Nicolae Robu dezinformează. Timișoara e plină de gunoaie și Primăria e responsabilă

Nicolae Robu dezinformează. Timișoara e plină de gunoaie și Primăria e responsabilă

Zi după zi, Timișoara este tot mai puțin orașul trandafirilor și se transformă într-o urbe întunecată și murdară. Deșeuri din construcții, coșuri de gunoi ce dau pe dinafară, ambalaje, frunze nemăturate, praf pe lângă borduri, rampe de gunoi. Timișorenii găsesc la tot pasul o priveliște dezolantă.

În acest timp, primarul Timișoarei se derobează, în stilu-i caracteristic, de responsabilități. Domnul Robu se luptă pe pagina dumnealui de Facebook cu Garda de Mediu, cu PSD-ul sau ne arată câte goluri a mai înscris, în loc să se ocupe de sarcinile sale edilitare. Și, așa cum vom arăta mai jos, se folosește în postările sale de jumătăți de adevăr.

De ce avem o Timișoară murdară și cine e de vină

Până la sfârșitul lui octombrie 2018, RETIM răspundea de:

  1. salubrizarea stradală și ridicarea rampelor clandestine de de deșeuriprin contractul cu primăria Timișoara, expirat în august și prelungit până în octombrie;
  2. colectarea deșeurilor de la persoane fizice și juridice prin contractul în curs cu ADID Timiș (Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Deșeuri – o organizație constituită din toate primăriile din județ și Consiliul Județean, ce are rolul de a gestiona serviciul de salubrizare a localităţilor)

Conform legii, până în 2014, salubrizarea și colectarea deșeurilor (punctele 1 și respectiv 2) se făceau de către același operator. Din 2014, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 99/2014 pentru modificarea și completarea Legii serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101/2006, există posibilitatea ca cele două servicii să fie contractate de operatori diferiți.

Azi, la finalul lui 2018, din cauza nepăsării instituțiilor locale, nu avem salubrizare stradală, nimeni nu mai ridică gunoiul din rampele clandestine și autoritățile locale nici nu verifică dacă populația are sau nu contract cu Retim. Să le luăm pe rând.

Salubrizarea stradală din Timișoara e practic inexistentă

În prezent, Retim se mai ocupă doar de colectarea deșeurilor. Pentru acordarea serviciilor de salubrizare, primăria Timișoara are în curs o licitație, după ce licitația din primăvară a fost un eșec. La această a doua licitație au depus oferte doi operatori: Polaris M Holding S.R.L. și Brantner Servicii Ecologice S.R.L., iar ofertele lor se afla în curs de analizare, termenul limită fiind luna mai 2019.

Între timp, primăria Timișoara a încheiat un contract direct cu Horticultura (o firmă ce are ca obiect de activitate amenajarea și întreținerea spațiilor verzi) pentru a face curat în oraș pentru 80 de zile, în schimbul a 34.000 euro. Adică 425 euro pe zi pentru a goli și coșurile de gunoi și, ne asigură domnul Robu, pentru a mătura străzile (deși acest punct nu e prevăzut în contract!). Horticultura nu are însă nici pregătirea și nici numărul de oameni necesari pentru a face curat în oraș, deci atribuirea salubrizării către o firmă care nu are licență pentru activitatea de salubrizare este nelegală, așa cum arată Legea 101/2006 la articolul 30:

(1) Constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 30.000 lei la 50.000 lei următoarele fapte, altele decât cele prevăzute în Legea nr. 51/2006, republicată:

c) încheierea de către primar a contractelor de delegare a gestiunii pentru una dintre activitățile de salubrizare a localităţilor prevăzute la art. 2 alin. (3) cu un operator care nu deține licenţă;

Așadar domnul Robu a acționat ilegal când a oferit salubrizarea către Horticultura.

Primăria Timișoara nu mai ridică gunoiul depozitat în rampe clandestine

Această prevedere era trecută în contractul dintre Primărie și Retim, contractul de la punctul 1, cel expirat în acest an. Domnul Robu se face uită că e responsabilitatea dumnealui să se ocupe de această problemă, însă Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor, conform articolului 21, e clară:

(3) În cazul deșeurilor abandonate și în cazul în care producătorul/deținătorul de deșeuri este necunoscut, cheltuielile legate de curățarea și refacerea mediului, precum și cele de transport, valorificare, recuperare/reciclare, eliminare sunt suportate de către autoritatea administrației publice locale.

Putem afirma, cu legea în mână, că domnul Robu dezinformează atunci când spune că nu cade în sarcina primăriei strângerea gunoiului din rampele clandestine:

Tot ce înseamnă gunoi menajer -altfel spus: gunoi din pubele, containere, rampe clandestine (s. n.), rampe sezoniere de primăvară și toamnă- NU MAI ARE LEGĂTURĂ CU PRIMĂRIA!

Primăria este responsabilă doar de ridicarea gunoiului din coșurile de pe domeniul public -trotuare, piețe, stații STPT, parcuri- și de măturatul și spălatul străzilor!

Garda de Mediu a amendat Primăria pentru că nu și-a îndeplinit obligațiile, iar amenda o vom plăti cu toții, nu doar domnul Robu, deși dumnealui este vinovat.

Lipsa contractelor dintre Retim și populație

Există atât persoane fizice, cât și juridice care nu au contract cu Retim. Sau, dacă au, declară mai puține persoane în contract, așa cum e cazul unor Asociații de Proprietari. Și atunci scapă de gunoi cum pot, îl lasă la colț de stradă sau lângă pubelele vecinilor.

Primăria are instrumentul legal de a impune încheierea unui contract pentru ridicarea deșeurilor, conform Legii 101/2006, art. 30:

(5) Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei refuzul utilizatorului de a încheia contracte de prestări servicii cu operatorul de salubrizare licențiat în aria de delegare respectivă.

În plus, primăria poate rezolva situația celor fără contracte cu operatorul de salubritate prin impunerea unei taxei speciale, pe care s-o vireze ulterior operatorului (Legea 99/2014):

Autoritățile administrației publice locale au obligația să instituie taxe speciale […] și să deconteze lunar operatorilor, direct din bugetul local, contravaloarea prestației efectuate la utilizatorii fără contract.

Impunerea e mai dură decât contractul, pentru că în contract se pot declara, pe proprie răspundere, mai puțini locatari, pe când la impunerea taxei datele se iau de la evidența populației.

Doar că Primăriei Timișoara nu i-a păsat că doar unii plătesc ridicarea gunoiului, deși toți îl produc. În loc să se certe pe Facebook cu Garda de Mediu, domnul Robu putea să intervină și să-i sancționeze pe cei care nu au contract cu Retim. Sau să le vorbească cetățenilor despre importanța colectării selective, despre campaniile de curățenie pe care le desfășoară Retim sau pur și simplu să le explice că locul gunoiului nu e la marginea străzii.

În concluzie, nu avem salubrizare stradală, nimeni nu mai ridică gunoiul din rampele clandestine și nici nu verifică dacă populația are sau nu contract cu Retim. Toate aceste responsabilități cad în sarcina autorităților locale. Un primar căruia îi pasă s-ar ocupa de problemele reale ale orașului, în loc să stea pe Facebook și să-și numere golurile.

Rodica Militaru,
Membru în Biroul Local al USR Timișoara

Creșterea taxelor pentru timișoreni este o măsură luată din disperare. USR propune alternative.

Creșterea taxelor pentru timișoreni este o măsură luată din disperare. USR propune alternative.

Domnul Nicolae Robu dorește creșterea impozitului auto și a celui pe clădirile nerezidențiale deținute de persoanele juridice cu 50% – adică maximumul permis de lege.

USR Timiș consideră că această măsură dorește să mascheze o administrație incompetentă. Creșterea acestor taxe are ca unic scop umplerea golurilor din bugetul Primăriei.

Primăria Municipiului Timișoara (PMT) are datorii atât față de firmele din subordine, cât și față de societățile ce efectuează lucrări publice. Aceste datorii demonstrează incompetența aparatului administrativ condus de domnul Robu. Nu putem să nu ne întrebăm „Unde se duc banii? Sunt oare toți folosiți inteligent și într-un mod chibzuit?

Edilul Nicolae Robu a declarat public:

În Timișoara nu se va majora niciun impozit local, prin decizii ale primăriei, câtă vreme voi fi eu primar. Eu sunt un liberal autentic și, implicit, un adept al fiscalității reduse, al ideii că banii trebuie să rămână, în cât mai mare măsură cu putință, la cei ce îi produc.

Aceasta este cea mai transparentă și publică formă de ipocrizie. Spui una și faci alta. Bineînțeles că ar exista varianta accesării Fondurilor Europene pentru diverse proiecte de dezvoltare a orașului, dar acest lucru ar însemna efort și muncă din partea echipei de la Primărie. Cu siguranță este mai ușor să crești taxele cu o semnătură și să-ți acoperi găurile bugetare generate prin proasta gestionare a finanțelor orașului.

Domnule Primar, Timișoara ar vrea să vorbiți mai rar despre vaporașe sau fântâni de milioane de euro. Am dori să auzim mai multe despre cum ați reușit în acești 6 ani de mandat să optimizați cheltuielile din banul public, ca un Liberal Autentic cum vă prezentați.

CE PROPUNE USR

  • Dacă scopul este creșterea sumelor din vistieria primăriei, recomandăm întâi soluția liberală, anume o conducere mai eficientă a instituției și mai puține societăți care să îi căpușeze bugetul.

O colaborare mai strânsă cu STPT și Colterm, pentru a le ajuta să se autosusțină și deci să nu mai înghită sume uriașe de la PMT (STPT și-a făcut în 2018 bugetul pe subvenții de 90 milioane lei și Colterm a primit o majorare de capital de 83 milioane lei în 2016).

Suntem 100% siguri că toți timișorenii doresc o administrație mai cumpătată, care să facă mai multe cu banii pe care îi are.

  • Dacă scopul este descongestionarea traficului, problema are soluții mult mai bune.

Soluția 1
În primul rând, transportul în comun din Timișoara este o glumă. Există câteva linii de autobuz care funcționează rapid și eficient, dar în afară de acestea situația este dezastruoasă.

Normal că orașul se umple de mașini în momentul în care ești dependent de acestea. Tramvaiele sunt neîncăpătoare și nepunctuale. Liniile de autobuz nu acoperă corect orașul și nu îți dau posibilitatea de a ajunge dintr-o parte în alta a orașului într-un timp decent.

Cine are de pierdut din asta? Toți timișorenii. Suntem obligați să folosim mașina zi de zi, pentru a nu pierde ore întregi așteptând un mijloc de transport care nu mai vine. Asta se traduce în multe mașini vechi care ne aglomerează șoselele și ne blochează în trafic.

Avem nevoie de un transport public modern: punctual, curat, sigur și rapid. Iar acest lucru se poate face, după cum au demonstrat multe orașe din Vest, dar și unele din țară. Soluțiile există deja, dar avem nevoie și de oameni dornici să le implementeze.

Soluția 2

Extinderea Timpark pe alte străzi și creșterea taxelor de parcare din zonele cele mai aglomerate.

Acest lucru va redistribui puțin densitatea traficului din unele zone și va încuraja la rândul lui folosirea transportului în comun.

De asemenea, aceste taxe vor fi plătite de toți cei care folosesc infrastructura orașului, nu doar de timișoreni. Este o măsură testată peste tot în lume, inclusiv în București și Cluj. Nu este o măsură care să ne bucure, dar este necesară. În unele zone din Complexul Studențesc nu există suficient loc pentru a intra cu o mașină de pompieri. Asta este o problemă care trebuie rezolvată.

Soluția 3

Supra-impozitarea celei de-a 2-a mașini. Ideea este simplă. O mașină este o necesitate, a doua nu mai este la fel de necesară. Dar ca să fie o măsură etică, e nevoie ca întâi să creăm alternative fiabile și plăcute la mașina personală. Dar în loc să ia măsuri pentru descongestionarea traficului, tot ce face actuala administrație este să lărgească șosele și să reabiliteze pasaje, lucruri care te obligă să circuli și mai mult cu mașina.

Ce se întâmplă acum cu banii din parcări?

Societatea de Drumuri Municipale (SDM) a strâns aprox. 7 milioane de lei în 2017. A făcut parcări de 1 milion, iar pe restul i-a vărsat la bugetul local.

Dacă USR ar gestiona orașul: SDM ar strânge mai mulți bani; ei ar putea fi investiți în locuri de parcare (de exemplu: parcarea supra-etajată de la Openville a costat 12,6 milioane euro pt 910 locuri de parcare, așadar aprox. 14.000 euro/loc de parcare; tariful e de 3 lei ora), dar și în alternative de transport (mijloace de transport moderne, piste de biciclete, trotuare) ori amenajarea de spații verzi/parcuri.

Soluții există mai multe decât acestea. Dar au în spate o viziune pe termen lung. Administrația locală nu se comportă ca un organ competent care iubește orașul și locuitorii acestuia. În actuala primărie, singura viziune e statuia monumentală a domnului Robu.

Alexandru Cadar,
președinte USR Timișoara

Asociația Timișoara Capitală Culturală nu le răspunde cetățenilor, deși funcționează pe banii lor

Asociația Timișoara Capitală Culturală nu le răspunde cetățenilor, deși funcționează pe banii lor

Asociația Timișoara – Capitală Culturală Europeană (ATCCE) își desfășoară activitatea preponderent pe banii românilor și mai ales ai timișorenilor:

  • în 2017, 83% din încasările ATCCE au fost din bani publici;
  • în perioada ianuarie 2017 – septembrie 2018 (21 de luni) acestea au ajuns la 90%.
Sursa încasărilor ian. – dec. 2017 (12 luni) ian. 2017 – sept. 2018 (21 luni)
Primăria Municipiului Timișoara
2.150.000 lei 74% Bani publici

83%

200.000 lei 7%
59.627 lei 2%
4.470.553 lei 80% Bani publici

90%

500.050 lei 9%
59.626 lei 1%
Consiliul Județean Timiș
Ministerul Culturii
Alte cotizații
119.616 lei 4%
296.396 lei 10%
85.047 lei 3%
575.888 lei 10%
Sponsorizări
Vânzare bilete
U.E. – fonduri atrase 0 lei
TOTAL 2.910.686 lei 5.616.118 lei
Sursa datelor: timisoara2021.ro facebook.com/NicolaeRobu

În recentul comunicat de presă, transmis în urma publicării unui comunicat al USR, ATCCE afirma că:

Suntem în continuare, deschiși la orice fel de inițiativă în ceea ce privește opiniile și propunerile cetățenilor Timișoarei, la orice fel de solicitare privind activitatea asociației.

Cu toate acestea, contrar propriilor declarații și în ciuda propriilor bugete bazate covârșitor pe bani publici, ATCCE continuă să nu răspundă solicitărilor venite dinspre cetățeni și societatea civilă.

Așa cum am prezentat în analiza USR Timișoara – „Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană, bilanț dezastruos la 2 ani”, există 3 cereri adresate ATCCE, inclusiv prin intermediul principalilor săi finanțatori – PMT și CJT care nici până astăzi nu au primit răspuns:

  • 2 cereri formulate prin intermediul platformei civice romaniacurata.ro, în 5 iunie 2018 și
  • 1 cerere adresată prin intermediul demersului jurnalistic putereaacincea.ro, în 27 iunie 2018.

Ba mai mult, pentru cea din urmă, ATCCE a transmis că nici nu va răspunde, pentru că asociația nu intră sub incidența Legii 544/2011 privind liberul acces la informații de interes public.

Dar, atunci, cum rămâne cu propria declarație din comunicatul de presă: Suntem în continuare, deschiși […] la orice fel de solicitare privind activitatea asociației”?

Filiala USR Timișoara, fidelă politicii în interesul cetățeanului, reiterează și solicită public ATCCE să răspundă tuturor întrebărilor adresate prin aceste 3 cereri, dintre care următoarea ni se pare cea mai importantă:

Care este calendarul de reorganizare al Asociației Timișoara – Capitală Culturală Europeană?

Analiză USR Timișoara – Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană, bilanț dezastruos la 2 ani

Analiză USR Timișoara – Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană, bilanț dezastruos la 2 ani

Cine este Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană

Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană (ATCCE) a fost înființată în 2011, de un număr de 63 de timișoreni¹. Ulterior, acestora li s-au adăugat alții, ajungându-se la peste 100 de membri la momentul câștigării titlului, în 16 septembrie 2016².

ATCCE este condusă de un Consiliu Director.

La momentul câștigării titlului acesta era format din 11 membri: reprezentantul Primăriei Municipiului Timișoara, reprezentantul Consiliului Județean Timiș, Emil Cristescu, Vlad Gaivoronschi, Ingrid Deac, Codruța Popov, Norbert Tako, Marcela Titz, Corina Răceanu, Levente Kozma, Victor Neumann.

Consiliul Director conduce, la rândul lui, prin intermediul Directorului executiv, în persoana dnei. Simona Neumann.

Asociația a fost înființată pentru câștigarea titlului de Capitală Europeană a Culturii și pentru implementarea proiectului, în cazul câștigării competiției.

Proiectul Timișoara 2021

Dosarul de candidatură câștigător Timișoara 2021 cuprinde mai multe proiecte culturale majore, interconectate între ele, fiecare cu propriul plan de creare, dezvoltare și creștere în perioada 2017 – 2021.

Proiectele majore sunt descrise în dosarul de candidatură³ publicat pe site-ul asociației și pe site-ul Ministerului Culturii.

Bugetul total estimat al proiectului Timișoara 2021 este de 48,5 milioane euro.

70% din totalul bugetului estimat este planificat a fi alocat strict proiectelor culturale, respectiv atât proiectelor descrise în dosar, cât și proiectelor complet noi.

Din bugetul total estimat, proiectelor noi li s-a rezervat suma de 10 milioane euro.

Opiniile experților internaționali, la ultima evaluare a proiectului Timișoara 2021, iulie 2018

  • Extrase privind evaluarea Programului Cultural Timișoara 2021
    • Comisia salută faptul că programul este din nou prezentat similar cu ceea ce s-a prezentat în dosarul de candidatură. Propunerea depusă în octombrie 2017, cu introducerea cluster-elor (Piața!, Acasă!, Circ!, Pâine!, Heaven!, etc.) nu doar că a transformat abordarea într-un program prea universal, ci a schimbat în totalitate viziunea.
    • Numeroase proiecte care necesită perioade îndelungate de timp pentru cercetare sau pentru elaborarea arhivelor nu au fost încă demarate.
    • Comisia atrage atenția asupra programării actuale neechilibrate, în special în circumstanțele dificultăților financiare evidențiate mai sus, cu proiecte ambițioase și costisitoare față de inițiative minore, sau cu proiecte programate și nelansate încă.
    • Comisia consideră că direcția urmată de programul cultural este promițătoare însă cu toate acestea, atrage atenția asupra absenței coerenței și a unei planificări clare.
    • Trebuie puse la dispoziția publicului larg, in timp util, informații nu doar despre programul public ci si privind starea generală a evoluției proiectului.
    • Comisia înțelege că dezvoltarea ulterioară este restricționată într-o anumită măsură de întârzierile survenite în finanțare, însă în același timp consideră că acest lucru este cauzat și de lipsa unei definiri clare a programului cultural până în prezent. Trebuie să se acorde o atenție specială ambelor categorii de proiecte: cele deja enunțate în dosarul de candidatură și cele care urmează să fie declarate câștigătoare în cadrul apelurilor publice.
  • Extrase privind reorganizarea ATCCE
    • Structura organizațională este încă neclară întrucât Consiliul Director nu figurează în grafic. Structura organizațională trebuie să includă informații despre modul de relaționare și comunicare cu acest Consiliu dar și cu toate organismele de supervizare și consiliere, ca de pildă Consiliul de supraveghere, monitorizare independentă, evaluare și audit, consiliul cultural, de guvernanță și etică.
    • Modificările survenite în componența Consiliului de administrație și în structura membrilor Asociației vor fi soluționate cât mai curând posibil, și apoi vor fi comunicate in mod transparent atât forurilor competente cât și publicului larg.
    • Se recomandă elaborarea unui cod de etică pentru întreaga structură.

Întregul conținut al scrisorii de evaluare a Comitetului internațional de monitorizare din iunie 2018 poate fi consultat pe site-ul ATCCE.

Date și fapte din activitatea Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană la 2 ani de la câștigare

  • 40 de membri excluși fără notificare

În aprilie 2017, au fost excluși 40 de membri din Asociație, fără a fi notificați în prealabil, pentru că statutul permite excluderea fără notificare pe baza de neplată a cotizației. Lista celor excluși este publicată pe site-ul asociației.

Curios și confuz este faptul că, în baza datelor publicate pe portalul de transparență just.ro, atât Judecătoria Timișoara, cât și Tribunalul Timiș au respins cererea Asociației având ca obiect modificarea de acte constitutive ce cuprindeau și excluderea de membri.

Astăzi sunt în asociație 70 de membri, conform listei publicate pe site-ul ATCCE.

  • Timișoreni interesați să devină membri, ținuți la ușă

În 2018, conform declarațiilor conducerii Asociației, au fost depuse peste 80 de adeziuni, inclusiv din rândurile celor excluși fără notificare în 2017.

Toate aceste persoane care doresc să devină membre ale Asociației sunt încă ținute la ușă de mai bine de jumătate de an, fără nicio informare, fără niciun dialog despre când vor fi primiți în Asociație și cum se pot ei implica.

  • 7 din 11 membri ai Consiliului Director au demisionat

Consiliu Director al ATCCE a rămas cu 4 membri, și anume: reprezentanții Primăriei Municipiului Timișoara și Consiliului Județean Timiș, Emil Cristescu și Vlad Gaivoronschi.

7 au demisionat. Aceștia sunt Ingrid Deac, Codruța Popov, Norbert Tako, Marcela Titz, Corina Răceanu, Levente Kozma, Victor Neumann.

  • Statutul ATCCE aplicat după interese

Suntem aproape de finalul anului 2018 și ATCCE nu a organizat Adunarea Generală ordinară a Asociaților (membrilor), a cărui scop este:

  1. aprobarea raportului de activitate pentru anul 2017 și
  1. aprobarea planului de activitate pentru anul 2018.

Termenul limită a fost 7 aprilie 2018, conform art. 20, alin. 1 din statutul ATCCE.

De ce se tergiversează organizarea adunării generale:

  • 7 membri ai actualului Consiliul director au demisionat, primele demisii fiind înregistrate în a doua parte a anului 2017.
    • Art. 23, alin.2, statutul ATCCE: „În caz de vacantare, din diferite motive, a unui loc de membru în Consiliul director, la prima Adunare Generală se va proceda la alegerea acestuia”.
  • Alegerea noului Consiliu director trebuia demarată încă din octombrie 2016, conform recomandărilor juriului internațional de selecție.
    • Art. 22, lit. D, statutul ATCCE: „Adunarea Generală alege și revocă, individual și colectiv, membrii Consiliului director”.
  • Peste 80 de noi adeziuni înregistrate la nivelul lunii aprilie 2018, așteaptă să fie validate.
    • Art. 22, lit. F, statutul ATCCE: „Adunarea Generală este cea care confirmă primirea noilor membri în perioada dintre adunări”.

În plus, la fel ca în cazul oricărei alte asociații, și în cazul ATCCE, conform legislației în vigoare și conform statutului (art.19-22), adunarea generală a membrilor este organul suprem de conducere, care între altele:

  • aprobă bugetul de venituri și cheltuieli;
  • aprobă raportul de activitate al Consiliului director;
  • controlează activitatea derulată de Consiliul director, de cenzori și de aparatul de lucru al ATCCE.
  • Reorganizarea ATCCE amânată de 2 ani

ATCCE ar fi trebui să își aleagă un nou Consiliu Director, format din mai puțini membri, fiecare cu roluri și sarcini clare, astfel încât activitatea acestuia să fie mai eficientă, toate aceste lucruri fiind descrise în dosarul de candidatură câștigător³, la pag. 84-85.

Juriul internațional de selecție a apreciat și a întărit acest aspect. Astfel, prima lor recomandare pentru ATCCE a fost: „Membrii Consiliului Director al Asociației TM2021 să fie numiți, astfel încât Consiliul să devină complet funcțional (p84 din dosarul de candidatură³)”.

Recomandarea a fost formulată în octombrie 2016!

  • Reorganizarea ATCCE fără transparență

În septembrie 2018, după 2 ani, a fost demarat procesul de alcătuire a noului Consiliu Director al ATCCE, așa cum este el descris în dosarul de candidatură câștigător și recomandat ca primă măsură de juriul internațional de selecție în septembrie 2016.

Pentru pozițiile 7 și 8 din noul Consiliu Director au fost deja selectați următorii:

  • Rada Horațiu, pentru poziția de reprezentant al mediului economic local; acesta va fi și președintele Consiliului Director, în situația în care Primăria Municipiului Timișoara nu dorește exercitarea acestei funcții;
  • Ulrich Fucks, pentru poziția de expert internațional, acesta fiind actual membru în Comitetul de monitorizare al Timișoara 2021 și membru al juriului de selecție, care a ales Timișoara câștigătoare.

ATCCE nu a publicat raportul de evaluare a candidaților înscriși. A publicat doar rezultatul final al votului comisiei de selecție.

Principalul finanțator al ATCCE, Primăria Municipiului Timișoara a votat cu obiecții.

Configurația întregului Consiliu Director nou pentru Timișoara 2021 este:

  1. reprezentantul Primăriei Municipiului Timișoara (numit de Primarul Municipiului Timișoara);
  2. reprezentantul Consiliului Județean Timiș (numit de președintele Consiliului Județean Timiș);
  3. reprezentatul Ministerului Culturii și Identității Naționale (numit de Ministrul Culturii și Identității Naționale);
  4. un reprezentant al sectorului cultural instituțional (ales  de  Adunarea Generală a Asociației Timișoara – Capitală Culturală Europeană);
  5. un reprezentant  al scenei culturale independente și  al  sectorului  Industriilor  Culturale  si Creative (ales de Adunarea Generală a Asociației Timișoara – Capitală Culturală Europeană);
  6. o personalitate  publică din   domeniul  culturii,  cu  profil  internațional   (desemnată  de Președintele Consiliului Director);
  7. un expert internațional (desemnat prin concurs deschis de selecție);
  8. un reprezentant  al mediului  economic  local, cu o bună reputație internațională și gândire vizionară (desemnat prin concurs deschis selecție).

Atitudinea Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană față de timișoreni

  • ATCCE nu este dispusă la dialog cu cei care au opinii critice

În aprilie 2018, peste 75 de personalități din lumea culturală și academică și din societatea civilă au redactat și transmis un memoriu către ATCCE, principalii finanțatori publici ai asociației – Primăria Municipiului Timișoara, Consiliul Județean Timiș și Ministerul Culturii și către comisarul european responsabil pentru Educație și Cultură.

Memoriul atrăgea atenția că ”acest titlu riscă să devină un paravan în spatele căruia se poate produce o risipă masivă din cele 48 de milioane de euro alocate până în 2021.”

Dintre autoritățile și responsabilii din România, doar președintele Consiliului Județean Timiș, Călin Dobra s-a întâlnit cu reprezentanții Grupului de reflecție și inițiativă Timișoara Capitală Europeană, care au inițiat Memoriul, însă fără nicio consecință sau schimbare în activitatea ATCCE, deși promisiuni au fost făcute.

De asemenea, autoritățile europene s-au întâlnit pentru dialog cu reprezentanții semnatarilor memoriului, cu ocazia vizitei de monitorizare a ATCCE din 11-12 iunie 2018 la Timișoara.

Drept urmare, în scrisoarea din iulie 2018 a comitetului internațional de monitorizare concluziile formulate sunt mai ferme, mai riguroase și mai concrete. Extrase din această scrisoare sunt prezentate în prima parte a articolului de față.

  • ATCCE nu răspunde nici solicitărilor de informații de interes public

În 5 iunie 2018, prin intermediul platformei www.romaniacurata.ro, au fost adresate solicitări de informații în baza Legii 544/2001 Primăriei Municipiului Timișoara și Consiliului Județean Timiș cu privire la activitatea ATCCE. Între altele, se solicita „calendarul de reorganizare al ATCCE”. Primăria Municipiului Timișoara a răspuns că „cererea va fi redirecționată către ATCCE”. Răspunsul nu a fost comunicat nici până astăzi. Consiliul Județean Timiș a răspuns că „cu privire la calendarul de reorganizare al ATCCE, nu deținem nici o informație, în format letric, transmisă de către Asociație”.

În 27 iunie 2018 din nou au fost interpelate, atât ATCCE, cât și Primăria Municipiului Timișoara, de data aceasta în contextul unui demers jurnalistic a fondatorilor site-ului Putea a cincea.

Am solicitat directorului executiv al Asociației Timişoara Capitală Culturală Europeană, Simona Neumann, să comunice, în baza Legii 544/2001, privind liberul acces la informații de interes public, câteva informații referitoare la activitatea asociației și la modul în care au fost cheltuite anul trecut fondurile alocate de către Primăria Timişoara, Consiliul Județean Timiș și Ministerul Culturii.

(…) După expirarea termenului legal de răspuns și după câteva telefoane pe care le-am dat la asociație, insistând să mi se răspundă, în 16 iulie mi se transmite, și nu prin purtătorul de cuvânt, ci prin cabinetul de avocat Anca Săsăran, că… «Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană nu intră sub incidența Legii 544/2001, privind liberul acces la informații de interes public, prin urmare nu putem da curs solicitării dumneavoastră». Și sunt invitată să vizitez site-ul, unde, mi se spune, aș putea găsi informații care mă interesează.

Un răspuns în bătaie de joc. Pentru că această asociație funcționează pe bani publici și pentru că derulează un proiect public, Timişoara Capitală Culturală, plătit, repet, din bani publici.

În 18 iulie, am trimis aceleași întrebări Primăriei Timişoara, finanțatorul principal al proiectului – pentru anul trecut, a alocat  2.150.000 de lei, adică peste 460.000 de euro. În aceeași zi, Municipalitatea îmi răspunde, printr-o adresă semnată de viceprimarul Dan Diaconu, secretarul Primăriei, Simona Drăgoi, și consilierul Adriana Boboiciov, că, dat fiind că Primăria nu are informațiile solicitate, redirecționează cererea spre asociație: «Întrucât instituția noastră este principal finanțator, vom solicita Asociației Timişoara Capitală Culturală Europeană formularea răspunsului.»

A trecut, și în acest caz, termenul legal de răspuns, în ciuda câtorva telefoane pe care le-am dat pentru a-l primi. Semn că și principalul finanțator este tratat de conducerea asociației cu același dispreț ca toți cei care solicită informații referitoare la modul în care gestionează banul public și, în plus, semn că acceptă acest lucru.

Opacitatea Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană

  • Opacitatea privind bugetele și bunele practici financiare

ATCCE nu a publicat niciodată un raport financiar în sensul profesionist al termenului.

ATCCE nu realizează, așa cum standardele în domeniu și juriul internațional de experți solicită, audit extern independent pentru activitatea financiară și operațională proprie.

Singurul an în care au fost publicate detalii despre surse ale încasărilor și tipuri ale plăților ATCCE a fost 2018.

În 8 iunie 2018, cu câteva zile înainte de vizita de monitorizare a experților internaționali (11 – 12 iunie 2018), au fost publicate 2 tabeluri cu încasările și plățile ATCCE pentru anul 2017, singurul an care poate fi analizat din punct de vedere financiar.

Totalul încasărilor în 2017 a fost de 2.910.686 lei. Finanțatorii, cu ponderile aferente, au fost:

  • 74% PMT (2.150.000 lei);
  • 7% CJT (200.000 lei);
  • 2% Ministerul Culturii (59.627 lei);
  • 4% alte cotizații (119.616 lei);
  • 10% sponsorizări (296.396 lei);
  • 3% vânzare de bilete (85.047 lei).

Totalul plăților în 2017 a fost 2.827.989 de lei. Categorii de plăți, cu ponderile aferente:

  • 49% cheltuieli echipa executivă TM2021 (personal, colaboratori);
  • 39% cheltuieli aferente programului cultural 2021, din care cheltuieli de colaborare cu operatori culturali locali numai 17%;
  • 4% tipărituri materiale promoționale;
  • 4% cheltuieli cu transport, cazare TM2021;
  • 2% cheltuieli de protocol (mese, catering, diurnă);
  • 2% cheltuieli administrative.
  • Opacitatea privind criterii de selecție proiecte, parteneri și rezultate

Nu există niciunde publicate criteriile de selecție aplicate proiectelor derulate în anii 2017 – 2018 și, respectiv, care evaluările și argumentele aferente, în baza unor astfel de criterii, pentru care aceste proiecte și nu altele s-au ales a fi implementate.

Nu există niciunde publicată nicio procedură privind modul de alegere și lucru cu partenerii.

Nu există niciunde publicate obiective și ținte anuale, cu indicatorii aferenți. (ce urmărim, de ce și cum măsurăm dacă suntem pe calea pe care ne-am propus inițial)

  • Opacitatea privind calendarul apelurilor deschise pentru noi proiecte

În 2 ani de la câștigarea titlului nu s-a organizat niciun apel deschis de proiecte, în condițiile în care:

  • pagina 61 din dosarul de candidatură³ menționează: Programul Cultural se va extinde în continuare în trei etape:
  1. Apeluri deschise și pe bază de invitație pentru consolidarea Stațiilor și Traseelor existente, selectarea intervențiilor artistice specifice, a inițiativelor, rezidențelor și mobilităților cetățenești.
    Bursele de proiecte reprezintă instrumentul principal de comunicare a Programului Cultural existent și a parteneriatelor dintre operatorii culturali locali și internaționali pentru monitorizarea dezvoltării programelor și inițierea propunerilor pentru apeluri.
    Apelurile se vor lansa în medie de două ori pe an, după Bursele de proiecte, și vor fi administrate de Unitățile Teritoriale.
  2. Un al doilea Apel pentru propuneri va avea loc la finalul lui 2017.
    Am rezervat 30% din bugetul Programului pentru aceste inițiative suplimentare, inspirate direct din structura Călătoriei și bazate pe entuziasmul și optimismul pe care le va genera câștigarea titlului de Capitală Europeană a Culturii în prima jumătate a anului.
  3. Parteneriate bazate pe invitații la noi programe, propuse de și împreună cu parteneri internaționali, rezultate în urma inițiativelor de mobilitate dezvoltate în cadrul Centrului de resurse.
  • pagina 29 din dosarul de candidatură³ menționează: Apeluri deschise și noi programe, în număr de 4, în valoare de 10.000.000 euro, reprezentând 30% din bugetul alocat programului cultural.
  • Relația cu finanțatorii deficitară, neprofesionistă
    • Consiliul Județean Timiș

Vom aloca cotizația pentru Asociația Timișoara – Capitală Culturală Europeană 2021, pentru că ne-au venit toate documentele și săptămâna viitoare îi vom sprijini în desfășurarea activității și sper cât mai repede să rezolve și Adunarea Generală, să se constituie noul board și să intre într-un curs normal al activității. 200.000 de lei este cotizația, iar după modificarea în AGA (n.r. Adunarea Generală) vom aloca 500.000 de lei. Noi am prins în buget 500.000, dar asociația nu și-a făcut modificarea în statut cu cotizația de 500.000 din partea consiliului județean. În schimb, am alocat bani pentru proiecte ale asociației. Normal, cotizația este pentru funcționalitate și trebuie cheltuită până la sfârșitul anului.Nu s-a dat mai repede pentru că nu s-au depus documentele de către asociație. Asociația nu a depus dosarul de solicitare a cotizației. E un dosar care trebuie să-l depună, nu a depus acest dosar, noi avem banii aprobați de la începutul anului, când am aprobat bugetul, dar nu puteam da drumul la bani fără să avem toate documentele din partea asociației, a explicat șeful CJ Timiș.

Am aprobat cotizația pentru asociație. După cum am spus de mai multe ori, am primit în sfârșit toate documentele. Au fost verificate de către cei din aparatul de specialitate, s-a inițiat acest proiect de hotărâre și, conform deciziei Adunării Generale din cadrul asociației, am alocat suma de 200.000 de lei, obligația consiliului județean ca și cotizație.Nu discutăm de susținerea pentru proiecte, discutăm de cotizația propriu-zisă.În momentul în care va fi următoarea AGA, din toate discuțiile pe care le-am avut, această cotizație se va mări la 500.000 de lei. Noi avem prinși banii aceștia în buget, dar nu cred că anul acesta vor mai beneficia de diferența de 300.000 de lei, ținând cont că mai durează o anumită perioadă de timp până se va constitui următoarea Adunare Generală. Dacă asociația își face treaba din punct de vedere al deciziilor, categoric vor avea sprijin din partea noastră cu cotizația de 500.000 de lei, ca și obligativitate, a afirmat Călin Dobra, șeful CJ Timiș.

    • Ministerul Culturii

Extras din Adresa formulată de Cabinetul ministrului culturii George Ivașcu nr. 2791 din 8 iunie 2018, ca răspuns la interpelarea senatorului Nicu Fălcoi:

Pentru o justă alocare a fondurilor, în conformitate cu prevederile legale, MCIN (Ministerul Culturii și Identității Naționale) a solicitat ATCCE, încă din luna septembrie 2016 (!), să identifice acel portofoliu de proiecte culturale pentru care municipiul Timișoara solicită sprijin financiar de la Guvern. Prin portofoliu de proiecte înțelegem o listă de proiecte, din dosarul de candidatură, propuse spre finanțare din parte guvernului în perioada 2018-2021.În concluzie, în momentul în care portofoliul de proiecte din dosarul de candidatură al ATCCE va fi clar definit pentru perioada 2018-2021, MCIN va putea iniția demersurile necesare pentru asigurarea sprijinului financiar de la bugetul de stat.

    • Sponsori strategici (majori)

Deși, numeroși sponsori sunt interesați de parteneriate strategice multianuale cu ATCCE pentru proiectul Timișoara 2021, astfel de parteneriate încă nu au fost anunțate public într-un mod profesionist, clar și transparent. Nu există sponsori majori ai Timișoara 2021 care să fi anunțat public bugete multianuale de sponsorizare, cu obiective, proiecte și impact asumate contractual.


¹ Actul constitutiv și Statutul ATCCE
² Acte adiționale la Statutul și Actul constitutiv ATCCE
³ Dosarul de candidatură (Bidbook) al proiectului Timișoara 2021 Capitală Europeană a Culturii
Adresa Comitetului internațional de monitorizare a Timișoara 2021, iulie 2018;
Raport final al juriului de experți
Regulament pentru ocuparea prin concurs deschis a pozițiilor de expert internațional și reprezentant al mediului economic local în cadrul Consiliului Director al ATCCE

Proiectul Timișoara 2021 – netransparent și fără încredere

Proiectul Timișoara 2021 – netransparent și fără încredere

Când un oraș este desemnat Capitală Culturală Europeană, acel oraș are ȘANSA de a se dezvolta prin cultură pe mai multe planuri. Acest proiect ne poate oferi în 2-3 ani un salt de dezvoltare pe care altfel l-am face într-un deceniu – după cum putem vedea în cazul Sibiului.

Timișoara 2021, deși a pornit cu așteptări și energii uriașe, la 2 ani de la câștigare nu are rezultate vizibile. Dar orice posibilitate de implicare se lovește inevitabil de lipsa informațiilor pe care Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană (ATCCE) le ține ascunse de posibilii colaboratori și de marele public.

Ce probleme are Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană

Asociația dă semne evidente de incompetență și rea-voință. În spațiul public se trag tot mai multe semnale de alarmă, dar ATCCE nu este dispusă să intre în dialog cu nimeni, orice critică este negată sau ignorată. Câteva dintre problemele Asociației Timișoara 2021 acum, la sfârșit de 2018:

  • nu a încasat sumele necesare de la Ministerul Culturii și Consiliul Județean Timiș.
  • nu are sponsori relevanți (mari), deoarece nu a abordat profesionist relația cu aceștia.
  • nu prezintă încredere, deoarece nu a asigurat realizarea anuală a auditului extern independent privind activitatea proprie; auditul fusese solicitat, încă de la selecția din 2016, de către Comitetul Internațional de Monitorizare și, odată realizat, el trebuia dat publicității.

Mai mult, Asociația nu își apropie și nu își respectă nici măcar proprii membri.

Actualul Consiliu Director a rămas cu patru membri din totalul de 11. Din diverse motive, șapte persoane au dorit să se delimiteze de acest proiect și au preferat să demisioneze.

În aprilie 2017, au fost excluși 40 de membri din Asociație. Pentru că statutul permite excluderea pe baza de neplată a cotizației fără o notificare prealabilă, acești oameni nu au fost anunțați că urmează să li se retragă calitatea de membru.

În 2018, conform declarațiilor conducerii Asociației, au fost depuse peste 80 de adeziuni. Toate aceste persoane care doresc să devină membri ai Asociației sunt încă ținute la ușă de mai mult de jumătate de an, fără nicio informare, fără niciun dialog, fără să știe când vor fi primiți în Asociație sau cum se pot implica în proiect.

În acest context foarte îngrijorător, Asociația refuză să răspundă la orice întrebare. Orice cerere de informații și orice întrebare, atât a presei cât și din mediul civic, se lovesc de refuz. Motivul invocat: Asociația nu este obligată prin lege să răspundă! Asta în condițiile în care finanțarea proiectului se face preponderent din banii contribuabililor. Jumătate din bugetul pe anul 2017 a fost cheltuit pe salariile și onorariile echipei executive, iar ATCCE nu pare a dori deloc să ofere cetățenilor transparență și deschidere.

Ce informații trebuie să publice Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană

USR a solicitat și solicită în continuare publicarea următoarelor informații:

  • calendarul validării noilor înscriși și cel al reorganizării Consiliului Director
  • criteriile de selecție aplicate proiectelor derulate în 2018;
  • modalitățile de alegere a partenerilor culturali actuali;
  • bugetele proiectelor realizate în 2018;
  • când și cum vor fi întocmite planurile de activitate pentru 2019 și anii următori.

În 2018 încă nu a fost organizată Adunarea Generală a asociaților (membrilor), deși termenul limită prevăzut în statutul Asociației era 7 aprilie. Statul este respectat doar atunci când este în interesul actualei conduceri, în rest este ignorat cu desăvârșire.

Controlul Asociației este menținut (împotriva statutului) de un grup restrâns de persoane, care vor să fie singurii decidenți ai acestui proiect cu implicații masive în viețile noastre.

După doi ani de conflicte și puține rezultate, conducerea Asociației nu mai prezintă încredere, iar principalii actori ai proiectului – personalități și instituții culturale, lideri de opinie, mari sponsori – nu sunt primiți în acest proiect ce aparține orașului.

În tot acest „tablou”, Primăria Municipiului Timișoara pare să fi rămas „de voie, de nevoie” singurul finanțator constant, dar care, paradoxal, nu are nicio putere în Asociație.

Ce rămâne de făcut în acest moment când proiectul a fost capturat de un număr mic de oameni? Soluția a fost și rămâne aceeași, semnalată în repetate rânduri de USR: deschiderea și redarea proiectului comunității. Acest lucru se poate face prin încurajarea și facilitarea accesului în Adunarea Generală a tuturor celor care doresc să se implice, acesta fiind în fapt adevăratul for democratic de dezbateri, luare de decizii și alegere a conducătorilor proiectului Timișoara 2021.

Ruben Lațcău,
Vicepreședinte USR Timișoara

Timișoara are nevoie de o sală polivalentă, nu de jocuri politicianiste

Timișoara are nevoie de o sală polivalentă, nu de jocuri politicianiste

Timișul și Timișoara au nevoie de o sală polivalentă modernă. Acest lucru este indiscutabil. Firesc este ca ea să fie construită în Timișoara, însă, pe această temă, de foarte mult timp, domnii Robu și Dobra continuă să se confrunte. Sala rămâne, de ani și ani de zile, doar un plan pe hârtie.

  • Nicolae Robu, primarul Timișoarei, ales în 2012 ca parte a alianței USL, vrea să construiască această sala polivalentă în Timișoara.
  • Călin Dobra, președintele PSD Timiș și al Consiliului Județean, este de asemenea de acord cu proiectul, dar îl dorește realizat în localitatea Giroc, condusă de un primar PSD.

„Oricine urmărește dezbaterea «înflăcărată» dintre aceste două personaje poate trage o singură concluzie: dacă nu pot culege laurii și câștiga capital politic, nu îi interesează deloc realizarea proiectului.

Domnul Robu ar dori să marcheze încă o reușită a dumnealui, doar că banii pentru sala de sport vin de la Compania Națională de Investiții. Cei de la PSD, prin vocea domnului Dobra, nu vor să-i ofere acesta ocazie. Ei insistă să construiască sala în Giroc doar pentru a nu-i da prilej domnului Robu să se laude cu un edificiu pe care l-a promis încă din 2012. Primarul Timișoarei tot plimbă, de 3 ani de zile, masterplan-ul zonei respective, jucându-se cu machetele în conferințe de presă, în timp ce proiectul este blocat.

În loc să se pună la masă și să discute responsabil, domnii Robu și Dobra preferă să se înfrunte la infinit în declarații publice pe locul viitoarei săli polivalente. Adevărul este acesta: avem parte de încă un caz în care infatuarea politicienilor ține pe loc dezvoltarea comunității.”, a declarat Alexandru Cadar, președinte USR Timișoara.

Spunem acest lucru deoarece este cunoscut faptul că ei pot conlucra fără niciun fel de probleme atunci când e vorba de interesul lor sau al apropiaților. De exemplu, când își numesc oameni în conducerea unor companii de stat sau la direcția unor instituții publice, ori când trebuie negociată chiria sediului PSD. Dar acum, când e vorba de interesul oamenilor, fie nu vor, fie nu sunt în stare.

USR consideră că zona actualului stadion este spațiul potrivit pentru a dezvolta un proiect coerent. Am putea avea un stadion și o sală polivalentă la standarde europene, o parcare încăpătoare, dar și un spațiu pentru alte activități de petrecere a timpului liber: parcuri, terenuri de sport, bazine de agrement. Locul este disponibil, ușor de accesat și deja este un centru de interes datorită stadionului, al spitalului județean și celorlalte funcțiuni private care s-au dezvoltat în zonă.

USR cere organizarea unei dezbateri publice și a unui concurs de arhitectură pentru întreg ansamblul. Apoi, după alegerea soluției, aceasta trebuie asumata de politic și implementată treptat, așa cum firmele private pun zi de zi cărămizi la proiectele imobiliare din oraș sau așa cum la Cluj s-a construit un stadion nou și mai apoi, în vecinătatea sa, o sală de sport. Așa am face noi, așa vom face când USR va ajunge la guvernare. Ne-am săturat cu toții de promisiuni deșarte și acuze aruncate doar de dragul imaginii publice.

„Într-o lume normală, politicienii ar colabora, iar Timișul și Timișoara ar avea un plan bine pus la punct pentru un stadion, o sală de sport, o parcare și un spațiu recreativ pentru toți cetățenii săi. Domnilor Robu și Dobra, jocurile de imagine și de putere nu țin loc de grinzi de susținere. Nu mai risipiți timpul și banii noștri în certuri infinite, găsiți soluții pentru oraș și întreaga regiune.”, a adăugat Alexandru Cadar.

Sursa foto: Sala sporturilor din Cluj-Napoca, Wikipeadia Commons

Ce propune USR Timișoara pentru a amplasa cablurile de comunicații în subteran

Ce propune USR Timișoara pentru a amplasa cablurile de comunicații în subteran

Cablurile aeriene sunt inestetice în toate zonele orașelor, dar mai ales în centrul istoric, unde formează un adevărat păienjeniș pe faţadele clădirilor. Primăria susținea încă de acum un an și jumătate că, cel puțin în zona pietonală reabilitată, va ajunge la o înțelegere cu operatorii ce dețin aceste cabluri de comunicații pentru a le introduce în subteran. Dar, așa cum se vede din poza de mai jos, ele încă mai atârnă de la o clădire la alta. Există legislaţie naţională clară privind obligativitatea introducerii cablurilor de comunicaţii în subteran. Avem și o Hotarare a Consiliului Local – 419/16.10.2015 – privind aprobarea Regulamentului referitor la condiţiile în care se realizează mutarea reţelelor de comunicaţii în subteran. Există exemple de bună practică în orașele europene: canale tipizate, cu cămine de vizitare, pentru introducerea/retragerea/mentenanţa acestor cabluri.

Cabluri pe stâlpi în Piața Libertății Timișoara
Cabluri pe stâlpi în Piața Libertății Timișoara

Ce se intâmplă în Timișoara cu cablurile aeriene

  • Primăria notifică firmele de cablu ca într-un termen scurt, să le introducă în subteran pe străzile unde se fac lucrări de reabilitare;
  • Firmele de cablu nu se conformează notificărilor primate de la Primărie. Ultimul exemplu, Bd. Mihai Viteazu. Motivele pot fi diverse: termenul scurt, necesitatea de a colabora cu concurenţa, nepăsarea, precedentele, etc.
  • Cablurile sunt tăiate cu ghilotina, din dispoziţia Primăriei. Cetăţenii sunt afectaţi, firmele de cablu, nevoite să facă eforturi suplimentare pentru a asigura funcţionalitatea reţelelor;
  • Nu cunoaștem dacă, odată cu notificarea, firmelor le-a fost impusă și o soluţie constructivă pentru ducerea cablurilor în subteran;
  • Se pare că în unele zone, soluţia adoptată de firme a fost de tip tubulatură, peste care ulterior s-a turnat asfalt, cu avantajul că soluţia este relativ ieftină și rapidă, dar presupune din nou spargerea, în cazul unor lucrări de intervenţii; Ne întrebăm și cum ar putea avea acces la această tubulatură un nou operator.

Există însă și exemple de bună practică în Timișoara; domnul Nicolae Robu ne explica în primăvara lui 2017:

În centrul vechi, când s-au făcut reabilitările s-au făcut și canale, dar nu sunt deloc introduse cablurile. Din ce știu eu, acum avem solicitări de la operatori, s-a făcut o comisie, analizăm și din martie începem, cu toți operatorii, să introducem cabluri. Sunt canalele de comunicații făcute deja, cu un robot se trage cablul până la următoarea cameră de vizitare. Eu încerc să ajungem cu toții la o înțelegere, sunt foarte multe date tehnice, dar unde avem canale de comunicații se poate

Ce propune USR Timișoara pentru a îngropa cablurile aeriene în subteran

  • Toate proiectele de reabilitare trotuare/străzi să conţină, obligatoriu, și canale subterane tipizate, cu cămine de vizitare, pentru pozarea cablurilor de telecomunicaţii;
  • Aceste canale subterane (există tipizate) pot fi acoperite cu dale (de preferat) sau chiar cu asfalt, în condiţiile în care sunt prevăzute și cămine de vizitare;
  • Firmele de cablu vor plăti Primăriei o taxa pentru utilizarea acestor canale, din care se vor recupera investiţiile făcute cu aceste canale subterane;
  • Chiar dacă va mai dura până vor exista canale continue/conectate pentru cabluri, în toate zonele orașului, soluţia poate fi aplicată pe străzile pe care se fac lucrări de reabilitare;
  • Ni se pare de neînţeles cum de nu s-a implementat deja acestă soluţiei, în condiţiile în care în multe zone ale orașului au avut loc intervenţii la trama stradală.
De ce bugetul Timișoarei o duce tot mai prost de la an la an?

De ce bugetul Timișoarei o duce tot mai prost de la an la an?

Domnul Robu ne tot vorbește de ceva timp despre situația financiară precară a Primăriei pe care o conduce.

Acum câteva săptămâni ne spunea că Primăria nu are bani să plătească constructorul la Spitalul “Louis Țurcanu”, că STPT se află în situația de a nu putea plăti salariile angajaților, că PMT nu încasează suficient de la bugetul de stat din cotele defalcate de TVA. Mai recent, ne spunea că salariații de la STPT mai au de încasat un salariu și jumătate, că SDM și Horticultura nu mai emit facturi, pentru ca acestea să nu acumuleze penalități. Cu câteva zile în urmă, același primar și-a convocat angajații și le-a interzis acestora să mai angajeze cheltuieli fără aprobarea sa personală. A extins această situație la școli, la spitale și la toate unitățile subordonate. Ceea ce a omis să ne spună domnul Robu, public, este de ce s-a ajuns în această situație.

Structura bugetului Primăriei Municipiului Timișoara pentru anul 2018 – buget aprobat cu HCL nr. 76/23.02.2018 – conține cheltuieli cu funcționarea Primăriei Municipiului Timișoara și a unităților subordonate în procent de 69,07% și cheltuieli de dezvoltare (investiții) în procent de 30,93%. Analizând evoluția bugetului Primăriei Municipiului Timișoara din anul 2014 până în prezent, se observă o scădere, de la an la an, a veniturilor totale la bugetul local. Venituri care anul acesta sunt cu 20,69% mai mici față de veniturile totale bugetare din 2014! În aceeași perioadă, cheltuielile de funcționare ale Primăriei Municipiului Timișoara și a unităților subordonate au crescut substanțial, iar în acest an s-au bugetat cheltuieli operaționale mai mari cu 31,75% față de cheltuielile operaționale bugetate în anul 2014. În aceste condiții, evident că bugetul pentru investiții a scăzut considerabil în fiecare an, iar pentru anul 2018 s-a aprobat un buget pentru investiții de doar 30.85% din totalul cheltuielilor bugetate, semnificativ mai mic față de anul 2014, când pentru bugetul de investiții s-au prevăzut 51.90% din totalul de cheltuieli bugetate.

Câteva întrebări pentru domnul Robu

Concluzia evidentă care se desprinde din scurta trecere în revistă de mai sus este că în ultimii ani Timișoara a produs mai puțin, a cheltuit mai mult și, implicit, are tot mai puțini bani pentru investiții. Urmând acest trend, este doar o chestiune de timp până când se ajunge la o situație financiară extrem de dificil de gestionat. Astfel, o întrebare legitimă este ce a făcut administrația locală pentru a redresa această situație?

Observăm, de asemenea, din analiza execuțiilor bugetare, că pentru anul 2017 creșterea cheltuielilor cu salariile în bugetul Primăriei Municipiului Timișoara este cu 22% mai mare față de anul anterior, 2016. O altă întrebare legitimă la care ne gândim în această situație este, așadar, care va fi procentul de creștere a cheltuielilor cu salariile în execuția bugetară a anului 2018, față de anul 2017?

Dacă analizăm în mod particular la nivelul anului 2018 evoluția veniturilor salariale ale PMT și ale unităților subordonate, vom observa că venitul mediu brut/salariat se situează între 4430 lei/lună și 6050 lei/lună, ceea ce cu siguranță ridică un semn de întrebare, mai ales având în vedere nivelul mediu de salarizare din piața muncii.

De asemenea, execuția bugetară pe primele 4 patru luni ale anului, inclusiv aprilie 2018, ne arată venituri de 406,77 milioane lei și cheltuieli de 391,80 milioane lei. Deci în primele 4 luni ale anului, veniturile Primăriei Municipiului Timișoara au fost mai mari decât cheltuielile, cu 14,97 milioane lei. Și tot cam de pe atunci domnul Robu începuse să transmită public mesajul că Primăria Municipiului Timișoara se află în dificultăți financiare. Dacă analizăm execuția bugetară a Primăriei Municipiului Timișoara pe primul semestru, observăm că veniturile Primăriei Municipiului Timișoara sunt de 580,18 milioane lei, iar cheltuielile de 562,85 milioane lei. Există deci un excedent de 17,27 milioane lei, mai mare decât cel de la finalul lunii aprilie.

În condițiile în care execuția bugetară este pe excedent, domnule Robu, îngăduiți-ne să vă întrebăm cum de Primăria Municipiului Timișoara are aceste dificultăți financiare? Ce anume din finanțele Primăriei Municipiului Timișoara nu merge bine? Care sunt plățile pe care Primăria Municipiului Timișoara nu le poate onora în condițiile unui excedent bugetar? Sau, domnule Robu, execuția bugetară comasată a Primăriei Municipiului Timișoara la primul semestru nu reflectă realitatea financiară a Primăriei Municipiului Timișoara?

Sunt întrebări cărora, domnule primar, vă invităm, cu respect, să le răspundeți cetățenilor Timișoarei. Care este realitatea? Cea comunicată de dumneavoastră sau cea relevată de execuțiile bugetare ale Primăriei Municipiului Timișoara?

Alături de cetățenii urbei, și noi, echipa USR Timișoara, așteptăm cu interes să cunoaștem realitatea financiară a Primăriei orașului nostru.

Sursa foto: Fabian Blank/ Unsplash