Primăria Timișoara vrea să ne scape de rampele clandestine de gunoi cu ajutorul unei firme ce nu are nicio treabă cu strângerea deșeurilor

Primăria Timișoara vrea să ne scape de rampele clandestine de gunoi cu ajutorul unei firme ce nu are nicio treabă cu strângerea deșeurilor

Sursa foto: Cartierul Dacia, octombrie 2019, imagine surpinsă la una dintre plimbarile prin oraș ale lui Dominic Fritz

Timișoara, orașul cu trei firme de salubritate: RETIM, pentru colectarea deșeurilor menajere, BRANTNER, pentru curățenia stradală și, ultima venită, TRANSCLEAN, pentru colectarea deșeurilor verzi și ridicarea rampelor clandestine. Se putea să avem doar două firme care să se ocupe de curățenie în oraș? Sau doar una, care să răspundă de tot? Se putea, dar asta-i altă discuție. Să vedem cum am ajuns să avem trei.

Primăria Timișoara a scos recent la licitație „servicii de colectare, transport, depozitare/valorificare a deșeurilor vegetale și a deșeurilor din construcții provenite din demolări, din activități de reamenajare și reabilitare, abandonate pe domeniul public al Municipiului Timișoara”. Licitația este câștigată de SC Transclean SRL, care însă are ca obiect de activitate „transporturi rutiere de mărfuri”. Acordul cadru pe patru ani și contractul subsecvent, anual, sunt semnate în data de 11 martie 2020, pentru suma totală de 27,6 milioane de lei, adică aproape 5,8 milioane de euro.  

Dar, pentru a presta serviciile de colectare, transport, depozitare deșeuri, orice operator economic are nevoie de autorizație de mediu, pentru că trebuie să demonstreze că are unde depozita sau cum valorifica/trata deșeurile colectate, mai ales că nu sunt puține: Primăria estimează că vor fi 40.560 tone deșeuri vegetale și 36.000 tone deșeuri din construcții în cei patru ani. Adică peste 76.000 de tone în acești patru ani!

Caietul de sarcini elaborat de Primărie prevede că „transportul deşeurilor vegetale se va face la Staţia de compostare deşeuri Timişoara, parte din Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în Judeţul Timiş, iar în lipsa ei la orice instalaţie de valorificare/valorificare energetică a deşeurilor vegetale; este interzisă depozitarea deşeurilor vegetale în/pe alte locaţii decât cele precizate.” 

Situația este similară și pentru deșeurile din construcții și demolări: acestea trebuie transportate la depozitul autorizat/instalaţia de valorificare deșeuri. 

Timișoara nu are însă stație de compost, pentru a trata deșeurile vegetale, iar deponeul de la Ghizela nu primește deșeuri din construcții-demolări. Deci ce va face Transclean cu deșeurile colectate, unde le va duce? Tocmai ca să se asigure că deșeurile nu vor fi abandonate în câmp, că operatorul poate îndeplini condițiile reglementate, legiuitorul a prevăzut că pentru astfel de activități este obligatorie deținerea autorizației de mediu.

Nici în acordul cadru pe patru ani, nici în contractul subsecvent, anual, dintre Primăria Timișoara și Transclean, nu se precizează locul de depozitare sau valorificare al deșeurilor colectate; nu se cere Transclean să facă dovada că deține, sau are acces, în baza unui contract, la o platformă pentru depozitarea deșeurilor sau la instalații de valorificare.

Cum a fost posibil ca licitația pentru colectarea, transportul și depozitarea/tratarea deșeurilor să fie câștigată de o firmă care nu are acest obiect de activitate? Cum este posibil ca aceste activități să fie prestate de o firmă care nu are autorizație de mediu (nici la data de 11.05.2020)? Cum este posibilă o asemenea încălcare a legislației? Și unde se duc deșeurile colectate de Transclean?

Cât privește criteriile de atribuire „Punctajul maxim de 30 de puncte se va acorda pentru un număr de 10 autocompactoare. Ofertele care prezinta un numar mai mare de 10 autocompactoare, nu se punctează suplimentar.” Iar Transclean, coincidență sau nu, are fix 10 autocompactoare!

În rezumat, ne aflăm în fața unei documentații de licitație întocmită lacunar de către Primăria Timișoara, a unor contracte care nu conțin clarificări prin care beneficiarul, adică Primăria, să se asigure că se respectă legea. Și în fața situației că Transclean își desfășoară activitatea cu încălcarea legislației, pentru că nu deține autorizație de mediu.

Așadar trei întrebări la care edilii Timișoarei ar trebui să răspundă: 

  1. Cum se întocmesc documentele de licitație în Primăria Timișoara? (recent s-a mai anulat încă o licitație, pentru „abateri grave” de la legislație)
  2. Cum poate câștiga licitația o firmă care nu îndeplinește toate cerințele (nu are autorizație de mediu) pentru a opera serviciul de salubritate?
  3. Unde se duc deșeurile colectate de Transclean? Vorbim de peste 76.000 de tone în acești patru ani!

Rodica Militaru, candidat pe lista Alianței USR-PLUS pentru Consiliul Local Timișoara, oferă de 25 de ani consultanță în managementul mediului.

Nicolae Robu dezinformează. Timișoara e plină de gunoaie și Primăria e responsabilă

Nicolae Robu dezinformează. Timișoara e plină de gunoaie și Primăria e responsabilă

Zi după zi, Timișoara este tot mai puțin orașul trandafirilor și se transformă într-o urbe întunecată și murdară. Deșeuri din construcții, coșuri de gunoi ce dau pe dinafară, ambalaje, frunze nemăturate, praf pe lângă borduri, rampe de gunoi. Timișorenii găsesc la tot pasul o priveliște dezolantă.

În acest timp, primarul Timișoarei se derobează, în stilu-i caracteristic, de responsabilități. Domnul Robu se luptă pe pagina dumnealui de Facebook cu Garda de Mediu, cu PSD-ul sau ne arată câte goluri a mai înscris, în loc să se ocupe de sarcinile sale edilitare. Și, așa cum vom arăta mai jos, se folosește în postările sale de jumătăți de adevăr.

De ce avem o Timișoară murdară și cine e de vină

Până la sfârșitul lui octombrie 2018, RETIM răspundea de:

  1. salubrizarea stradală și ridicarea rampelor clandestine de de deșeuri – prin contractul cu primăria Timișoara, expirat în august și prelungit până în octombrie;
  2. colectarea deșeurilor de la persoane fizice și juridice – prin contractul în curs cu ADID Timiș (Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Deșeuri – o organizație constituită din toate primăriile din județ și Consiliul Județean, ce are rolul de a gestiona serviciul de salubrizare a localităţilor)

Conform legii, până în 2014, salubrizarea și colectarea deșeurilor (punctele 1 și respectiv 2) se făceau de către același operator. Din 2014, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 99/2014 pentru modificarea și completarea Legii serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101/2006, există posibilitatea ca cele două servicii să fie contractate de operatori diferiți.

Azi, la finalul lui 2018, din cauza nepăsării instituțiilor locale, nu avem salubrizare stradală, nimeni nu mai ridică gunoiul din rampele clandestine și autoritățile locale nici nu verifică dacă populația are sau nu contract cu Retim. Să le luăm pe rând.

Salubrizarea stradală din Timișoara e practic inexistentă

În prezent, Retim se mai ocupă doar de colectarea deșeurilor. Pentru acordarea serviciilor de salubrizare, primăria Timișoara are în curs o licitație, după ce licitația din primăvară a fost un eșec. La această a doua licitație au depus oferte doi operatori: Polaris M Holding S.R.L. și Brantner Servicii Ecologice S.R.L., iar ofertele lor se afla în curs de analizare, termenul limită fiind luna mai 2019.

Între timp, primăria Timișoara a încheiat un contract direct cu Horticultura (o firmă ce are ca obiect de activitate amenajarea și întreținerea spațiilor verzi) pentru a face curat în oraș pentru 80 de zile, în schimbul a 34.000 euro. Adică 425 euro pe zi pentru a goli și coșurile de gunoi și, ne asigură domnul Robu, pentru a mătura străzile (deși acest punct nu e prevăzut în contract!). Horticultura nu are însă nici pregătirea și nici numărul de oameni necesari pentru a face curat în oraș, deci atribuirea salubrizării către o firmă care nu are licență pentru activitatea de salubrizare este nelegală, așa cum arată Legea 101/2006 la articolul 30:

(1) Constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 30.000 lei la 50.000 lei următoarele fapte, altele decât cele prevăzute în Legea nr. 51/2006, republicată:

c) încheierea de către primar a contractelor de delegare a gestiunii pentru una dintre activitățile de salubrizare a localităţilor prevăzute la art. 2 alin. (3) cu un operator care nu deține licenţă;

Așadar domnul Robu a acționat ilegal când a oferit salubrizarea către Horticultura.

Primăria Timișoara nu mai ridică gunoiul depozitat în rampe clandestine

Această prevedere era trecută în contractul dintre Primărie și Retim, contractul de la punctul 1, cel expirat în acest an. Domnul Robu se face uită că e responsabilitatea dumnealui să se ocupe de această problemă, însă Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor, conform articolului 21, e clară:

(3) În cazul deșeurilor abandonate și în cazul în care producătorul/deținătorul de deșeuri este necunoscut, cheltuielile legate de curățarea și refacerea mediului, precum și cele de transport, valorificare, recuperare/reciclare, eliminare sunt suportate de către autoritatea administrației publice locale.

Putem afirma, cu legea în mână, că domnul Robu dezinformează atunci când spune că nu cade în sarcina primăriei strângerea gunoiului din rampele clandestine:

Tot ce înseamnă gunoi menajer -altfel spus: gunoi din pubele, containere, rampe clandestine (s. n.), rampe sezoniere de primăvară și toamnă- NU MAI ARE LEGĂTURĂ CU PRIMĂRIA!

Primăria este responsabilă doar de ridicarea gunoiului din coșurile de pe domeniul public -trotuare, piețe, stații STPT, parcuri- și de măturatul și spălatul străzilor!

Garda de Mediu a amendat Primăria pentru că nu și-a îndeplinit obligațiile, iar amenda o vom plăti cu toții, nu doar domnul Robu, deși dumnealui este vinovat.

Lipsa contractelor dintre Retim și populație

Există atât persoane fizice, cât și juridice care nu au contract cu Retim. Sau, dacă au, declară mai puține persoane în contract, așa cum e cazul unor Asociații de Proprietari. Și atunci scapă de gunoi cum pot, îl lasă la colț de stradă sau lângă pubelele vecinilor.

Primăria are instrumentul legal de a impune încheierea unui contract pentru ridicarea deșeurilor, conform Legii 101/2006, art. 30:

(5) Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei refuzul utilizatorului de a încheia contracte de prestări servicii cu operatorul de salubrizare licențiat în aria de delegare respectivă.

În plus, primăria poate rezolva situația celor fără contracte cu operatorul de salubritate prin impunerea unei taxei speciale, pe care s-o vireze ulterior operatorului (Legea 99/2014):

Autoritățile administrației publice locale au obligația să instituie taxe speciale […] și să deconteze lunar operatorilor, direct din bugetul local, contravaloarea prestației efectuate la utilizatorii fără contract.

Impunerea e mai dură decât contractul, pentru că în contract se pot declara, pe proprie răspundere, mai puțini locatari, pe când la impunerea taxei datele se iau de la evidența populației.

Doar că Primăriei Timișoara nu i-a păsat că doar unii plătesc ridicarea gunoiului, deși toți îl produc. În loc să se certe pe Facebook cu Garda de Mediu, domnul Robu putea să intervină și să-i sancționeze pe cei care nu au contract cu Retim. Sau să le vorbească cetățenilor despre importanța colectării selective, despre campaniile de curățenie pe care le desfășoară Retim sau pur și simplu să le explice că locul gunoiului nu e la marginea străzii.

În concluzie, nu avem salubrizare stradală, nimeni nu mai ridică gunoiul din rampele clandestine și nici nu verifică dacă populația are sau nu contract cu Retim. Toate aceste responsabilități cad în sarcina autorităților locale. Un primar căruia îi pasă s-ar ocupa de problemele reale ale orașului, în loc să stea pe Facebook și să-și numere golurile.

Rodica Militaru,
Membru în Biroul Local al USR Timișoara