulți timișoreni de fapt locuiesc în satele din jurul Timișoarei. Ce rol va juca acest aspect pentru tine ca primar?

E un aspect foarte important – trebuie să gândim dezvoltarea Timișoarei nu doar în limitele granițelor administrative, ci cu perspectiva unei zone metropolitane. Doar așa vom putea să ne folosim de avantajele aglomerației, și doar așa putem intra în competiție cu alte zone metropolitane din Europa. Deci voi pune un mare accent pe colaborarea cu primăriile din jurul Timișoarei, inclusiv pentru atragerea de fonduri europene comune.

Ce le răspunzi celor care te consideră un idealist, celor convinși că în România nu se poate schimba nimic, așa că e mai „safe” să te aliezi cu cei din sistem decât să încerci să îl reformezi?

Cred că ne-a trecut iluzia că statusul quo e mai „safe”. De 30 de ani, aceiași oameni din același sistem falimentar, ne oferă aceeași ciorbă reîncălzită, iar lucrurile nu se schimbă în bine, ci instituțiile publice putrezesc din ce în ce mai mult. Dacă nici acum, când peste 5 milioane de români au plecat deja, nu prindem curaj să refacem sistemul din temelii, atunci când?