Cătălin Drulă: Un plan pentru a termina Autostrada A1 – Lugoj-Deva

Cătălin Drulă: Un plan pentru a termina Autostrada A1 – Lugoj-Deva

Proiectul autostrăzii Lugoj-Deva, veriga lipsă din coridorul european între Sibiu și Nădlac (granița cu Ungaria), este în continuare blocat și fără vreun plan concret de finalizare. Drumul național care merge în paralel, DN68A, arată ca după război. Traficul de marfă care merge înspre și dinspre Europa se târăște din groapă în groapă și nu se întrevede nicio șansă ca autostrada să mai fie făcută prea curând.

Situația pe lotul 2 de pe Autostrada A1 – Lugoj-Deva

Secțiunea E din lotul 2 (între Nemeșești și Holdea) care are 9km este complet în aer. Astă-vară Compania de drumuri a comunicat constructorului de pe acest lot o “încetare unilaterală a contractului” pentru această secțiune. Asta, în condițiile în care pe 6 din cei 9km (subsecțiunea E1) constructorul ar fi putut începe lucrările (existau toate avizele, acordurile, exproprierile), doar să-i dea “verde” CNAIR-ul. Pe ceilalți 3km, constructorul a lucrat 2 ani la proiectul tehnic (care include 2 tunele în lungime combinată de aproximativ 2km) la cererea CNAIR, planul fiind să livreze acest proiect tehnic companiei care să scoată separat la licitației lucrările pe baza lui.

În loc sa avem lucrări pe cei 6km unde se poate lucra si o licitație de lucrări pe ceilalți 3km, n-avem nimic! Ba, cel mai probabil, vom plăti și despăgubiri constructorului pentru că operațiunea de “încetare unilaterală” a unei părți din contract, nu prea există juridic vorbind. Din vara lui 2017 – CNAIR n-a mai făcut nimic pentru acest sector. Ultima promisiune era că până la sfârșitul lui februarie se scoate la licitație toată secțiunea E. A fost o minciună, nu există nicio licitație până astăzi. Nici nu prea e clar ce-ar putea sta la baza acestei licitații – studiul de fezabilitate din 2008 în care nu existau tunelurile?

Cert este că secțiunea aceasta critică de autostradă e abandonată în prezent. Atât directorul Ioniță de la CNAIR, cât și ministrul Transporturilor Șova au adoptat poziția struțului și lasă să treacă timpul așteptând nu se știe ce.

Situația pe lotul 3 de pe Autostrada A1 – Lugoj-Deva

Pe lotul 3 (de la Holdea în jos spre Mureș și mai departe până la Ilia) lucrurile nu stau mult mai roz.

Aici există constructor, dar nu i se recunoaște nodul făcut la Holdea în plus față de contract, precum și un pod pentru animale (un ecoduct) care era obligatoriu a fi făcut prin acordul de mediu. Nodul Holdea a fost adăugat în 2016 pentru că altfel n-ar fi existat descărcare de pe autostradă și lotul ar fi rămas un muzeu în aer liber. Statul român a făcut exproprieri pentru acest nod, i-a cerut constructorului să-l proiecteze, a aprobat acest proiect tehnic în consiliul CNAIR, a emis autorizație de construire pentru el și acum se face că nu știe ce e cu lucrarea ca și cum constructorul l-ar fi făcut de capul lui.

Tot pe lotul 3 pe câțiva km din zona Mureșului trebuie refăcute o parte din lucrări pentru că sunt probleme cu terasamentele. Aici e evident culpa constructorului care trebuie să refacă acea zonă pe banii lui. E neplăcut că avem situații din acestea în construcția de drumuri din România, dar până la un punct problemele în execuție sunt firești și remediabile. Probabil suntem dincolo de acel punct în România, dar nici n-ar putea fi altfel într-o piață în care totul merge strâmb – așa stat, așa constructori.

Acum CNAIR vrea să rezilieze contractul pentru acest lot folosindu-se de pretextul acestor zone ce necesită remediere. “Ia uitați cum s-a crăpat!”. De fapt, e doar un pretext comod pentru a evita să recunoască acele lucrări pentru Nodul Holdea și ecoduct, de care se ferește toată lumea ca dracul de tămâie în CNAIR.

Este evident o prostie și o mare sursă de pierderi economice să reziliezi un contract la 80% finalizare, un contract la care ai constructor în teren. Sarabanda rezilierilor și umflărilor de mușchi din ultimii ani ne-a lăsat cu șantiere abandonate, cu betoane și armături care ruginesc a pagubă în vânt.

Situația pe lotul 4 de pe Autostrada A1 – Lugoj-Deva

Pe lotul 4 lucrurile stau ceva mai bine, deși sunt mult întârziate și acolo. O întârziere care vine din urmă din anul 2014 când s-au pornit șantiere de autostradă fără autorizații de construire ceea ce ulterior a dus la nenumărate blocaje si lucrări suspendate. Artizanul acestei strategii catastrofale este fostul director al CNADNR, Narcis Neaga. În mod incredibil, se pare ca PSD se pregătește să îl reungă director al drumurilor din România.

Ce-i de făcut de acum încolo pentru a termina Autostrada A1 – Lugoj-Deva

Am încercat să sumarizez poza zilei pentru acest proiect esențial de pe coridorul european. O poză care nu e deloc veselă:

  • niciun plan pentru contractarea lucrărilor pe lotul 2;
  • un lot 3 pe care CNAIR vrea să-l rezilieze;
  • un lot 4 care merge rezonabil, deși mult întârziat (2016 era data inițială de finalizare).

Dacă mă întrebați ce s-ar putea face, vă spun că e incredibil de frustrant cât de ușor s-ar putea pune lucrurile pe un făgaș normal. Evident, e nevoie de un pic de inițiativă, curaj și determinare pe care nu par să le aibă nici ministrul Șova, nici dl. Ioniță (și pentru că se pregătește de pe bancă și dl. Neaga, trebui spus că dumnealui chiar e groparul original al tuturor acestor proiecte).

Le e mult mai comod să se cantoneze în niște clișee despre “constructorii neserioși”, “contestațiile care ne blochează” și eventual și ceva cu “urși și lileci”.

Pentru că speranța moarte ultima și mai cred că se poate pune pe roate acest proiect totuși, pun totuși aici un plan de deblocare:

  • pe lotul 4: rezolvate ultimele probleme tehnice/birocratice – se va finaliza probabil anul viitor, 22km;
  • pe lotul 3: recunoscut nodul Holdea și ecoductul din punct de vedere contractual si refăcut lucrările cu probleme – rezultatul? La finalul anului am avea 20km de autostradă circulabil;
  • lotul 2: dat drumul la lucrări pe secțiunea E1 cu constructorul actual, recepționat proiectul tehnic deja elaborat și scos la licitație secțiunea E2, cea cu tunelele – rezultatul? Realist – undeva în 2023-2024 am avea autostrada completă;
  • în paralel, refăcut de urgență DN68A la un standard cât de cât rezonabil pentru că pe 15km (între Holdea și Margina) va fi cel puțin 5 ani, bypass la bucata de autostradă nerealizată.

Între timp, secțiunea cea mai critică a coridorului Sibiu-Nădlac e complet în aer: n-are nici constructor, nici licitație, nici vreun plan concret!

Ce răspunde Primăria Timișoara la propunerile de buget înaintate de USR

Ce răspunde Primăria Timișoara la propunerile de buget înaintate de USR

Stimate domnule primar Robu,

În data de 8 februarie am luat notă de scrisoarea Primăriei Municipiului Timișoara cu număr de înregistrare SC2018-001106 / 02.02.2018, răspuns semnat de dl. Robert Kristof, în calitate de Administrator Public.

Analizând cu atenție răspunsurile primite pentru fiecare propunere înaintată de noi, se impun câteva clarificări după cum urmează:

1. Treceri de pietoni sigure, iluminate pe timp de noapte

Răspunsul primit de la PMT, adresa cu nr. înreg. SC2018-001106/02.02.2018

Astfel de treceri de pietoni sunt deja implementate de către Primăria Municipiului Timișoara încă din anul 2014. Ca și exemple punctuale sunt intersecția Calea Sever Bocu cu str.Liniștei, str. Martin Luther cu Piața Țepeș Vodă, str. Totontalului cu str. Liege și Bucovina. Printre proiectele noastre de viitor se numără deja implementarea iluminatului public pe și mai multe treceri de pietoni.

Mențiuni suplimentare de la Uniunea Salvați România – filiala Timișoara:

  • Având în vedere că deja sunt implementate câteva treceri de pietoni illuminate pe timp de noapte, o concluzie logică este că PMT are la dispoziție datele statistice care demonstrează o diminuare semnificativă a numărului de accidente pentru astfel de treceri de pietoni și ca atare cu atât mai mult se impune o prioritizare de investiții în acest sens;
  • Un alt aspect deloc de neglijat este că din 2014 până în prezent numărul locațiilor implementate cu astfel de sisteme este mult prea mic pentru dimensiunea și anvergura Municipiului Timișoara, ca atare, considerăm că planurile primăriei de investiții în această direcție trebuiesc prioritizate și incluse in bugetul de investiții pentru anul 2018, deoarece nu trebuie să rămână în continuare la stadiul de intenție!
  • Vă rugăm să luați în considerare sisteme stradale de iluminat moderne, cu tehnologie LED încorporate în carosabil, deoarece soluția prezentată de dumneavoastră nu corespunde acestei realități actuale de iluminare;

2. Cluburi pentru seniori în fiecare cartier: “UN ZÂMBET PENTRU UN ZÂMBET”

Răspunsul primit de la PMT, adresa cu nr. înreg. SC2018-001106/02.02.2018

În anul 2016, în urma unei întâlniri a domnului primar cu cetățenii, s-a demarat deja un astfel de proiect. Astfel, punctul termic din strada Soarelui 12A a fost reabilitat pentru a servi drept locație de agrement pentru seniori, accesul în această locație fiind facilitat prin intermediul Consiliului Consultative de Cartier. În viitor, în limita resurselor financiare, se vor reabilita și mai multe puncte termice.

Mențiuni suplimentare de la Uniunea Salvați România – filiala Timișoara:

  • Apreciem că există un astfel de punct termic reabilitat și alocat programului de agreement pentru seniori, dar este MULT PREA PUȚIN fața de nevoile reale constatate, iar cu un astfel de ritm de soluționare este nevoie de minim 15 ani pentru ca situația să se amelioreze semnificativ!
  • Vă rugam să procedați la o prioritizare reală a acestor mini-proiecte de investiții astfel încât PMT să sprijine în mod real incluziunea socială a persoanelor vârstnice și îmbunătățirea calității vieții acestora, deoarece este inadmisibil ca la dimensiunea bugetului PMT, astfel de mini-proiecte, cu impact real la imbunătățirea calității vieții seniorilor, să nu poată fi prioritizate;
  • Vă reamintim adresele celor 10 puncte termice identificate care se pretează pentru reabilitare și anume : str. Orșova 4, str. Pomiculturii 31, str. Iasomiei 1, str. Amiciției nr.2, str. Răsăritului 20A, str. Liniștei 48A, str. Musicescu 1bis, str. Eneas 15B, str. Aurelianus nr. 7, zona Timocului, str. Lunei 42, str. Sirius 29, Aleea Cristalului 6, Intrarea Martir Constantin Gârjoabă 3 și str. Martir Marius Ciopec 3.

3. Grupuri sanitare urbane

Răspunsul primit de la PMT, adresa cu nr. înreg. SC2018-001106/02.02.2018

Primăria Municipiului Timișoara are deja în vedere această inițiativă, în ultimii ani fiind modernizate și amenajate mai multe toalete. În momentul de față, există deja în execuție o toaletă publică modernă, în Piața Victoriei!

Mențiuni suplimentare de la Uniunea Salvați România – filiala Timișoara:

  • Toate acțiunile Primăriei Municipiului Timișoara în acest sens din ultimii ani sunt extrem de nesemnificative, iar răspunsul dumneavoastră demonstrează perfect următoarea realitate: nu exista o prioritate a PMT pentru remedierea acestei situații, având în vedere că la nivel de Municipiu Timișoara este nevoie de mult mai mai mult decât de o toaletă publică modernă în Piața Victoriei din cele 12 existente la nivel de oraș!
  • Vă rugăm să re-evaluați această propunere de investiție, urmând cu siguranță să descoperiți o nevoie acută de investiții în această direcție;

4. Seră educațională cu plante exotice

Răspunsul primit de la PMT, adresa cu nr. înreg. SC2018-001106/02.02.2018

Vă mulțumim pentru această idee. Ea va fi analizată de către conducerea instituției, atât in punct de vedere financiar cât și ca oportunitate.

Mențiuni suplimentare de la Uniunea Salvați România – filiala Timișoara:

  • Vă stăm la dispoziție pentru detalii suplimentare și vă rugăm să ne comunicați rezultatul analizei financiare și de oportunitate.

5. Campania „Timișoara participă!”

Răspunsul primit de la PMT, adresa cu nr. înreg. SC2018-001106/02.02.2018

Vrem să vă atragem atenția că în conformitate cu prevederile legale, în bugetul unei unități administrative-teritoriale se pot include doar proiecte de investiții concrete. Nu există cadrul legal să fie inclusă o poziție generică, care ulterior va fi definită!

Apreciem faptul că v-ați inspirat dupa modelul implementat de Cluj-Napoca, însă dacă veți urmări cu atenție, proiectul lor începe în luna august prin porpunerea de proiecte și se finalizează în luna noiembrie prin încheierea procedurii de vot. Astfel, în anul următor Municipiului Cluj-Napoca poate include ca poziții bugetare, proiecte concrete, ca rezultat al votului.

Mențiuni suplimentare de la Uniunea Salvați România – filiala Timișoara:

  • În primul rând, vă atragem atenția, din nou, că modelul de Buget Participativ implementat la Cluj-Napoca este incomplet, cu o campanie de propuneri de proiecte și sistem de votare elementare, în antiteză cu obiectivele principale urmărite prin implementarea unui astfel de instrument de guvernare deschisă!
  • Vă rugăm să analizați în detaliu regulamentul complet al campaniei “Timișoara Participă!” înaintat Primăriei Municipiului Timișoara prin intermediul scrisorii cu nr.înreg. SC2018-000668 / 09.01.2018 deoarece aici sunt explicate în detaliu aceste aspecte;
  • În cea ce privește suma propusă de noi pentru a fi inclusă în propunerea de buget pentru anul 2018 (200.000 lei), aceasta se referă la costul campaniei propriu zise, de la crearea platformei online dedicate în acest sens ”Timișoara Participă!” la cursurile de formare și materialele de promovare necesare, o campanie cu un calendar clar stabilit pe durata întregului an astfel încât primele proiecte propuse și votate de cetățeni să fie incluse în propunerea de buget pentru anul 2019! Astfel, aceasta constituie o propunere de investiție concretă și anume crearea platformei on-line și a celorlalte materiale necesare aplicării acestui sistem în exercițiul financiar următor.
  • Concluzia evidentă este că această propunere nu a fost deloc înțeleasă, ca atare va rugăm să re-evaluați răspunsul dumneavoastră, având în vedere clarificările mai sus prezentate.

6. Parcări supraetajate multifuncționale în cartierele Timișoarei

Răspunsul primit de la PMT, adresa cu nr. înreg. SC2018-001106/02.02.2018

Primăria Municipiului Timișoara are deja în vedere realizarea acestui obiectiv, însă avem ca pioritate realizarea unor astfel de parcări în zona centrală. În anul 2013 chiar domnul primar Nicolae ROBU enunța idea realizării unei astfel de parcări pe str. Oituz.

Un alt proiect pentru realizare a unei parcări supraetajate este parcarea care se află centrul commercial BEGA, după finalizarea litigiului privind terenul respectiv. Menționăm că avem deja un prim process câștigat pentru acel teren, urmând să se judece recursul.

Mențiuni suplimentare de la Uniunea Salvați România – filiala Timișoara:

  • Propunerea noastră se refera la parcări supraetajate multifuncționale limitrofe zonei de locuit, cu accent și pe creșterea calității vieții celor din zonă prin amenjarea unor spații de joacă sau de recreere pe ultimul nivel al clădirilor, inclusiv spațiu verde!
  • Ca soluții tehnice propuse am menționat parcari pe doua niveluri, destinate exclusiv zonelor rezidentiale de locuinte colective, in variantele demisol+nivel sau ambele niveluri supraterane, in functie de locatie, ambele variante cu spatiu verde/spatiu de joaca deasupra;
  • Cu alte cuvinte este vorba despre o altă abordare a problemei lipsei locurilor de parcare, fără legătură cu intențiile exprimate în acest sens de către PMT până în acest moment.

7. Timișoara face sport. La toate vârstele! De toate felurile!

 Răspunsul primit de la PMT, adresa cu nr. înreg. SC2018-001106/02.02.2018

Unul din obiectivele domnului primar Nicolae ROBU este deja realizarea a 20 de terenuri sport multifuncționale în diferite zone din Timișoara. Au fost identificate o parte din terenuri unde se pot realiza aceste terenuri, urmând să se realizeze și restul de demersuri pentru a finaliza această investiție.

Tot la capitolul sport, putem aminti pista de alergat din zona stadionului «Dan Păltinișanu» care este deja finalizată, cât și bazinul sem-olimpic de înot din zona Lipovei, proiect care este deja inclus în bugetul de investiții din anul 2018.

Mențiuni suplimentare de la Uniunea Salvați România – filiala Timișoara:

  • Propunerea noastră concretă în acest sens este amenajarea terenurilor de sport din incinta școlilor care dețin terenuri de sport și servicii de pază, astfel încât aceste terenuri să poată fi folosite de elevi pe perioada vacanţelor școlare, la sfârșit de săptămână sau chiar zilnic, după încheierea activităţilor școlare (lista acestor școli identificate de noi a fost trimisă de PMT cu adresa cu nr.înreg. SC2017-027783 / 07.11.2017)
  • Prin această abordare, PMT poate să finalizeze chiar anul acesta cu minim de investiții acest obiectiv de amenajare a 20 de terenuri de sport multifuncționale în diferite zone din Timișoara
  • Referitor la pistele de alergat, în propunerea noastră sunt menționate câteva trasee suplimentare identificate de noi care sperăm că vor fi incluse în planurile de dezvoltare ale PMT.

8.Transport modern și eficient pe calea ferata, între Municipiul Timișoara și Aeroportul Internațional Timișoara

 Răspunsul primit de la PMT, adresa cu nr. înreg. SC2018-001106/02.02.2018

În Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru polul de creștere Timișoara 2016-2030 , elaborat de către experți în domeniu, este menționat acest proiect însă din punct de vedere al acestora «Proiectul nu apare ca fezabil financiar în contextul necesității sale».

Mențiuni suplimentare de la Uniunea Salvați România – filiala Timișoara:

  • În pagina 3 a propunerii noastre au fost menționate ipotezele de plecare pentru PMUD și anume faptul că în estimările inițiale pentru analiza fezabilității acestui proiect au fost luate în considerare cifrele de trafic aerian din anii de dinainte de anul 2015, motiv pentru care acest proiect a fost considerat inițial nefezabil. Tot aici am menționat că în condițiile actuale, cu o creștere a traficului aerian în anul 2017 de peste 250% față de anul 2013 și de asemenea cu planurile de dezvoltare reale ale Aeroportului Internațional Timișoara pentru 2018, respectiv 2019 este fără îndoială că fezabilitatea acestui proiect trebuie reanalizată!
  • Din punctul nostru de vedere, Primăria Municipiului Timișoara în calitate de principal beneficiar al acestui proiect trebuie să inițieze un dialog constructiv cu Consiliul Județean Timiș, respectiv cu reprezentanții Ministerului Transporturilor și să identifice cele mai eficiente metode de convingere a părților implicate, astfel încât proiect să devină realitate;
  • Pentru că acest proiect să fie finalizat cel târziu la finele anului 2020, primele investiții ar trebui alocate încă de anul acesta și întreprinse măsuri concrete pentru demararea proiectului!

9. Vestiare sociale pentru persoanele fără adăpost

 Răspunsul primit de la PMT, adresa cu nr. înreg. SC2018-001106/02.02.2018

Vă mulțumim pentru această idee. Ea va fi analizată de către conducerea instituției, atât in punct de vedere financiar cât și ca oportunitate.

Mențiuni suplimentare de la Uniunea Salvați România – filiala Timișoara:

  • Vă stăm la dispoziție pentru detalii suplimentare și vă rugăm să ne comunicați rezultatul analizei financiare și de oportunitate.

Ca o concluzie, ne bucurăm că am primit răspunsuri la propunerile noastre de proiecte, iar în ceea ce ne privește, vom continua acest dialog oficial, cu speranța unor rezultate vizibile pentru comunitate la finalul acestui dialog.

În același timp, nu putem să nu constatăm, cu tristețe, că răspunsurile primite sunt mai degrabă mesaje politice decât răspunsuri concrete. Foarte grav din punctul nostru de vedere este faptul că în mod evident unele propuneri nu au fost analizate cu atenție, iar colegii dumneavoastră s-au grăbit să ofere răspunsuri extrem de superficiale deși propunerile depuse sunt foarte bine documentate și, deloc de neglijat, ne-am anunțat din timp disponibilitatea pentru clarificarea propunerile depuse.

Acest lucru nu vă onorează și de asemenea nu ne onorează nici pe noi, membri ai acestei comunități, deoarece așteptările noastre în ceea ce vă privește sunt să avem o autoritate locală responsabilă și competentă și nu una demagocică și superficială cum o demonstrează scrisoarea primită.

Suntem convinși că în viitor vom colabora mai bine.

Cu stimă,

Alexandru Cadar

Președinte Filiala Timișoara – Uniunea Salvaţi România

USR Dumbrăviţa: Priorităţile urgente ale Dumbrăviţei

USR Dumbrăviţa: Priorităţile urgente ale Dumbrăviţei

Toţi locuitorii cunosc care sunt principalele priorităţi în Dumbrăviţa, iar USR Dumbrăviţa va urmări şi insista ca acestea să fie realizate de către administraţia locală:

  • Rezolvarea problemelor de presiune la apă şi gaz
  • Asfaltarea în ritm accelerat şi comunicarea criteriilor şi punctajelor după care se decide prioritizarea străzilor
  • Asigurarea iluminatului stradal pentru toate locuinţele existente
  • O strategie de dezvoltare a învăţământului pe o perioadă indelungată în funcţie de previziunile de evoluţie a numarului de copii pe grupe de varsta (necesarul şi poziţionările potrivite pe raza localităţii de creşe, grădiniţe şi scoli)
  • Elaborarea unei strategii de a atragere a investitorilor care generează locuri de muncă
  • Întreprinderea tuturor acţiunilor posibile pentru trecerea în proprietatea localităţii a lacului şi al fostului depozit de muniţii din zona Cora, două zone strategice pentru dezvoltarea Dumbraviţei
  • Realizarea unui parteneriat cu RATT pentru un traseu prin zona Cora spre Calea Aradului şi optimizarea liniei M14 (în caz contrar înfiinţarea unui serviciu local)
  • Realizarea completă de trotuare şi piste de biciclete pe arterele principale
  • Transparenţă în administraţia locală
  • Finanţarea şi promovarea artiştilor locali
USR propune pentru bugetul din 2018: Vestiare sociale pentru oamenii fără adăpost din Timișoara

USR propune pentru bugetul din 2018: Vestiare sociale pentru oamenii fără adăpost din Timișoara

INFORMAȚII GENERALE DESPRE PROPUNEREA DE PROIECT

  • Titlul propunerii:
    Vestiare sociale pentru oamenii fără adăpost din Timișoara
  • Domeniul de aplicabilitate:
    Infrastructură socială
  • Durata estimată de implementare a propunerii:
    3-6 luni
  • Valoarea estimată a investiției:
    • o baterie de 12 dulapuri, 180x50x50 – 18.000 lei;
    • structura de sprijin a dulapurilor de solidaritate cu acoperire – 3700 lei;
    • Construcție și instalare la fața locului – 1400 lei;

Aceste costuri pot fi reduse semnificativ prin sponsorizări. Valorile financiare sunt estimative, costurile fiind direct dependente de soluțiile tehnice adoptate. Costurile reale vor fi documentate prin studiile de fezabilitate și documentațiile tehnice necesare la momentul deciziei implementării proiectului.

DESCRIEREA PROPUNERII

1. Formularea propunerii de proiect, scop/obiectiv general și obiective specifice ale propunerii de proiect:

Prin această propunere de proiect se are în vedere amplasarea unor baterii de vestiare sociale care vor permite persoanelor fără locuintă, din Timișoara, să aibă un loc sigur in care își vor putea depozita lucrurile de valoare (cartea de identitate, certificat nastere, alte documente, haine, etc). Acest tip de proiect a fost deja lansat cu succes in Lisabona si cateva orase din Franţa (Rouen, Caen).

SCOPURI:

  • Îmbunătățirea infrastructurii sociale la nivel local, prin rezolvarea unei probleme zilnice;
  • Îmbunătățirea conditiilor de viaţă pentru unele persoane fără locuinţă, dar in căutare de reinserţie socială.

OBIECTIVE:

  • Amplasarea unor astfel de baterii de vestiare sociale în Gara de Nord, Gara de Est sau în vecinătatea unui spital sau cantină socială; fiecare persoană are un dulap-vestiar cu cheie și este responsabil pentru acesta;
  • Soluția le permite acestor oameni să-și păstreze lucrurile într-un mod sigur și demn și în același timp, îi ajută să dobândească un nivel de responsabilitate, responsabilizare și să primească un sprijin psihosocial.

2. Contextul și justificarea inițierii proiectului:

  • Persoanele fără locuinţă sunt nevoite să poarte totdeauna, toate documentele și toate lucrurile personale asupra lor; cel mai adesea, aceste puţine lucruri personale și mai ales documentele, sunt expuse pierderii sau furtului;
  • Refacerea documentelor, mai ales a cărţii de identitate, pentru aceste persoane, se poate dovedi a fi între foarte anevoioasă și imposibilă, în lipsa unui domiciliu;
  • În lipsa cărţii de identitate, chiar provizorii, aceste persoane nu-și pot găsi un loc de muncă, nici chiar temporar, sau nu-și pot încasa pensia.

3. Beneficiile obținute prin implementarea propunerii de proiect:

  • Rezolvarea unei probleme zilnice din viața persoanelor fără locuinţă, păstrarea și protejarea lucrurilor lor;
  • Dulapurile pot avea rol și de cutie poștală;
  • În schimbul utilizării dulapului, persoana trebuie să asigure curățenia spațiului înconjurător și să rămână în contact cu autoritatea publică care gestionează aceste vestiare sociale;
  • Permit autorităţilor să rămână în contact cu aceste persoane, să le acorde sprijin pentru obţinerea de documente, asistenţă medicală;
  • Responsabilizarea persoanelor care beneficiază de aceste vestiare sociale; a avea cheia pentru un spațiu care le aparține le ajută la înțelegerea vieții lor și le dă un sentiment de control;
  • Dulapurile din categoria vestiar social se alocă pentru o perioadă limitată (de exemplu, maximum un an), iar în funcţie de cât de responsabilă este persoana, se poate prelungi alocarea sau nu;
  • Vestiarele sociale pot fi și puncte în care asociaţiile de caritate se pot întâlni cu aceste persoane, le pot ajuta.

4. Acțiunile necesare estimate pentru implementarea propunerii de proiect:

  • Identificarea, pentru început, a două locaţii unde s-ar putea instala aceste baterii de vestiare sociale;
  • Locaţiile trebuie să fie accesibile persoanelor, dacă nu 24h/24h, cel puţin în timpul zilei;
  • Obţinerea autorizaţiei pentru amplasarea bateriei de vestiare sociale;
  • Gasirea unui furnizor si comandarea vestiarelor;
  • Numirea unui responsabil, din partea autorităţii publice;
  • Identificarea persoanelor care vor avea acces la vestiare;
  • Promovarea acțiunii pentru a găsi sponsori/donatori;

Sursa foto: SickestFame/ Flickr


Propunerile USR pentru bugetul din 2018 al Timișoarei:


Toate propunerile USR pentru bugetul Timișoarei din 2019 sunt aici.

USR propune pentru bugetul din 2018: Conectarea aeroportului din Timișoara pe calea ferată

USR propune pentru bugetul din 2018: Conectarea aeroportului din Timișoara pe calea ferată

Sursa foto: Trenul dintre Viena și Aeroport. Bahnsteig 1/ Wikipedia Commons

INFORMAȚII GENERALE DESPRE PROPUNEREA DE PROIECT

  1. Titlul propunerii:
    Transport modern și eficient pe calea ferata, între Municipiul Timișoara și Aeroportul Internațional Timișoara (AIT)
  2. Domeniul de aplicabilitate:
    Mobilitate, Transport public
  3. Durata estimată de implementare a propunerii:
    12-16 luni
  4. Valoarea estimată a investiției:
    25 milioane lei

DESCRIEREA PROPUNERII

1. Formularea propunerii de proiect, scop/obiectiv general și obiective specifice ale propunerii de proiect:

Prin această propunere de proiect se are în vedere conectarea, pe calea ferată, a Aeroportului Internațional Timișoara cu Municipiul Timișoara și cu rețeaua feroviară existentă.

SCOP:

  • Dezvoltarea alternativelor de transport în Municipiul Timișoara pentru un acces modern, facil și optim către Aeroportul Internațional Timișoara (AIT).

OBIECTIVE:

  • Dezvoltarea unei alternative de transport de tip tren urban care să asigure accesul facil între Municipiul Timișoara și Aeroportul Internațional Timișoara.
  • Conectarea alternativei de transport de tip tren urban între ruta feroviara 213 existentă (Timișoara -Lipova) și Aeroportul Internațional Timișoara.

OBSERVAȚII:

  • Primăria Municipiului Timișoara în calitate de principal beneficiar al acestui proiect trebuie să inițieze un dialog constructiv cu Consiliul Județean Timiș, respectiv cu reprezentanți de la Ministerul Transporturilor și să identifice cele mai eficiente metode de convingere a părților implicate în această inițiativă;
  • Pentru că acest proiect să fie finalizat cel târziu la finele anului 2020, primele investiții trebuiesc alocate încă de anul acesta și intreprinse măsuri concrete de demarare a proiectului.
  • Această propunere de proiect apare și în noul Plan Urbanistic General (PUG) al Timișoarei și de asemenea a fost prezentată și în Proiectul Vision 2030.

2. Contextul și justificarea inițierii proiectului:

CONTEXT:

  • Legătura AIT cu Municipiul Timișoara este o problemă stringentă în contextul în care traficul de călători anual pe AIT a ajuns la 1,7 milioane pasageri și se estimează o creștere la aproximativ 2 milioane de pasageri pentru anul 2018
  • În condițiile în care  Municipiul Timișoara va fi în 2021 Capitala Culturală Europeană, sunt toate premisele unei creșteri și mai accentuate a numărului de pasageri în următorii ani și ca atare cu atât mai mult trebuie avute în vedere soluții fiabile de transport pe termen lung a fluxului de călători dintre Municipiul Timișoara și AIT;
  • De asemenea, trebuie avut în vedere că în 2018 este prevăzută începerea lucrările de modernizare și extindere pentru terminalul de zboruri interne iar anul următor, în 2019 se vor demara lucrările de modernizare si extindere a terminalului de zboruri internaționale a Aeroportului Internațional Timișoara ceea ce va duce o creștere substanțială a numărului de pasageri.
  • În acest moment societatea de transport public STPT (fostul RATT) operează două rute de autobuz care fac legătura dintre Municipiul Timișoara și AIT și anume:
    • Autobuzul E4, pe ruta Bastion – AIT – retur, cu frecvența de 1 cursa / ora;
    • Autobuzul E4b, pe ruta Gara de Nord – AIT – retur, cu frecvența de 4 curse/ zi;
  • Aceste rute de transport public, pe lângă faptul că sunt clar afectate de situația congestionării de trafic rutier şi a unei infrastructuri rutiere din zonă insuficiente pentru traficul rutier existent, sunt total neoptimizate cu traficul aerian și nu corespund nevoilor persoanelor care utilizează transportul aerian, de exemplu ultimul mijloc de transport părăsește aeroportul înainte ca ultima cursă aeriană să ajungă la Timișoara, ceea ce limitează și mai mult opțiunile de călătorie ale pasagerilor sosiți pe AIT spre destinația finală.
  • Conform Planului de Moblilitate Urbană Durabilă a Municipiului Timișoara:
    • serviciile de transport public nu sunt competitive prin comparatie cu autoturismul si taxiul
    • datorită slabei conectivități rutiera spre Vest si Sud (Jimbolia, Beograd), cetatenii trebuie sa traverseze orasul ca sa ajunga la aeroport;
    • nu exista facilitati pentru o legatura adecvata intre cursele de autobuz interurban si aeroport
    • în estimările inițiale pentru analiza fezabilității acestui proiect au fost luate în considerare cifrele de trafic aerian din anii de dinainte de anul 2015, motiv pentru care acest proiect a fost considerat înițiale nefezabil. În condițiile actuale, cu o creștere a traficului aerian în anul 2017 de peste 250% față de anul 2013 fezabilitatea acestui proiect trebuie reanalizată.

GRUPURI AFECTATE

  • Pasagerii curselor aeriene cu plecare – sosire pe AIT și însoțitorii acestora care în acest moment pot să opteze pentru deplasarea spre, respectiv dinspre AIT doar pentru transportul rutier: auto personal, taxi, respectiv transport public, ceea ce presupune implicit costuri ridicate și mai ales consum mare de timp.

3. Beneficiile obținute prin implementarea propunerii de proiect:

BENEFICII DIRECTE:

  • Venituri suplimentare semnificative obținute la bugetul local prin vânzarea biletelor de călătorie: o simplă analiză cost-beneficii pornind de la premizele unui cost de 8 RON pentru o cursă completă AIT – Mall Shoping Center arată o amortizare de 100% a investiției în aproximativ 6 ani, respectiv un câștig efectiv de aproximativ 42% după 8 ani de zile;
  • Rentabilizarea rutelor de transport public rutier care fac în acest moment legătura Municipiului Timișoara cu AIT prin reducerea numărului de curse pe zi și optimizarea traseelor;
  • Legătura directă pe calea ferată a orașului cu AIT ține de normalitatea curentă pentru un oraș modern, cu atât mai mult pentru o Capitală Culturală Europeană, când numărul de turiști crește semnificativ iar aceștia trebuie să aibă la îndemână soluții optime de transport public de legătură dintre Municipiul Timișoara și AIT;

BENEFICII INDIRECTE:

  • Reducerea aglomerației în mijloacele de transport public rutiere pe direcția de deplasare Nord – Sud și retur, prin preluarea unui flux important de călători pe trenul urban pe ruta nou înființată;
  • Reducerea poluării din zonă prin stimularea folosirii transportului în comun în detrimentul folosirii automobilului personal;
  • Corelarea noilor rute de transport public rutier cu programul curselor aeriene.

4. Acțiunile necesare estimate pentru implementarea propunerii de proiect:

  • Legătura pe calea ferata a AIT de ruta feroviara 213 existentă, Timișoara – Lipova, presupune realizarea unui segment feroviar de o linie pe o lungime de aproximativ 1.5km, segment care într-o primă etapă poate fi dat în folosință și neelectrificat.
  • Propunerea de a folosi ruta feroviara 213, vine în contextul în care ruta feroviara 900 (Timișoara – București) este cea mai aglomerata rută din județul Timiș și este inclusă în lucrările de modernizare a coridorului European, segmentul Caransebeș – Arad.
  • Ruta de tren urban propusă, în comparație cu ruta autobuzului expres E4B, este prezentată în figura următoare:
Rută tren Timișoara - Aeroport
Rută tren Timișoara – Aeroport

LEGENDĂ

  • în portocaliu, ruta de autobuz existent E4B;
  • în albastru, ruta de tren urban propusa în condițiile în care segementul de cale ferată dintre AIT și ruta feroviară 213 ar fi disponibil: Gara de SUD (Mall Shoping Center)  – Gara de NORD – Gara de EST – Liceul Silvic – Giarmata Vii
    • cu negru stațiile de călători pe ruta propusă;
    • cu galben stațiile de călători adiționale care pot fi dezvoltate ulterior (Iulius Mall, Business Center P-ța 700, Pasaj str. Ardealului);
  • în roșu, noul tronson propus pentru conexiunea cu Aeroportul Internațional Timișoara

Diagramă posibile conexiuni cu Aeroportul Timișoara
Diagramă posibile conexiuni cu Aeroportul Timișoara

Propunerile USR pentru bugetul din 2018 al Timișoarei:


Toate propunerile USR pentru bugetul Timișoarei din 2019 sunt aici.

USR propune pentru bugetul din 2018: Terenuri de sport în Timișoara

USR propune pentru bugetul din 2018: Terenuri de sport în Timișoara

INFORMAȚII GENERALE DESPRE PROPUNEREA DE PROIECT

  1. Titlul propunerii:
    Timișoara face sport. La toate vârstele! De toate felurile!
  2. Domeniul de aplicabilitate:
    Infrastructură de sport
  3. Durata estimată de implementare a propunerii:
    12 luni pentru zonele de alergare
    24 de luni pentru terenurile de streetball și terenurile multifuncţionale.
  4. Valoarea estimată a investiției:
  • Amenajare piste tip tartan în parcuri pentru alergat – 15 km – 2.500.000 lei (~150 lei/2)
  • Amenajarea terenurilor de sport din cadrul unităţiilor școlare și deschiderea lor pentru public, în afara orelor de școală (în condiţii supravegheate):
    • Amenajarea de terenuri pentru baschet (streetball) x 20 – 3.000.000 lei
    • Amenajarea de terenuri mixte (fotbal / tenis / handbal / volei / altele) x 4 – 1.200.000 lei

Costurile sunt estimative având la bază investiții similare realizate. Costurile reale vor fi documentate prin studiile de fezabilitate și documentațiile tehnice necesare la momentul deciziei implementării proiectului.

DESCRIEREA PROPUNERII

1. Formularea propunerii de proiect, scop/obiectiv general și obiective specifice ale propunerii de proiect:

Prin această propunere de proiect se are în vedere amenajarea de piste de alergat și de terenuri de sport în cât mai multe zone ale orașului.

SCOP:

  • Diversificarea oportunităților de petrecere a timpului în aer liber și îmbunătățire a condiției fizice pentru locuitorii de toate vârstele din Municipiului Timișoara.

OBIECTIVE:

  • Amenajarea de piste pentru alergare specializate în parcurile municipiului pe o distanță de minim 15 km;
  • Amenajarea terenurilor de sport din cadrul unităţiilor școlare și deschiderea lor pentru public după orele de școală (în condiţii supravegheate).
    Pistă de alergare în parc
    Pistă de alergare pe insula Margareta din Budapesta.

    Sursa foto: Elekes Andor/ Wikipedia Commons


2. Contextul și justificarea inițierii proiectului:

CONTEXT:

Există în momentul de față câteva zone ”tradiționale” în care se desfășoară activități de petrecere a timpului liber și a activităților sportive:

  • zona stadionul Dan Păltinișanu pentru alergat;
  • terenul din parcul Poporului pentru fotbal;
  • spațiul de la Pădurea Verde și pista de pe malul Begăi pentru biciclete;
  • zona Complexului Studențesc pentru fotbal.

Raportat la dimensiunile municipiului și numărul populației, apreciem că zonele special amenajate sunt insuficiente pentru a satisface necesitățile actuale și viitoare pentru un municipiu modern și în continua dezvoltare.

PROBLEMA IDENTIFICATĂ

  • Oportunități reduse și neadaptate de petrecere a timpului în aer liber, de realizare a activităților sportive, pentru copii, tineri și adulți pe raza Municipiului Timișoara.

GRUPURI AFECTATE

  • Locuitori, tineri și adulți, ai municipiului care doresc să desfășoare activități diverse în aer liber
  • Părinți și copii care se deplasează pe distanțe mari pentru a petrece timp la locurile de joacă pentru copii.

3. Beneficiile obținute prin implementarea propunerii de proiect:

  • Activitățile recreative în aer liber și activitățile sportive sunt un real beneficiu pentru populație, având în vedere impactul direct și pozitiv asupra stării de sănătate. De asemenea, un nivel crescut de sănătate al populației are un impact consistent asupra costurilor din sistemul sanitar, costuri care pot fi orientate mai mult spre prevenție și mai puțin pentru intervenție.
  • Prin diversificarea activităților sportive pentru diverse grupe de vârstă, în special în rândul copiilor și tinerilor, se stimulează în timp creșterea bazei de selecție la nivel de copii/juniori pentru sporturile de performanță. Totodată, diversificarea tipurilor de activități oferă posibilitatea adulților să aibă acces la activități în aer liber, să desfășoare diverse activități sportive care au impact direct asupra stării de sănătate a acestora.
  • Pe pistele de tartan destinate alergării, amenajate în parcuri și în zonele din oraș mai jos menţionate, accesul va fi liber;
  • În funcție de decizia autorităților locale, accesul la terenurile de sport amenajate în incinta unităţilor școlare  poate fi liber pentru copii și pentru tineri (de exemplu, tinerii până la vârsta de 26 de ani) și contra cost, pentru cei care depășesc 26 de ani, iar fondurile provenite pot fi utilizate atât pentru întreținerea terenurilor de sport cât și pentru extinderea/modernizarea sau construirea altor facilități.

4. Acțiunile necesare estimate pentru implementarea propunerii de proiect:

  • Identificarea zonelor din Timișoara unde pot fi amplasate terenuri de sport pentru diverse activități. USR Timișoara a identificat  cinci astfel de zone, dar numărul acestora poate fi extins:
    • Parcul Regina Maria
    • Padurea Verde
    • Zona de pe malul râului Bega: Băile Neptun – Bd General Ion Dragalina
    • Parcul Central
    • Zona Stadionului Dan Păltinișanu
  • Unitățile școlare propuse pentru amenajarea terenurilor de streetball și a terenurilor multifuncţionale pot fi, într-o primă fază, cele care beneficiază de curți şi terenuri de sport în aer liber dar şi de pază în regim permanent:
    1. COLEGIUL DE SILVICULTURĂ ŞI AGRICULTURĂ ”CASA VERRDE”
    2. COLEGIUL ECONOMIC ”F.S. NITTI”
    3. COLEGIUL NAŢIONAL BĂNĂŢEAN
    4. COLEGIUL NAŢIONAL “CONSTANTIN DIACONOVICI LOGA”
    5. COLEGIUL NATIONAL DE ARTA „ION VIDU”
    6. COLEGIUL TEHNIC DE VEST
    7. COLEGIUL TEHNIC “EMANUIL UNGUREANU”
    8. COLEGIUL TEHNIC ENERGETIC “REGELE FERDINAND I”
    9. COLEGIUL TEHNIC “HENRI COANDĂ”
    10. LICEUL CU PROGRAM SPORTIV “BANATUL”
    11. LICEUL DE ARTE PLASTICE
    12. LICEUL TEHNOLOGIC DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ
    13. LICEUL TEOLOGIC BAPTIST
    14. LICEUL WALDORF
    15. ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 18
    16. ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 25

 

Menţionăm că lista unităţilor școlare, care beneficiază de curţi şi terenuri de sport în aer liber şi de pază în regim permanent, a fost primită de la Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiș, cu Adresa nr. 10401 din 15.09.2017, ca răspuns la cererea de informaţii adresată de către USR Timișoara.

Se pot amenaja însă și terenurile din incinta unităţilor școlare care deocamdata nu beneficiază de pază în regim permanent (aceeași Adresa mai sus menţionată), dar care dispun de curţi și terenuri de sport în aer liber, în scopul unei dispuneri cât mai echilibrate a acestor terenuri amenajate, în zonele de locuit; în acest caz, la lista anterioară se adaugă încă 23 de unităţi școlare:

  1. COLEGIUL TEHNIC “DIMITRIE LEONIDA”
  2. COLEGIUL TEHNIC “ELECTROTIMIŞ”
  3. LICEUL PEDAGOGIC “CARMEN SYLVA”
  4. LICEUL TEHNOLOGIC TRANSPORTURI ”AUTO”
  5. LICEUL TEORETIC “GRIGORE MOISIL”
  6. LICEUL TEORETIC “JEAN LOUIS CALDERON”
  7. LICEUL TEORETIC “VLAD TEPEŞ”
  8. LICEUL TEORETIC ’ BARTOK BELA”
  9. LICEUL TEORETIC “NIKOLAUS LENAU”
  10. LICEUL TEORETIC “WILLIAM SHAKESPEARE”
  11. ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1
  12. ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 2 – strada Mureş
  13. ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 6
  14. ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 12
  15. ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 13
  16. ŞCOALA GIMNAZIALA NR. 15
  17. ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 16 ”TAKE TONESCU”
  18. ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 19 ” A VRAM IANCU”
  19. ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 21 “VICENŢIU BABEŞ”
  20. ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 24
  21. ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 27
  22. ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 30
  • Decizia de implementare a proiectului și identificarea surselor bugetare (inclusiv fonduri europene);
  • Realizarea Studiului de fezabilitate;
  • Realizarea proiectelor tehnice: se pot realiza proiecte tip pentru diferite zone de activități;
  • Realizarea investițiilor;
  • Accesul la aceste terenuri de sport amenajate în curtea unităţilor școlare va fi permis, în timpul anului școlar, exclusiv după încheierea orelor de curs și în zilele de sfârșit de săptămână, după un orar stabilit de conducerea școlii respective; în vacanţele școlare, accesul poate fi permis zilnic, deasemenea cu respectarea unui orar;
  • Accesul la terenurile de sport amenajate în curtea unităţilor școlare se va face după un regulament unitar; menţionăm ca USR Timișoara a înaintat Primăriei Municipiului Timișoara o propunere pentru un astfel de regulament, prin adresa înregistrată cu nr. SC2017-027783, din data de 11.07.2017.

Sursa foto: Wchatelain/ Wikipedia Commons


Propunerile USR pentru bugetul din 2018 al Timișoarei:


Toate propunerile USR pentru bugetul Timișoarei din 2019 sunt aici.

USR propune pentru bugetul din 2018: Parcări supraetajate în cartierele Timișoarei

USR propune pentru bugetul din 2018: Parcări supraetajate în cartierele Timișoarei

INFORMAȚII GENERALE DESPRE PROPUNEREA DE PROIECT

  1. Titlul propunerii:
    Parcări supraetajate, multifuncționale pentru cetățenii din Timișoara
  2. Domeniul de aplicabilitate:
    Mobilitate, Accesibilitate
  3. Durata estimată de implementare a propunerii:
    16 – 20 luni
  4. Valoarea estimată a investiției:
    Între 27.600 și 40.000 RON/loc de parcare (TVA inclus)

NOTĂ Estimarea costului mediu pentru un loc de parcare: construcție metalică parter + nivel, număr de locuri de parcare – minim 200. Costul pentru un loc de parcare se situează între 27.600 lei și 40.000 lei (cu TVA) în funcție de soluțiile de arhitectură și utilitățile asigurate (curs euro 4,60 lei); Costurile medii estimate sunt obținute pe baza analizei unor modele realizate de către alte primării din România, costuri cuprinse pe o plajă destul de largă, în funcție de soluțiile constructive adoptate, soluțiile de integrare arhitecturală și utilitățile/funcțiunile asigurate.


Proiectul pentru parcările supraetajate multifuncţionale a fost realizat de către arhitectul Radu Ghenovici, membru USR. O simulare a proiectului poate fi urmărită în filmul de mai jos:

DESCRIEREA PROPUNERII

1. Formularea propunerii de proiect, scop/obiectiv general și obiective specifice ale propunerii de proiect:

Prin această propunere de proiect se are în vedere creșterea numărului locurilor de parcare, a spațiilor de recreere destinate copiilor/tinerilor/adulților prin construcția de parcări supraterane, supraetajate și multifuncționale.

SCOP:

  • Creșterea accesibilității pentru locuitorii din Timișoara la locuri de parcare și spații de recreere special amenajate, sigure, la costuri rezonabile și limitrofe zonei de locuit.

OBIECTIVE:

  • Identificarea, pe raza Municipiului Timișoara, a unor zone cu accesibilitate crescută care să asigure posibilitatea de parcare atât pe timpul zilei, pentru locuitori/persoane în tranzit, cât și pe timpul nopții, pe bază de abonament, pentru locuitorii din zone limitrofe;
  • Dezvoltarea, în zonele identificate, a unui model de parcare cu minim 200 locuri de parcare pentru automobile, motociclete, care să cuprindă și zone de petrecere a timpului liber pentru locuitorii riverani – locuri de joacă pentru copii/tineri, zone pentru activități sportive, spații verzi – până la finalul anului 2019;
  • Dezvoltarea, de către Primăria Timișoara, a unui sistem de ocupare pe intervale orare (ex: 09.00 – 16.00/17.00 – 08.30) și unor tarife diferențiate, care să asigure posibilitatea ocupării pe timpul zilei, contra cost/abonament pentru locuitori/persoane în tranzit, iar pe timp de noapte, pe bază de abonament, pentru locuitorii din zonele limitrofe, sistem care să poată asigura un grad de ocupare optim, în 3 luni de la finalizarea proiectului.

2. Contextul și justificarea inițierii proiectului:

CONTEXT:

  • În marea majoritate a cartierelor din Timișoara, zonele limitrofe – trotuare sau parțial benzile de  circulație auto – spațiilor de locuit (blocuri, case) sunt ocupate aproape permanent, pe parcursul a 24  de ore, de către autoturisme parcate. De asemenea, se observă că în multe situații s-a ajuns ca autoturismele să fie parcate inclusiv pe spații verzi, realitate care arată că numărul autoturismelor este în creștere iar zonele tradiționale de parcare mai sus amintite nu mai satisfac nevoile actuale. Când ne referim la numărul de autoturisme în creștere luăm în considerare atât locuitorii din Timișoara cât și persoane aflate în tranzit;
  • Plecând de la un studiu realizat de Consiliul Județean Timiș, aflăm că  indicele de motorizare la nivel de județ – număr autoturisme la mia de locuitori – era de 248‰ la nivelul anului 2010, indice situat peste media națională, iar la nivelul Municipiului Timișoara același indice este cuprins între 301 – 400‰, neuniform distribuit pe raza municipiului. Indicele mediu estimat pentru Municipiul Timișoara fiind la 330‰ în anul 2010;
  • Din prognozele analizate în studiu se poate concluziona că previziunile de evoluție a indicelui de motorizare va evolua pentru anul 2020 la peste 450‰, iar pentru anul 2030 la peste 560‰. La un calcul simplu, din estimările studiului, rezultă o creștere de aproximativ 70% a indicelui de motorizare într-un interval de 20 ani, din 2010 – 2030 (de la 330‰ la 560‰);
  • De asemenea domnul primar Nicolae Robu afirma în noiembrie 2017 că în Timișoara există peste 125.000 de autoturisme (inventarul regăsit în PMUD la nivelul anului 2014 fiind de 127.400 autovehicule, excluzând autovehiculele deținute de studenți), adică unul la aproximativ 2,6 locuitori (luând în calcul numărul de locuitori de la recensământul din anul 2011). Tot domnia sa estimează că la acest număr se adaugă un procent de 25 – 30% de autovehicule neînmatriculate în Timișoara și care circulă zilnic în oraș.
  • Conform datelor existente în PMUD, la nivelul anului 2014 în Timișoara sunt 10.760 locuri de parcare distribuite pe zone (zona verde, roșie, galbenă, albastră plus Piața 700) gestionate de TimPark, pentru care se emit abonamente sau se realizează taxarea de tip orar prin intermediul serviciilor de telefonie mobilă cu SMS. În același document PMUD se specifică existența unui număr de locuri de parcare de 50.000 însă fără menționarea localizării acestora, exceptând cele 10.760 gestionate prin TimPark (date furnizare de S.C. Drumuri Municipale S.A.). Din situația evidențiată în PMUD se poate înțelege că diferența de aproximativ 39.000 locuri de parcare sunt distribuite pe raza municipiului în parcări amenajate sau neamenajate, în zonele de rezidență ale locuitorilor municipiului.
  • În situația actuală se observă cu ușurință, pe datele existente, că numărul de locuri de parcare acoperă mai puțin de 40% din numărul autovehiculelor inventariate la nivelul anului 2014, situația care reiese dintr-o analiză sumară a acestor date este cea cu care locuitorul Timișoarei, posesor de autoturism, se confruntă zilnic atunci când dorește să parcheze. “Unde pot parca?” Și din această întrebare se desprind alternativele, în general defavorabile cetățeanului: pe trotuar, pe carosabil, pe spațiul verde. Nici una dintre alternative nu este una rezonabilă și viabilă pe termen lung, cetățenii fiind expuși la riscuri: amendă, autoturisme avariate, riscul de vandalism sau furt.
  • În această situație, a spune că cetățeanul este în culpa, este o abordare simplistă și la îndemână, însă cauza reală este numărul extrem de limitat al locurilor de parcare amenajate, în zonele limitrofe spațiilor de locuit. Dezvoltarea infrastructurii rutiere a Municipiului Timișoara nu se rezumă, în opinia noastră, doar la străzi, bulevarde sau pasaje. Această infrastructură, pentru a fi eficientă, trebuie în mod necesar să conțină și o rețea echilibrată de parcări, subterane sau supraterane, dispuse în cartiere și nu doar în zona centrală a Municipiului.
  • Spațiile dintre blocuri, în majoritatea cazurilor, nu sunt amenajate pentru a asigura o calitate crescută a vieții pentru locuitori. În majoritatea zonelor lipsesc atât locurile de parcare amenajate cât și spații de joacă pentru copii sau zone pentru activități sportive destinate copiilor/tinerilor/adulților.

PROBLEMA IDENTIFICATĂ

  • Un număr insuficient de locuri de parcare în cartierele de locuit, accesibile și la costuri rezonabile pentru cetățenii municipiului.

GRUPURI AFECTATE

  • Cetățenii rezidenți care parchează pe trotuar, pe zona carosabilă sau pe spațiul verde, neexistând o alternativă reală pentru parcare și fiind astfel pasibili de amenzi din partea autorităților locale;
  • Conducătorii auto aflați în trafic, pe străzi cu o singură bandă pe sens, în zone de blocuri/case unde sunt parcate autovehicule pe zone din carosabil fiind astfel expuși unui risc ridicat de accident, sau blocați în trafic datorită îngustării zonei efective de circulație;
  • Pietoni – adulți și copii – care circulă pe zona carosabilă neavând posibilitatea de a circula pe trotuarele ocupate de autovehicule parcate, fiind expuși unui risc ridicat de accident;
  • Autorități/Prestatori de servicii în folos public, aflate în exercitarea atribuțiilor de serviciu, și aici putem menționa:
    • Unități ale ISU/Ambulanță aflate în misiuni de urgență – stingere incendii, intervenții ale serviciului SMURD/Ambulanță – care pot fi blocate în trafic sau pot întâmpina greutăți în accesul la locul intervenției;
    • Unități ale serviciilor de deszăpezire pe timp de iarna care nu pot executa manevrele necesare pentru curățarea în totalitate a părții carosabile

3. Beneficiile obținute prin implementarea propunerii de proiect:

  • Degajarea zonelor pietonale (trotuar);
  • Degajarea zonelor carosabile cu impact direct în fluidizarea traficului și scăderea timpilor de așteptare;
  • Accesibilitate crescută pentru diferitele servicii care acționează în folosul și sprijinul cetățeanului, și aici putem enumera: SMURD, Ambulanța, servicii de deszăpezire pe timp de iarnă, servicii de salubritate;
  • Identificare de noi segmente pe care se pot realiza proiecte pentru piste de biciclete;
  • Creșterea gradului de siguranță și implicit diminuarea infracțiunilor de vandalism/furt din/de autoturisme;
  • Generarea de venituri, pe termen lung, la bugetul local ca urmare a valorificării pe bază de tarif orar/abonament a locurilor de parcare amenajate;
  • Utilizare eficientă a spațiilor, realizarea unor construcții cu arhitectură integrată în mediul urban învecinat.
  • Diminuarea riscului de distrugere a spațiilor verzi amenajate,
  • Creșterea calității vieții locuitorilor din zonele limitrofe ca urmare a amenajării ultimului nivel pentru activități sportive, locuri de joacă pentru copii, spații verzi
Model de parcare supraetajată în cartierele Timișoarei
Model de parcare supraetajată de cartier

4. Acțiunile necesare estimate pentru implementarea propunerii de proiect:

  • Identificarea spațiilor (suprafețe de teren), în zone de cartiere cu aglomerație mare de autovehicule și amenajări reduse pentru parcare, spații care să permită construirea de parcări supraterane pe modelul P+1 sau P+2 pentru minim 200 locuri de parcare;
  • Inițierea proiectelor în Consiliul Local al Municipiului Timișoara și a HCL aferente;
  • Realizarea Studiilor de Fezabilitate,
  • Realizarea Proiectelor Tehnice;
  • Realizarea lucrărilor de construcții, instalații și amenajări aferente;
  • Dezvoltarea, de către Primăria Timișoara, a unui sistem de ocupare flexibil care să răspundă nevoilor locuitorilor din zonele limitrofe

Propunerile USR pentru bugetul din 2018 al Timișoarei:


Toate propunerile USR pentru bugetul Timișoarei din 2019 sunt aici.

Scrisoare deschisă – USR propune adoptarea Bugetului Participativ în Timișoara chiar din 2018

Scrisoare deschisă – USR propune adoptarea Bugetului Participativ în Timișoara chiar din 2018

Stimate domnule primar Nicolae Robu,

După cum probabil ați aflat din presa locala, Uniunea Salvați Romania – filiala Timișoara a înaintat opiniei publice propunerea de implementare a conceptului de Buget Participativ în Municipiul Timișoara, convinși fiind de beneficiile pe termen lung care se obțin prin implementarea acestui concept la nivelul comunității.

Am reținut reticența dumneavoastră cu privire la eficiența acestui instrument de guvernare deschisă, cu toate acestea vă solicităm respectuos să analizați propunerea noastră de regulament de Buget Participativ pentru Municipiul Timișoara, propunere promovată sub titlul campaniei „Timișoara Participă!”, deoarece cu siguranță veți identifica aici obiective majore pentru orice administrație locală și veți fi în măsură să evaluați pertinent soluțiile propuse de noi pentru atingerea acestor obiective:

  1. Crearea unui cadru organizațional eficient de dialog real între cei 2 poli ai comunității: autoritatea locală și cetățenii, ceea ce lipsește comunității noastre în acest moment;
  2. Educația civică: procesul încurajează cetățenii să identifice preocupările personale cu binele comun, să ințeleagă complexitatea problemelor comunității și să furnizeze soluții, să-și dezvolte abilitățile participative – obiectiv extrem de important, poate cel mai important dintre toate, cu beneficii imense pe termen lung în dezvoltarea unei comunități;
  3. Creșterea transparenței activității administraţiei publice locale, modernizarea administrației, responsabilizarea aleșilor locali, eficientizarea cheltuirii banului public, implementarea guvernării deschise, cu alte cuvinte corectarea exact acelor lipsuri constatate în practica curentă a autorităților locale;
  4. Stimularea democrației participative și implicit dezvoltarea leadershipului în comunitate!

Trebuie menționat că prima dezbatere publică pe această temă și prezentarea oficială a campaniei „Timișoara Participă!” din 9 decembrie 2017 s-a bucurat de o prezență numeroasă, participând reprezentanți ai Consiliilor Consultative de Cartier, repezentanți de la diverse ONG-uri, respectiv oameni din medii diverse și având vârste diferite iar în urma dezbaterii concluzia principală a fost că suntem cu toții membri ai aceleași comunități și împărtășim valori și interese comune iar o astfel de campanie crează întradevăr punți reale de coeziune socială la nivelul comunității.

Nu putem decât să ne imaginăm beneficiile pe termen lung pentru comunitate dacă campania „Timișoara Participă!” devine realitate, iar în ceea ce ne privește vom depune toate eforturile necesare pentru a reuși în acest demers. Un pas firesc în acest sens este să înaintăm autorităților locale această propunere de regulament, propunere atașată acestei scrisori. Sperăm ca formatul propunerii noastre și mai ales conținul acesteia să rețina atenția celor responsabili, opinia obiectivă din partea autorităților locale cu privire la regulamentul propus fiind așteptată cu interes de către noi și cetățenii timișoreni.

Menționăm faptul că proiectul Bugetului Participativ a fost implementat deja în București și Cluj-Napoca încă din anul 2017, unde conceptul s-a bucurat de un real succes. Oradea va avea implementat acest concept, astfel că propunerea noastră are deja în vedere modelele unor alte municipii de rangul Timișoarei.

Vă stăm la dispoziție pentru detalii ulterioare, ideal în cadrul unei discuții aplicată cu experți din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara.

Cu stimă,

Alexandru Cadar,

președinte Filiala Timișoara a Uniunii Salvați România


Propunerile USR pentru bugetul din 2018 al Timișoarei:


Toate propunerile USR pentru bugetul Timișoarei din 2019 sunt aici.