Amendă de 40.000 lei pentru gunoaie abandonate în Timișoara

Amendă de 40.000 lei pentru gunoaie abandonate în Timișoara

Mormanul ăsta de gunoi l-a costat 40.000 lei pe un constructor din zona Grigore Alexandrescu. Atât e amenda pentru deșeuri abandanate în Timișoara.

Plus, obligația de a face curățenie. În caz contrar, urmează alte amenzi.

Faptul că deșeurile sunt aruncate pe un teren privat delimitat de un firav gard de sârmă, nu este o scuză. Aruncarea gunoiului în locuri nepermise nu are nici scuze, nici înțelegere.

Timișoara este în plină dezvoltare, așa cum n-a mai fost. Sunt foarte multe șantiere în oraș. Nu toate respectă regulile de curățenie. Dar situația se poate îmbunătăți. Șantier cu șantier.

Dominic Fritz: Facem curățenie rând pe rând pe șantierele din Timișoara

Dominic Fritz: Facem curățenie rând pe rând pe șantierele din Timișoara

Timișoara este în plină dezvoltare, așa cum n-a mai fost. Sunt foarte multe șantiere în oraș. Nu toate respectă regulile de curățenie. Dar situația se poate îmbunătăți. Șantier cu șantier.

Pe strada Renașterii am avut un astfel de caz unde buna-credință și aplicarea amenzilor au avut rezultate.

Strada a trecut în ultimii ani prin reparații la drum, reabilitarea rețelei de termoficare, reabilitări la liceul din apropiere, iar acum este singurul acces pentru un șantier al Universității de Vest pentru construcția de spații de cămin.

Constructorul, inițial, a trecut cu vederea regulile privind curățenia aprobate anul trecut prin hotărâre de consiliu. În urma utilajelor care ieșeau din șantier rămâneau dâre de noroi pe toată strada.

Poliția Locală l-a amendat pentru murdărirea domeniului public.

Relevantă este reacția companiei care furnizează materialele și care a amenajat imediat un acces betonat și a curățat carosabilul, nu doar stropind cu apă, ci a curățat prin utilaje speciale o parte din noroi, ca să nu înfunde rețeaua de colectare a apei.

E una din multele situații care mă fac încrezător că lucrând împreună putem avea un oraș curat.

Zero gunoi. Planul lui Dominic Fritz și al Alianței USR PLUS pentru curățenie în Timișoara

Zero gunoi. Planul lui Dominic Fritz și al Alianței USR PLUS pentru curățenie în Timișoara

Nu suntem condamnați să trăim într-un oraș murdar. Este alegerea noastră. Putem avea o Timișoara curată, așa cum există orașe care strălucesc prin curățenie și în alte țări.

Obiectivul nostru: ZERO GUNOI ÎN SPAȚIUL PUBLIC. Rânduiala bănățeană se va întoarce la Timișoara.

Primul lucru pe care-l vom face este regândirea contractele de salubritate pentru a obține servicii performante de curățenie stradală mecanizată și programe de curățenie cu frecvență și acoperire crescute, la un cost avantajos pentru oraș. În al doilea rând, facem un contract cu cetățenii pentru că responsabilitatea curățeniei este împărțită.

Planul nostru pentru ZERO GUNOI are 10 măsuri concrete:

1. 👩‍🏫 Educăm, cu sprijinul ONG-urilor, copii din grădinițe și școli în spiritul colectării selective și al reciclării.

2. ℹ️ Informăm timișorenii asupra programului de curățenie, care va fi recurent și predictibil pentru fiecare stradă, despre colectarea selectivă, punctele și campaniile de colectare, obligațiile lor și sancțiunile la care se supun dacă aruncă gunoi.

3. 🗑 Amplasăm 1000 de coșuri de gunoi noi, mai ales în cartiere, cu scrumiere în stații și parcuri.

4. 🏡 ”Casuță pentru tomberoane˝: colaborăm cu asociațiile de proprietari pentru amenajarea spațiilor pentru tomberoane de gunoi. Vom atrage fonduri europene pentru spații subterane.

5. 🕵️‍♂️ Detectivii gunoaielor. Timișoara va deveni un oraș care respectă din nou regulile bunului simț și al civilizației. Vom avea zero toleranță pentru aruncarea gunoiului în spațiul public. Desemnăm 20 polițiști locali cu această misiune și creăm o aplicație deschisă și un număr de telefon unic unde să fie raportate acțiunile de abandonare a gunoiului.

6. 💶 Plătește pentru cât arunci. Implementăm sistemul “Plătește pentru cât arunci”, în conformitate cu prevederile legale.

7. 🚛 Introducem salubrizarea mecanizată, monitorizată prin GPS, iar poziția și numărul utilajelor de pe traseu vor fi publicate live pe platforma online a Primăriei.

8. 🏗 Supraveghem șantierele pentru a interveni acolo unde nu se izolează cu plasă praful, nu se spală zilnic roțile utilajelor, nu se acoperă cu prelată bena camioanelor. Primăria are un regulament, dar nu este aplicat. SDM va avea un rol de model.

9. 🏭 Construim o stație de bio fermentare a deșeurilor organice și vegetale iar energia rezultată o injectăm în rețeaua orașului.

10. ♻️ La achiziții, căutăm cât mai multe produse verzi și facem din Primărie un model de client curat și verde.

Citește aici întregul program al USR PLUS, Revoluția Bunei Guvernări.

Primăria Timișoara vrea să ne scape de rampele clandestine de gunoi cu ajutorul unei firme ce nu are nicio treabă cu strângerea deșeurilor

Primăria Timișoara vrea să ne scape de rampele clandestine de gunoi cu ajutorul unei firme ce nu are nicio treabă cu strângerea deșeurilor

Sursa foto: Cartierul Dacia, octombrie 2019, imagine surpinsă la una dintre plimbarile prin oraș ale lui Dominic Fritz

Timișoara, orașul cu trei firme de salubritate: RETIM, pentru colectarea deșeurilor menajere, BRANTNER, pentru curățenia stradală și, ultima venită, TRANSCLEAN, pentru colectarea deșeurilor verzi și ridicarea rampelor clandestine. Se putea să avem doar două firme care să se ocupe de curățenie în oraș? Sau doar una, care să răspundă de tot? Se putea, dar asta-i altă discuție. Să vedem cum am ajuns să avem trei.

Primăria Timișoara a scos recent la licitație „servicii de colectare, transport, depozitare/valorificare a deșeurilor vegetale și a deșeurilor din construcții provenite din demolări, din activități de reamenajare și reabilitare, abandonate pe domeniul public al Municipiului Timișoara”. Licitația este câștigată de SC Transclean SRL, care însă are ca obiect de activitate „transporturi rutiere de mărfuri”. Acordul cadru pe patru ani și contractul subsecvent, anual, sunt semnate în data de 11 martie 2020, pentru suma totală de 27,6 milioane de lei, adică aproape 5,8 milioane de euro.  

Dar, pentru a presta serviciile de colectare, transport, depozitare deșeuri, orice operator economic are nevoie de autorizație de mediu, pentru că trebuie să demonstreze că are unde depozita sau cum valorifica/trata deșeurile colectate, mai ales că nu sunt puține: Primăria estimează că vor fi 40.560 tone deșeuri vegetale și 36.000 tone deșeuri din construcții în cei patru ani. Adică peste 76.000 de tone în acești patru ani!

Caietul de sarcini elaborat de Primărie prevede că „transportul deşeurilor vegetale se va face la Staţia de compostare deşeuri Timişoara, parte din Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în Judeţul Timiş, iar în lipsa ei la orice instalaţie de valorificare/valorificare energetică a deşeurilor vegetale; este interzisă depozitarea deşeurilor vegetale în/pe alte locaţii decât cele precizate.” 

Situația este similară și pentru deșeurile din construcții și demolări: acestea trebuie transportate la depozitul autorizat/instalaţia de valorificare deșeuri. 

Timișoara nu are însă stație de compost, pentru a trata deșeurile vegetale, iar deponeul de la Ghizela nu primește deșeuri din construcții-demolări. Deci ce va face Transclean cu deșeurile colectate, unde le va duce? Tocmai ca să se asigure că deșeurile nu vor fi abandonate în câmp, că operatorul poate îndeplini condițiile reglementate, legiuitorul a prevăzut că pentru astfel de activități este obligatorie deținerea autorizației de mediu.

Nici în acordul cadru pe patru ani, nici în contractul subsecvent, anual, dintre Primăria Timișoara și Transclean, nu se precizează locul de depozitare sau valorificare al deșeurilor colectate; nu se cere Transclean să facă dovada că deține, sau are acces, în baza unui contract, la o platformă pentru depozitarea deșeurilor sau la instalații de valorificare.

Cum a fost posibil ca licitația pentru colectarea, transportul și depozitarea/tratarea deșeurilor să fie câștigată de o firmă care nu are acest obiect de activitate? Cum este posibil ca aceste activități să fie prestate de o firmă care nu are autorizație de mediu (nici la data de 11.05.2020)? Cum este posibilă o asemenea încălcare a legislației? Și unde se duc deșeurile colectate de Transclean?

Cât privește criteriile de atribuire „Punctajul maxim de 30 de puncte se va acorda pentru un număr de 10 autocompactoare. Ofertele care prezinta un numar mai mare de 10 autocompactoare, nu se punctează suplimentar.” Iar Transclean, coincidență sau nu, are fix 10 autocompactoare!

În rezumat, ne aflăm în fața unei documentații de licitație întocmită lacunar de către Primăria Timișoara, a unor contracte care nu conțin clarificări prin care beneficiarul, adică Primăria, să se asigure că se respectă legea. Și în fața situației că Transclean își desfășoară activitatea cu încălcarea legislației, pentru că nu deține autorizație de mediu.

Așadar trei întrebări la care edilii Timișoarei ar trebui să răspundă: 

  1. Cum se întocmesc documentele de licitație în Primăria Timișoara? (recent s-a mai anulat încă o licitație, pentru „abateri grave” de la legislație)
  2. Cum poate câștiga licitația o firmă care nu îndeplinește toate cerințele (nu are autorizație de mediu) pentru a opera serviciul de salubritate?
  3. Unde se duc deșeurile colectate de Transclean? Vorbim de peste 76.000 de tone în acești patru ani!

Rodica Militaru, candidat pe lista Alianței USR-PLUS pentru Consiliul Local Timișoara, oferă de 25 de ani consultanță în managementul mediului.

USR propune pentru bugetul din 2019: Instalație de producere de energie din deșeuri verzi

USR propune pentru bugetul din 2019: Instalație de producere de energie din deșeuri verzi

Sursa foto:

INFORMAȚII GENERALE DESPRE PROPUNEREA DE PROIECT

  1. Titlul propunerii:
    Instalație de digestie anaerobă a deșeurilor de natură biologică
  2. Domeniul de aplicabilitate:
    Mediu
  3. Durata estimată de implementare a propunerii:
    2 ani
  4. Valoarea estimată a investiției:
    8 – 10 milioane €

DESCRIEREA PROPUNERII

1. Formularea propunerii de proiect, scop/obiectiv general și obiective specifice ale propunerii de proiect:

Realizarea unei instalații de fermentare anaerobă a deșeurilor de natură biologică, pentru a genera apoi biogaz și energie.

SCOP:

Rezolvarea problemei deșeurilor de natură biologică (vegetale, biodegradabile, a nămolurilor de la stații de epurare, deșeuri alimentare, deșeuri din agricultură și zootehnie), prin tratarea lor într-o instalație de digestie anaerobă, cu generare de biogaz și energie.


2. Contextul și justificarea inițierii proiectului:

  • Zonele verzi ale municipiului Timișoara, aparținând atât domeniului public –  parcuri, grădini, scuaruri, aliniamente stradale cât și cele aparținând domeniului privat generează cantități mari de deșeuri vegetale, denumite „deșeuri verzi”: frunze, iarbă, crengi, ramuri, etc. La acestea se adaugă și resturile vegetale provenite din piețele agroalimentare și cimitire precum și deșeurile vegetale provenite de la populație, din activitățile de grădinărit, și chiar deșeurile biodegradabile sau fracția umedă provenită de la populație, nămolul de la stațiile de epurare a apelor private de pe teritoriul orașului sau împrejurimi.
  • În prezent, aceste deșeuri nu beneficiază de un tratament corespunzător și de o valorificare din punct de vedere ecologic, dat fiind faptul că acestea sunt colectate împreună cu celelalte deșeuri menajere și apoi transportate și depozitate în rampă de la Ghizela.
  • În vederea respectării legislației în domeniul reciclării revalorificării, reducerii fluxurilor de deșeuri spre depozitare și obținerii unui material valorificabil în agricultură sau lucrări de îmbunătățiri funciare (ameliorarea solului), Primăria Municipiului Timișoara a realizat în 2008 Studiul de Fezabilitate pentru „Transformarea biomasei în materiale refolosibile prin Stația de compostare a deșeurilor vegetale”. În cadrul studiului au fost propuse 2 alternative:
  1. Fermentarea
    Fermentarea este un tratament de degradare anaerobă pentru deșeurile biodegradabile (proces anaerob). Deșeuri biodegradabile umede sunt potrivite în mod particular pentru fermentare datorită faptului că sunt ușor biodegradabile, conțin mai mulți nutrienți și au o structură celulară mai flexibilă decât deșeurile vegetale. În timpul procesului de fermentare este generat biogazul care poate fi folosit ca o sursă alternativă de producere a energiei
  2. Compostarea
    Compostarea este procesul de răsturnare în sisteme deschise în forma unor grămezi de compost trapezoidale sau triunghiulare dispuse pe o suprafață sigură. Cu ajutorul unui echipament mobil de răsturnare se realizează o omogenizare, aerare și irigare controlată a acestora, după prelucrare rezultând un pământ fertil. Acest proces poate include următoarele categorii de deșeuri: deșeuri vegetale, deșeuri din agricultură, deșeuri bio și deșeuri verzi, nămol de la stațiile de epurare și deșeuri vegetale (în funcție de legislația existentă).

Din punct de vedere tehnic și economic și datorită standardelor existente scăzute în domeniul managementului deșeurilor la acel moment, alternativă preferată și dezvoltată în cadrul Studiului de fezabilitate executat de către Denkstatt Austria a fost compostarea în grămezi, cu producerea  de pământ fertil, deși din punct de vedere economic și al posibilităților de finanțare alternativă a fost una nefezabilă și cu un impact semnificativ asupra mediului. Prin Hotărârea de Consiliu Local 12/27.01.2009, a fost aprobat acest studiu de fezabilitate, iar stația de compostare a deșeurilor vegetale urma să fie construită în Chișoda. Nu s-a întâmplat mai apoi nimic.

În anul 2013, prin Hotărârea de Consiliu Local 526/22.10.2013, Retim primea prin concesiune acest teren, plus unul adiacent, pentru a realiza o stație de compostare cu fermentare uscată complet închisă, dotată cu sistem de ventilație și filtrare a aerului pentru prelucrarea fracției biodegradabile din deșeurile municipale nepericuloase, deșeurile verzi și nămolurile rezultate de la stația de epurare a municipiului Timișoara.

Investiția NU a fost însă niciodată demarată!


3. Beneficiile obținute prin implementarea propunerii de proiect:

Primăria a realizat în anul 2007 „Studiul privind managementul deșeurilor în municipiul Timișoara și elaborarea Strategiei de gestionare a deșeurilor”. În acest studiu sunt descrise în detaliu și comparate metodele de tratare a deșeurilor vegetale și biodegradabile. Metodele propuse pentru tratarea deșeurilor vegetale și biodegradabile sunt:

  • Compostarea sau tratarea mecano biologică
  • Fermentarea sau digestia anaerobă (metoda uscată, metoda umedă și co-fermentarea)
  • Incinerarea
  • Piroliza și gazeificarea

Cele mai folosite metode sunt compostarea prin tratarea mecano biologică și digestia anaerobă.

Digestia anaerobă este și propunerea noastră concretă. Ce avantaje și dezavantaje are?

Avantaje:

  • Posibilitatea de tratare a unor deșeuri pentru care în prezent nu exista soluții fezabile: deșeurile vegetale, alimentare, deșeurile biodegradabile de la populație, îngrășămintele natural rezultate de la fermele din împrejurimi, nămolul de la stațiile de epurare, deșeuri din agricultură;
  • Produsele digestiei anaerobe sunt: biogazul, care poate fi utilizat pentru a genera energie verde și bio fertilizatorul, care poate fi utilizat ca o sursă regenerabilă de azot și fosfor (aproape 100% recuperare a elementelor nutritive din substanță organică (azot, fosfor și potasiu) dacă materialul fermentat este înglobat după împrăștiere pe terenul arabil);
  • Reducerea mirosurilor, când este împrăștiat pe terenuri arabile în comparație cu împrăștierea materialului nefermentat;
  • Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2, sub formă de electricitate și căldură;
  • Reducerea depozitarii deșeurilor și contribuția la ciclul natural al economie circulare, în condițiile în care rata de depozitare a deșeurilor trebuie sa scadă la 35% pana în 2035;

Dezavantaje:

Cheltuielile ar trebui acoperite prin vânzarea energiei produse cu ajutorul biogazului provenit din procesul de fermentare (1/3 din costul total) şi prin plătirea unei taxe de către deținătorii de deșeuri biodegradabile pentru ridicarea acestora. Pentru a proiecta această alternativă într-un mod eficient din punct de vedere economic, următoarele aspecte trebuie luate în considerare:

  • Procesul de fermentare este complex și dificil de controlat;
  • Nu se reduce volumul deșeurilor în mod esențial, trebuie găsite soluții de utilizare a bio fertilizatorului în agricultură.

4. Acțiunile necesare estimate pentru implementarea propunerii de proiect:

  • Realizarea unui nou studiu de fezabilitate bazat pe datele actuale în vederea alegerii soluției optime;
  • Identificarea unor potențiale parteneriate public-private pentru realizarea investiției;
  • Identificarea de fonduri europene pentru finanțarea investiției sa a însoțitorilor private;
  • Realizarea instalației de tratare anaerobă.

Propunerile USR pentru bugetul Timișoarei din 2019 :


Toate propunerile USR pentru bugetul Timișoarei din 2018 sunt aici.

Nicolae Robu dezinformează. Timișoara e plină de gunoaie și Primăria e responsabilă

Nicolae Robu dezinformează. Timișoara e plină de gunoaie și Primăria e responsabilă

Zi după zi, Timișoara este tot mai puțin orașul trandafirilor și se transformă într-o urbe întunecată și murdară. Deșeuri din construcții, coșuri de gunoi ce dau pe dinafară, ambalaje, frunze nemăturate, praf pe lângă borduri, rampe de gunoi. Timișorenii găsesc la tot pasul o priveliște dezolantă.

În acest timp, primarul Timișoarei se derobează, în stilu-i caracteristic, de responsabilități. Domnul Robu se luptă pe pagina dumnealui de Facebook cu Garda de Mediu, cu PSD-ul sau ne arată câte goluri a mai înscris, în loc să se ocupe de sarcinile sale edilitare. Și, așa cum vom arăta mai jos, se folosește în postările sale de jumătăți de adevăr.

De ce avem o Timișoară murdară și cine e de vină

Până la sfârșitul lui octombrie 2018, RETIM răspundea de:

  1. salubrizarea stradală și ridicarea rampelor clandestine de de deșeuriprin contractul cu primăria Timișoara, expirat în august și prelungit până în octombrie;
  2. colectarea deșeurilor de la persoane fizice și juridice prin contractul în curs cu ADID Timiș (Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Deșeuri – o organizație constituită din toate primăriile din județ și Consiliul Județean, ce are rolul de a gestiona serviciul de salubrizare a localităţilor)

Conform legii, până în 2014, salubrizarea și colectarea deșeurilor (punctele 1 și respectiv 2) se făceau de către același operator. Din 2014, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 99/2014 pentru modificarea și completarea Legii serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101/2006, există posibilitatea ca cele două servicii să fie contractate de operatori diferiți.

Azi, la finalul lui 2018, din cauza nepăsării instituțiilor locale, nu avem salubrizare stradală, nimeni nu mai ridică gunoiul din rampele clandestine și autoritățile locale nici nu verifică dacă populația are sau nu contract cu Retim. Să le luăm pe rând.

Salubrizarea stradală din Timișoara e practic inexistentă

În prezent, Retim se mai ocupă doar de colectarea deșeurilor. Pentru acordarea serviciilor de salubrizare, primăria Timișoara are în curs o licitație, după ce licitația din primăvară a fost un eșec. La această a doua licitație au depus oferte doi operatori: Polaris M Holding S.R.L. și Brantner Servicii Ecologice S.R.L., iar ofertele lor se afla în curs de analizare, termenul limită fiind luna mai 2019.

Între timp, primăria Timișoara a încheiat un contract direct cu Horticultura (o firmă ce are ca obiect de activitate amenajarea și întreținerea spațiilor verzi) pentru a face curat în oraș pentru 80 de zile, în schimbul a 34.000 euro. Adică 425 euro pe zi pentru a goli și coșurile de gunoi și, ne asigură domnul Robu, pentru a mătura străzile (deși acest punct nu e prevăzut în contract!). Horticultura nu are însă nici pregătirea și nici numărul de oameni necesari pentru a face curat în oraș, deci atribuirea salubrizării către o firmă care nu are licență pentru activitatea de salubrizare este nelegală, așa cum arată Legea 101/2006 la articolul 30:

(1) Constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 30.000 lei la 50.000 lei următoarele fapte, altele decât cele prevăzute în Legea nr. 51/2006, republicată:

c) încheierea de către primar a contractelor de delegare a gestiunii pentru una dintre activitățile de salubrizare a localităţilor prevăzute la art. 2 alin. (3) cu un operator care nu deține licenţă;

Așadar domnul Robu a acționat ilegal când a oferit salubrizarea către Horticultura.

Primăria Timișoara nu mai ridică gunoiul depozitat în rampe clandestine

Această prevedere era trecută în contractul dintre Primărie și Retim, contractul de la punctul 1, cel expirat în acest an. Domnul Robu se face uită că e responsabilitatea dumnealui să se ocupe de această problemă, însă Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor, conform articolului 21, e clară:

(3) În cazul deșeurilor abandonate și în cazul în care producătorul/deținătorul de deșeuri este necunoscut, cheltuielile legate de curățarea și refacerea mediului, precum și cele de transport, valorificare, recuperare/reciclare, eliminare sunt suportate de către autoritatea administrației publice locale.

Putem afirma, cu legea în mână, că domnul Robu dezinformează atunci când spune că nu cade în sarcina primăriei strângerea gunoiului din rampele clandestine:

Tot ce înseamnă gunoi menajer -altfel spus: gunoi din pubele, containere, rampe clandestine (s. n.), rampe sezoniere de primăvară și toamnă- NU MAI ARE LEGĂTURĂ CU PRIMĂRIA!

Primăria este responsabilă doar de ridicarea gunoiului din coșurile de pe domeniul public -trotuare, piețe, stații STPT, parcuri- și de măturatul și spălatul străzilor!

Garda de Mediu a amendat Primăria pentru că nu și-a îndeplinit obligațiile, iar amenda o vom plăti cu toții, nu doar domnul Robu, deși dumnealui este vinovat.

Lipsa contractelor dintre Retim și populație

Există atât persoane fizice, cât și juridice care nu au contract cu Retim. Sau, dacă au, declară mai puține persoane în contract, așa cum e cazul unor Asociații de Proprietari. Și atunci scapă de gunoi cum pot, îl lasă la colț de stradă sau lângă pubelele vecinilor.

Primăria are instrumentul legal de a impune încheierea unui contract pentru ridicarea deșeurilor, conform Legii 101/2006, art. 30:

(5) Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei refuzul utilizatorului de a încheia contracte de prestări servicii cu operatorul de salubrizare licențiat în aria de delegare respectivă.

În plus, primăria poate rezolva situația celor fără contracte cu operatorul de salubritate prin impunerea unei taxei speciale, pe care s-o vireze ulterior operatorului (Legea 99/2014):

Autoritățile administrației publice locale au obligația să instituie taxe speciale […] și să deconteze lunar operatorilor, direct din bugetul local, contravaloarea prestației efectuate la utilizatorii fără contract.

Impunerea e mai dură decât contractul, pentru că în contract se pot declara, pe proprie răspundere, mai puțini locatari, pe când la impunerea taxei datele se iau de la evidența populației.

Doar că Primăriei Timișoara nu i-a păsat că doar unii plătesc ridicarea gunoiului, deși toți îl produc. În loc să se certe pe Facebook cu Garda de Mediu, domnul Robu putea să intervină și să-i sancționeze pe cei care nu au contract cu Retim. Sau să le vorbească cetățenilor despre importanța colectării selective, despre campaniile de curățenie pe care le desfășoară Retim sau pur și simplu să le explice că locul gunoiului nu e la marginea străzii.

În concluzie, nu avem salubrizare stradală, nimeni nu mai ridică gunoiul din rampele clandestine și nici nu verifică dacă populația are sau nu contract cu Retim. Toate aceste responsabilități cad în sarcina autorităților locale. Un primar căruia îi pasă s-ar ocupa de problemele reale ale orașului, în loc să stea pe Facebook și să-și numere golurile.

Rodica Militaru,
Membru în Biroul Local al USR Timișoara