USR propune pentru bugetul din 2018: Seră educațională cu plante exotice în Parcul Botanic din Timișoara

USR propune pentru bugetul din 2018: Seră educațională cu plante exotice în Parcul Botanic din Timișoara

Sursa foto: Seră cu plante exotice de la Grădina Botanică din Cluj. Andrea Polereczky/ Wikipedia Commons 

INFORMAȚII GENERALE DESPRE PROPUNEREA DE PROIECT

  1. Titlul propunerii:
    Seră cu plante exotice în Parcul Botanic
  2. Domeniul de aplicabilitate:
    Recreere, învățământ, cercetare, turism, urbanism
  3. Durata estimată de implementare a propunerii:
    Aproximativ 48 luni (finalizare înainte de 2021)
  4. Valoarea estimată a investiției:
    Valorea investiției diferă în funcție de complexitatea proiectului și a varietății biologice avute în vedere: între 1000/m2 și 4000 euro/m2. După stabilirea unor parametri tehnici și aprobarea unui proiect tehnic, se va putea face o estimare exactă a costurilor. Desemnarea proiectului câștigător în urma unui concurs internațional jurizat de o comisie independentă, comisie formată din reprezentanți ai administrației locale, ai mediului academic de specialitate, ai societății civile locale și ai mediului internațional de specialitate.

DESCRIEREA PROPUNERII

1. Formularea propunerii de proiect, scop/obiectiv general și obiective specifice ale propunerii de proiect:

Prin această propunere de proiect se are în vedere construirea unei sere cu plante exotice, ca punct de atracție pentru turiștii care vizitează Timișoara, locația accesibilă, în proximitatea centrului istoric, fiind un avantaj. Cu siguranță, arhitectura pe care o va avea sera poate fi un argument în plus pentru vizitarea acesteia. Tocmai de aceea considerăm că este necesară organizarea unui concurs internațional de arhitectură. Întreaga zonă de sud a Parcului Botanic, unde actualmente se plănuiește construcția unei fântâni muzicale, poate fi reorganizată în cadrul acestui concurs de arhitectură astfel încât Parcul Botanic să devină o zonă urbană de confluență, verde și primitoare.

SCOP:

  • Dezvoltarea infrastructurii urbane prin crearea unui obiectiv de interes public, în scop de recreere, relaxare și de petrecere a timpului liber, dar și educațional și turistic.

OBIECTIVE:

  • Timișoara, orașul grădină este un titlu cu care ne mândrim. Cu toate acestea, în ultimii ani s-au făcut doar cosmetizări, amenajări și mici modernizări în parcurile deja existente. Construirea unei sere cu plante exotice ar constitui un nou punct de atracție cu valoare peisagistică, educațională și turistică a Parcului Botanic;
  • În colaborare cu universitățile din oraș, aici va funcționa un laborator de specialitate util în pregătirea studenților și în munca de cercetare a mediului academic;
  • În colaborare cu Inspectoratul Școlar, aici va funcționa un laborator, club al copiilor pasionați de botanică.  Se vor putea organiza vizite în cadrul “săptămânii altfel” trezind interesul copiilor pentru științele naturale și ecologie;
  • În funcție de ce buget și priorități investiționale existente pentru 2018, se poate opta pentru o variantă mai complexă de amenajare. Se poate amenaja o sera cu plante exotice cu diferite secțiuni: plante tropicale, flora mediteraneana, flora tropical umeda, flori exotice, flora arida, etc.; se poate etapiza dezvoltarea serei.

2. Contextul și justificarea inițierii proiectului:

  • Pentru actualul proiect propus de conducerea Primăriei Timișoara, cel al fântânii muzicale, Primăria a schimbat, într-un mod total lipsit de transparență, destinația spațiului verde propus pentru seră, pentru a construi un proiect puternic contestat de timișoreni. Pe lângă aceasta, procesul de decizie a fost lipsit de orice formă de deschidere și dezbatere publică. Proiectul propus de USR Timișoara va trebui să intre în dezbatere publică, cetățenii și specialiștii necesitând să fie activ implicați în acest proces de către autorități.
  • „Parcul Botanic” nu își merită numele. Parcul Botanic este un parc relativ nou, organizat ca parc dendrologic în perioada 1986-1990. El cuprinde în prezent peste 200 de specii de plante pe o suprafață de aproape 10 hectare. Chiar dacă aici găsim mai multe specii de plante și arbori deosebiți, ei nu sunt puși în valoare (peisagistic sau științific) la momentul actual. Relativ recent, Primăria a demarat un program de reabilitare a aleilor în acest parc. În continuare nu avem o identificare a speciilor de plante în acest parc, nu există încă iluminat public și peisagistic, nu există un WC public civilizat sau un sistem de supraveghere care să asigure siguranța celor ce doresc să-și petreacă o parte din timp aici;
  • În momentul actual, frontonul din strada Oituz al parcului Botanic, expune o zonă cu gazon, fără pomi, pe care se regăsește o porțiune din vechiul zid de fortificație al Cetății Timișoara. Această peluză este mărginită spre trotuar de un gard care în prezent nu are nici o utilitate publică sau arhitecturală. Suprafața de aproximativ 2500 mp (50×50 m) ar putea fi transformată într-o seră cu valoare arhitecturală, un spațiu verde tot timpul anului. Bucata de zid din cetatea medievală ar putea fi integrată noii utilități, punând astfel mai bine în valoare situl arheologic;
  • Parcul Botanic a devenit în ultimii ani locul de întâlnire al mămicilor și bunicilor cu copii mici, de la sugari până la preșcolari. Exceptând peluza cu flori de la intrare, copiii aleargă și se joacă pe iarbă sau sub pomi fără a fi limitați la aleile parcului. Considerăm că acest lucru este benefic și trebuie păstrat. Vara vin aici multe mame cu copii, căutând răcoarea, liniștea și aerul mai curat pe care nu îl găsesc între blocuri. O seră în zona străzii Oituz, o stradă intens circulată, ar limita zgomotul și poluarea în parc și ar fi accesibilă și funcțională tot timpul anului;
  • S.C. Horticultura S.A., societate aparținând de Primărie, are deja expertiză în acest domeniu și trebuie să facă parte din acest proiect.

3. Beneficiile obținute prin implementarea propunerii de proiect:

  • Dezvoltarea unei zone verzi accesibile tot timpul anului;
  • Crearea unui obiectiv de interes atât pentru cetățenii orașului cât și pentru turiști;
  • Inițierea unei platforme educaționale/experimentale pentru copii și studenți.

4. Acțiunile necesare estimate pentru implementarea propunerii de proiect:

  • Includerea proiectului în planul de pregătire al orașului pentru CCE Timișoara;
  • Constituirea unui colectiv de experți din mediul academic, civic și din administrație;
  • Stabilirea parametrilor tehnici și arhitecturali ai proiectului (elaborarea caietului de sarcini);
  • Concurs arhitectural și peisagistic de proiecte;
  • Studiu de fezabilitate;
  • Proiectarea și realizarea construcției;
  • Amenajarea serelor.

Cu siguranță, la demararea lucrărilor se va descoperi fundația zidului cetății. Din acest motiv, trebuie făcute cât mai rapid sondaje, decopertări și descărcări arheologice pentru a nu ține blocată foarte mult în loc construcția. În funcție de valoarea descoperirilor, se va putea decide între conservarea sau punerea în valoare a acestor descoperiri.

Propunerile USR pentru bugetul din 2018 al Timișoarei:

Toate propunerile USR pentru bugetul Timișoarei din 2019 sunt aici.

USR propune pentru bugetul din 2018: Toalete publice în Timișoara

USR propune pentru bugetul din 2018: Toalete publice în Timișoara

INFORMAȚII GENERALE DESPRE PROPUNEREA DE PROIECT

  1. Titlul propunerii:
    Toalete publice
  2. Domeniul de aplicabilitate:
    Amenajare spații publice (mobilier urban, iluminat public)
  3. Durata estimată de implementare a propunerii:
    8-12 luni
  4. Valoarea estimată a investiției:
    Aproximativ 100.000 lei per toaletă

Valorile financiare sunt estimative, costurile fiind direct dependente de soluțiile tehnice adoptate. Costurile reale vor fi documentate prin studiile de fezabilitate și documentațiile tehnice necesare la momentul deciziei implementării proiectului.

DESCRIEREA PROPUNERII

1. Formularea propunerii de proiect, scop/obiectiv general și obiective specifice ale propunerii de proiect:

Prin această propunere de proiect se are în vedere suplimentarea numărului de toalete publice, cu unele cu design reușit, care să asigure utilizatorului un mediu igienic și sigur și care să poată fi folosite inclusiv de către persoanele cu dizabilităţi.

SCOPURI:

  • Dezvoltarea utilităților de bază pentru cetățeni, în zonele publice aglomerate, de mare interes, intens circulate
  • Incluziune socială pentru grupurile vulnerabile (persoane în vârstă, mame cu copii, persoane cu dizabilităţi, persoane cu traumatisme temporare)
  • Menținerea curățeniei și  igienei în respectivele zone și în cele adiacente

OBIECTIV:

  • Amplasarea a minimum cinci toalete publice, moderne, multifuncționale, dotate cu utilități pentru auto-curățare, conectate la utilitățile publice, care să asigure un acces facil inclusiv pentru persoane cu dizabilități, până la finalul anului 2018

2. Contextul și justificarea inițierii proiectului:

  • Orașul dispune de doar 12 toalete publice, prea puține pentru Timișoara care va fi Capitală Culturală Europeană în 2021
  • Toaletele existente nu sunt dotate pentru grupurile vulnerabile sau persoanele cu dizabilităţi
  • Cetățenii orașului, cetățenii aflați în tranzit și turiștii sunt nemulțumiți de numărul insuficient de toalete publice, de curățenia din aceste spații, de lipsa de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilităţi
  • Costurile cu serviciile de curățenie sunt ridicate, iar calitatea acestor servicii lasă mult de dorit

3. Beneficiile obținute prin implementarea propunerii de proiect:

  • Amplasarea în locuri strategice din oraș, la suprafață, a unor toalete publice, cu un design reușit
  • Toalete racordabile la utilități, cu spălare automată
  • Amplasarea toaletelor și spațiul interior permit utilizarea și de către persoane cu dizabilităţi și pot fi cu una sau mai multe cabine
  • Investiția într-o astfel de toaletă publică :
    • stabilizează costurile de întreținere ce vor fi recuperate din taxa de utilizare
    • se poate amortiza și din veniturile încasate din publicitatea stradală, toaletele având aspect de mobilier stradal
    • reduce vandalismului și lipsa de utilizare a grupurilor sanitare
    • oferă utilizatorului un mediu plăcut, igienic și sigur
  • Toaletele vor fi echipate cu un sistem de automatizare integrat, în măsură să gestioneze toate dispozitivele prezente în toaletă (deschiderea ușii cu jetoane, controlul prezenței utilizatorului, flush automatic al wc-ului, control de la distanță, etc.)
  • După fiecare utilizare, toaletele se curăță automat:
    • curățare și dezinfecție automată a podelei cabinei
    • curățare, dezinfecție și uscare a vasului toaletei în interior și exterior
    • ventilație și spălare cabină
  • Rezolvarea unei nemulțumiri a locuitorilor acestui oraș și a turiștilor
  • Asigurarea unor toalete civilizate pentru Timișoara Capitală Culturală, impact pozitiv asupra turiștilor din perspectiva anului 2021

4. Acțiunile necesare estimate pentru implementarea propunerii de proiect:

  • Identificarea în maxim 3 luni de la inițierea proiectului a minim 5 locații din oraș pentru amplasarea toaletelor, spațiile identificate trebuie să:
    • fie în zone cu trafic intens pentru populație
    • fie în zone de interes civic, cultural, turistic
    • ofere posibilitatea ca toaletele să fie racordate la utilități
  • Întocmirea unui caiet de sarcini, care să prevadă inclusiv activitățile de mentenanța
  • Licitație publică
  • Instalare toalete și darea lor spre utilizare până cel târziu la finalul anului 2018

Sursa foto: Bic/ Wikipedia Commons

Propunerile USR pentru bugetul din 2018 al Timișoarei:

Toate propunerile USR pentru bugetul Timișoarei din 2019 sunt aici.

USR propune pentru bugetul din 2018: Cluburi pentru seniori în fiecare cartier din Timișoara

USR propune pentru bugetul din 2018: Cluburi pentru seniori în fiecare cartier din Timișoara

INFORMAȚII GENERALE DESPRE PROPUNEREA DE PROIECT

    1. Titlul propunerii:
      Cluburi pentru seniori în fiecare cartier: “UN ZÂMBET PENTRU UN ZÂMBET”
    2. Domeniul de aplicabilitate:
      Infrastructură socială
    3. Durata estimată de implementare a propunerii:
      10-12 Luni
    4. Valoarea estimată a investiției:
      75.000 – 90.000 lei/ club investiție inițială
      9.000 – 10.000 lei/ club/ an, cheltuieli de mentenanță

Aceste costuri pot fi reduse semnificativ prin sponsorizări. Valorile financiare sunt estimative, costurile fiind direct dependente de soluțiile tehnice adoptate. Costurile reale vor fi documentate prin studiile de fezabilitate și documentațiile tehnice necesare la momentul deciziei implementării proiectului.

DESCRIEREA PROPUNERII

1. Formularea propunerii de proiect, scop/obiectiv general și obiective specifice ale propunerii de proiect:

Prin această propunere de proiect avem în vedere înființarea unor cluburi destinate pensionarilor, în mai multe cartiere ale orașului.

SCOPURI:

  • Îmbunătățirea infrastructurii sociale la nivel local;
  • Proiectul își propune să sprijine incluziunea socială a persoanelor vârstnice prin înființarea unor noi centre social-culturale pentru seniori, unde aceștia se pot întâlni, socializa, relaxa, contribuind astfel la implementarea de intervenții sociale pentru categoriile defavorizate.

OBIECTIVE:

  • îmbunătățirea calității vieții pensionarilor din zona Municipiului Timișoara
  • îmbunătățirea gradului de atractivitate al orașului.

2. Contextul și justificarea inițierii proiectului:

  • Cluburile de Seniori deja existente sunt greu accesibile din cauza distanței (ex. cel din zona Gării de Nord) sau supraaglomerate;
  • Exista doar două astfel de cluburi pe raza întregului municipiu;
  • Pensionarii din Timișoara și-au exprimat în numeroase rânduri interesul sporit pentru astfel de puncte de întâlnire în cartierele lor.

3. Beneficiile obținute prin implementarea propunerii de proiect:

  • Creșterea nivelului de socializare a pensionarilor, de integrare/reintegrare socială;
  • Seniorii deprind cunoștințe noi de IT, de sănătate, de planificare a veniturilor; își cultivă hobby-uri: pictură, dans, lectură, etc.;
  • Seniorii care interacționează au un sentiment crescut de apartenență, sunt mai sănătoși fizic și emoțional și au un grad mai mic de deficit cognitiv;
  • Încurajarea voluntariatului în rândul seniorilor, ei devenind responsabili de redactarea regulamentului de funcționare și buna desfășurare a activității la nivelul clubului;
  • Reducerea vulnerabilității sociale a persoanelor vârstnice și creșterea incluziunii sociale a acestora;
  • Crearea de noi locuri de muncă prin renovarea și schimbarea destinației unor spații existente, pregătirea acestora pentru noi tipuri de activități sociale;
  • Crearea unui nou loc de muncă permanent: administrator unic;
  • Imobile renovate;
  • Stimularea și dezvoltarea unui cadru pentru îmbătrânire sănătoasă și prevenirea stării de singurătate, alienare și abandon social.
Posibil club pentru pensionari în Timișoara
Posibil club pentru seniori în Timișoara. Strada Sirius, nr. 29

4. Acțiunile necesare estimate pentru implementarea propunerii de proiect:

  • Selectarea a 10 puncte termice, din cele 15 identificate (str. Orșova 4, str. Pomiculturii 31, str. Iasomiei 1, str. Amiciției nr.2, str. Răsăritului 20A, str. Liniștei 48A, str. Musicescu 1bis, str. Eneas 15B, str. Aurelianus nr. 7, zona Timocului, str. Lunei 42, str. Sirius 29, Aleea Cristalului 6, Intrarea Martir Constantin Gârjoabă 3 și str. Martir Marius Ciopec 3.), în vederea transformării lor în Cluburi pentru Seniori;
  • Reabilitarea imobilelor, reconversia lor în spații adecvate desfășurării  activităților sociale propuse;
  • Achiziționarea de mobilier și dotări specifice: mese cu scaune (minim 8 mese), canapele (minim 2), un TV ecran mare, un birou, un calculator cu acces la internet și boxe, fierbător ceai, jocuri (rummy, șah, table, cărți, etc.);
  • Achiziționarea de consumabile: pahare de unică folosință, ceaiuri, ziare, etc.
  • Angajarea unui administrator;
  • Promovarea centrelor;
  • Responsabilizarea Consiliilor Consultative de Cartier în vederea elaborării programelor pentru seniori precum și în vederea bunei desfășurări a activităților;
  • Există și varianta sponsorizării pentru materiale de construcții, mobilier, jocuri, consumabile, cu scopul reducerii costurilor.

Observații:  Potrivit dosarului prin care Timișoara a câștigat titlul de Capitală Europeană a Culturii cele 7 cinematografe retrocedate municipalității de către RADEF vor fi transformate în Centre Culturale de Cartier și vor găzdui doar evenimente și acțiuni culturale. Seniorii orașului pot beneficia și ei de aceste spații generoase în vederea vizionării de filme, desfășurării de clase de pictură, de teatru, de dans, de cluburi de carte, de programe transgeneraționale, toate acestea ajutând la creșterea calității vieții și la o îmbătrânire sănătoasă.

Propunerile USR pentru bugetul din 2018 al Timișoarei:

Toate propunerile USR pentru bugetul Timișoarei din 2019 sunt aici.

USR propune pentru bugetul din 2018: Treceri de pietoni sigure pentru Timișoara

USR propune pentru bugetul din 2018: Treceri de pietoni sigure pentru Timișoara

INFORMAȚII GENERALE DESPRE PROPUNEREA DE PROIECT

  1. Titlul propunerii:
    Treceri de pietoni sigure, iluminate pe timp de noapte
  2. Domeniul de aplicabilitate:
    Mobilitate, Accesibilitate , Siguranța circulației
  3. Durata estimată de implementare a propunerii:
    10-12 Luni
  4. Valoarea estimată a investiției:
    4000 – 20.000 lei/trecere

Valorile financiare sunt estimative, costurile fiind direct dependente de soluțiile tehnice adoptate. Costurile reale vor fi documentate prin studiile de fezabilitate și documentațiile tehnice necesare la momentul deciziei implementării proiectului.

DESCRIEREA PROPUNERII

1. Formularea propunerii de proiect, scop/obiectiv general și obiective specifice ale propunerii de proiect:

Prin această propunere de proiect avem în vedere creșterea numărului de treceri de pietoni iluminate pe timp de noapte, pentru scăderea riscului de accidentente rutiere.

SCOP:

  • Îmbunătățirea condițiilor de siguranță pentru pietonii și conducătorii auto aflați în trafic, în zone cu aglomerare urbană mare și trafic intens.

OBIECTIVE:

  • Identificarea zonelor, pe raza Municipiului Timișoara, nesemaforizate sau cu aglomerare urbană mare și trafic intens, deficitare din punct de vedere al marcajelor de trecere pentru pietoni, în primele 3 luni de la decizia implementării proiectului.
  • Prioritizarea a minim 20 de zone, pe baza riscului crescut de producere a accidentelor, în primele 4 luni de la decizia implementării proiectului.
  • Realizarea/adaptarea a minim 20 de treceri de pietoni pentru condiții de vizibilitate sporită pe  timp de noapte, cu ajutorul unei iluminări adecvate realizate la nivelul părții carosabile, până la finalul anului 2018.

2. Contextul și justificarea inițierii proiectului:

SITUAȚIA ACTUALĂ:

  • Statisticile arată că zonele cu treceri de pietoni prezintă un risc ridicat de accidente rutiere, atât pe timp de zi, cât mai ales pe timp de noapte.
  • Trecerile de pietoni semnalizate insuficient prezintă un risc suplimentar de accidente pe timp de noapte. Acest risc provine în principal din dificultățile de identificare în timp real a zonelor de trecere pentru pietoni care sunt slab semnalizate – lipsa iluminării, lipsa semaforizării, marcaje șterse sau executate cu vopsea care nu este fluorescentă, mizeria acumulată în zona trecerilor de pietoni și proasta mentenanță a infrastructurii pentru pietoni, situații ce conduc la evenimente tragice pentru participanții la trafic, indiferent că sunt pietoni sau conducători auto.
  • Studiile efectuate ajung la concluzia că pentru reducerea numărului victimelor în rândul pietonilor, bunele practici includ: reducerea limitelor de viteză până la 40 km/h sau mai puțin în zonele cu pietoni, instalarea unor corpuri de iluminat public sau semne pentru trecerile de pietoni corespunzătoare, îngrădiri pentru pietoni, cu direcționarea acestora către un punct de traversare cu vizibilitate mare sau pentru a împiedica pietonii să traverseze un drum periculos, precum și instalarea mai multor avertismente vizuale pentru conducătorii auto (concluzii cuprinse în studiul organizat de Banca Mondială în 2016)

PROBLEMA IDENTIFICATĂ:

  • Risc ridicat de accidentare pentru participanții la trafic în zonele de traversare a căilor de circulație auto slab sau necorespunzător semnalizate, în special pe timp de seară/noapte.

GRUPURILE AFECTATE:

  • Pietonii care utilizează treceri de pietoni slab sau necorespunzător semnalizate;
  • Conducătorii auto care au dificultăți în identificarea în timp real a pietonilor în zonele slab sau necorespunzător semnalizate.
Trecere de pietoni din Timișoara
Trecere de pietoni din Timișoara noaptea. Strada Uranus.

3. Beneficiile obținute prin implementarea propunerii de proiect:

  • Creșterea vizibilității zonelor de trecere a pietonilor și implicit scăderea numărului de accidente produse la trecerile de pietoni și în special reducerea cazurilor soldate cu deces.
  • Creșterea condițiilor de siguranță în trafic atât pentru pietoni cât și pentru conducătorii auto.
  • Reducerea costurilor începând cu îngrijirile medicale necesare în urma accidentelor și terminând cu costurile generate de despăgubiri și recuperări de daune.
  • Reducerea costurilor sociale generate de traumele fizice și emoționale pentru persoanele implicate în accidente.
  • Iluminarea corespunzătoare a trecerilor de pietoni nesemaforizate, pe timp de seară/noapte, conduce la îmbunătățirea vizibilității și siguranței în trafic pentru pietoni (scăderea numărului de accidente și reducerea numărul accidentelor soldate cu deces), la în special în zonele din proximitatea grădinițelor, școlilor, piețelor agro-alimentare și a instituțiilor publice.

4. Acțiunile necesare estimate pentru implementarea propunerii de proiect:

  • Identificarea zonelor nesemnalizate corespunzător sau cu aglomerare urbană mare și trafic intens, deficitare din punct de vedere al marcajelor de trecere pentru pietoni;
  • Analiza riscurilor de accident şi analiza statisticilor existente în arhivele serviciilor de circulație pentru zonele identificate;
  • Prioritizarea a minim 20 de zone, pe baza analizelor de risc anterioare;
  • Realizarea Studiului de Fezabilitate care să cuprindă, pe tipuri de treceri de pietoni: calculele lumino-tehnice, în vederea asigurării iluminatului optim; calculul numărului de stâlpi necesari, numărul de senzori, numărul de corpuri de iluminat necesare, tipul acestora, puterea necesară, temperatura de culoare, amplasarea și modul de funcționare, cu respectarea tuturor reglementărilor în vigoare privind proiectarea sistemelor de iluminat rutier și pietonal și proiectarea și executarea instalațiilor electrice;
  • Demararea licitațiilor pentru proiectarea și execuția/adaptarea a minim 20 de treceri de pietoni cu condiții de vizibilitate sporită pe timp de seară/noapte;
  • Recepționarea lucrărilor, punere în funcțiune, garanții.

 

Posibilele soluții de iluminare vor fi selectate în funcție de condițiile concrete și de dotările existente la trecerile de pietoni (suprafața trecerii, existența stâlpilor în imediata vecinătate a trecerii, traficul din zonă).  Soluțiile pot fi cel puțin de tipul:

  • Lămpi stradale dotate cu senzor de crepuscul, senzor de mișcare, sau cu o combinație dintre cei doi senzori. Senzorul de crepuscul sesizează reducerea intensității luminoase ambientale și aprinde lampa. Senzorul de mișcare reduce intensitatea luminoasă oferită de către lampă când nu există mișcare în preajma acesteia (reducere de până la 70% din intensitate), iar când există mișcare în aria de acoperire a acesteia, lampa se aprinde la 100% din intensitate, oferind vizibilitate maximă. Lămpile pot fi montate pe stâlpii din imediata vecinătate a trecerii de pietoni, dacă aceștia există, sau pe stâlpi montați special.
  • Sisteme stradale solare adaptive, cu stâlp, panouri fotovoltaice, regulator, baterie, lampă cu led, programator timpi de funcționare; aceste sisteme asigură  protecție la vandalism și furt datorită poziționării componentelor; orientare optimă a panoului și a lămpii datorită montajului independent panou/lampă; 4 zile de autonomie chiar și în sezonul rece; posibilitatea de programare a timpilor de funcționare la lăsarea întunericului.
  • Sisteme stradale de iluminat moderne, utilizând tehnologie LED cu o durată de viață lungă, cu senzori de mișcare, de crepuscul, de ceață, de ploaie și alimentate cu cu panouri fotovoltaice.
  • Sistem care pe lângă soluțiile de mai sus, conține și leduri încorporate în carosabil; un exemplu în acest sens am găsit în Brașov

Sursa foto: Ingo Joseph/ Pexels

Propunerile USR pentru bugetul din 2018 al Timișoarei:

Toate propunerile USR pentru bugetul Timișoarei din 2019 sunt aici.

Scrisoare deschisă ‒ USR propune Primăriei Timișoara preluarea aplicației de monitorizare a proiectelor locale

Scrisoare deschisă ‒ USR propune Primăriei Timișoara preluarea aplicației de monitorizare a proiectelor locale

Stimate domnule primar Nicolae Robu,

Printre obiectivele pe care ni le dorim cu toții din partea autorităților se numără și transparentizarea şi eficientizarea administraţiei publice, precum şi apropierea acesteia, prin toate mijloacele legale posibile, de nevoile şi dorinţele cetăţenilor.

Pentru că Timişoara se poziţionează în avangarda ştiinţifică şi tehnologică a ţării, considerăm că tehnologia informaţiei poate şi trebuie să reprezinte o punte de legătură între administraţia orașului şi cetăţenii săi, lucru de altfel confirmat și de dumneavoastră având în vedere modul dumneavoastră deschis de a comunica cu cetățenii pe o rețea de socializare publică.

După cum probabil ați aflat din presa locala, în spiritul acestor idei, o echipă din cadrul USR Timişoara a dezvoltat o aplicaţie disponibilă pe platforme web şi telefoane mobile Android. Aplicația permite utilizatorilor săi monitorizarea lucrărilor publice, documentarea progresului prin încărcarea de fotografii şi semnalarea eventualelor nereguli. În scurt timp şi fără popularizare media, aplicaţia a ajuns la aproape 2000 de utilizatori, demonstrând apetitul unui număr însemnat dintre locuitorii Timişoarei pentru implicare civică prin intermediul tehnologiilor moderne.

De altfel, acest lucru este în concordanță cu un trend vizibil la nivel mondial, dezvoltarea tehnologiei informației și a telefoanelor mobile în particular având un rol deciziv în acest sens: cetățenii au dorința iar acum și posibilitatea prin intermediul telefoanelor mobile personale să raporteze în timp real către autorități diverse probleme ale comunității iar așteptările lor sunt ca autoritățile să reacționeze la sesizările făcute.

Pentru a facilita acest tip de interacţiune și în Timișoara, propunem Primăriei Municipiului Timişoara preluarea aplicaţiei dezvoltată de colegii noștrii şi conectarea ei la sistemul informatic al administraţiei locale, astfel încât sesizările cetăţenilor să ajungă direct la cei abilitaţi să le soluționeze. Un alt avantaj major obținut imediat prin integrarea acestei aplicații la sistemul informatic al administrației locale ar fi că documentația relevantă pentru fiecare lucrare publică, mai ales cea cu privire la termenii contactuali de finalizare, ar fi disponibilă și prezentată într-un mod extrem de facil, asigurându-se în acest fel premisele unui transparențe reale și un dialog constructiv între administrația locală și cetățeni cu impact real în eficientizarea activităților de monitorizare a stadiului de execuție a lucrărilor publice.

Din punctul nostru de vedere această aplicaţia poate fi extinsă foarte mult, cu cel puțin următoarele două servicii:

  1. gestionarea oricărui tip de sesizări din partea cetățenilor, inclusiv implementarea unui mecanism de clasificare şi de urmărire a acestora direct din aplicație;
  2. implementarea unui mecanism de informare în timp real a cetățenilor de către autorități cu privire la diversele evenimente din oraș;

Ca exemplu, o notificare în timp real pe telefonul mobil despre o acțiune de reparație pe una sau mai multe artere principale la o oră încărcată din punct de vedere al traficului poate preveni aglomerarea suplimentară, cetățenii având posibilitatea să opteze din timp pentru rute alternative. Evident, acest tip de notificare este valabil pentru orice tip de eveniment:

  • situații de urgență (de exemplu, furtuna din 17 septembrie 2017);
  • activități de reparații pe diverse străzi;
  • diverse vizite oficiale;
  • activități culturale;

Având în vedere beneficiile evidente obținute pentru comunitate în eventualitatea preluării acestei aplicații și dezvoltare acesteia de către Primăria Municipiului Timișoara, de asemenea având în vedere resursele semnificative de care Primăria Municipiului Timișoara dispune în comparație cu grupul nostru de inițiativă, considerăm că această viziune a noastră despre dezvoltarea acestei aplicații poate să devină realitate și contăm pe pragmatismul dumneavoastră în acest sens.

Ca obsevație personala, preluarea aplicației dezvoltate de noi la stadiul actual permite în acest moment soluţionarea unor probleme reale fără o încărcare suplimentară a bugetului local, ca atare cu atât mai mult cred că demersul nostru ar trebui luat în considerare.

Ne dorim ca acest demers să nu se lovească de antagonisme de natură politică și că administraţia Timişoarei va lua decizia cea mai benefică pentru cetățeni și vă stăm la dispoziție pentru detalii ulterioare, ideal în cadrul unei discuții aplicată cu experți din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara.

Cu stimă,

Alexandru Cadar,

președinte Filiala Timișoara a Uniunii Salvați România

Propunerile USR pentru bugetul din 2018 al Timișoarei:

Toate propunerile USR pentru bugetul Timișoarei din 2019 sunt aici.

Conectarea aeroportului din Timișoara pe calea ferată – o soluție modernă pentru un oraș european

Conectarea aeroportului din Timișoara pe calea ferată – o soluție modernă pentru un oraș european

Evoluția traficului pe aeroportul Timișoara

Începând cu anul 2014, traficul de călători pe Aeroportul Internațional „Traian Vuia” Timişoara (AIT), cât şi traficul de marfă, au crescut considerabil. Datele publice disponibile pe site-ul aeroportului Timișoara, evidențiază o creștere a traficului cu mai mult de 100% pentru intervalul 2014-2017, acesta ajungând de la o valoare de aproximativ 740,000 de călători în 2014, la o estimare de peste 1,7 milioane pentru anul 2017.

Conectarea aeroportului din Timișoara pe calea ferată - evolutie trafic calatori

Pentru anul 2018, prognoza estimează că pragul de 2 milioane de pasageri va fi depăşit. Pe lângă această creştere a numărului de pasageri, traficul de marfă şi-a dublat, de asemenea, valoarea în perioada 2014-2016, de la aproximativ 2 mii de tone în 2014, la peste 4 mii de tone în 2016.

Situația curentă a aeroportului „Traian Vuia”

O astfel de dezvoltare demonstrează potenţialul de creştere zonală și susține nevoia Timişoarei de a investi în continuare în infrastructura de transport aerian, cu atât mai mult cu cât dezvoltarea economică pe care o dorim cu toţii şi titlul de Capitală Europeană a Culturii pe care Timișoara îl va deține în 2021 vor impune o îmbunătăţire serioasă a infrastructurii orașului în general.

În aceste condiții, o investiţie în dezvoltarea capacităților Aeroportului Internațional Timişoara ar fi, cu certitudine, mai mult decât necesară. Din păcate auspiciile în acest sens nu sunt cele mai bune ținând cont că aeroportul Internațional „Traian Vuia” este deținut, la fel ca și Aeroportul „Henri Coandă” din Bucureşti şi Aeroportul “Mihail Kogălniceanu” din Constanţa, de Ministerul Transporturilor – acest mamut birocratic care înghite miliarde de lei de la bugetul de stat și care, sub actuala guvernare PSD, se dovedește total incapabil să gestioneze dezvoltarea infrastructurii de transport a României şi, implicit, a Timişoarei.

Pe lângă această necesitate există și o serie de măsuri şi investiţii complementare care ar putea fi abordate de către autoritățile publice de la nivel local și județean pentru a asigura o utilizare mai bună a acestei resurse pe care oraşul și județul nostru o deţin de facto, iar aceste măsuri şi investiţii complementare trebuie în mod obligatoriu să fie în atenția autorităților locale.

Principalele aspecte pe care autorităţile competente ar trebui să le vizeze cu prioritate sunt legate de infrastructura din jurul aeroportului și de accesul înspre aeroport, atât pentru pasageri, cât şi pentru vehiculele care transportă marfă. În acest moment, drumul care leagă Timişoara de Aeroportul Internațional „Traian Vuia” nu este în măsură să asigure un flux normal de trafic la ore de vârf, darămite să permită o dezvoltare sustenabilă şi să susțină previzionata creştere constantă a numărului de pasageri.

Astăzi, aeroportul este accesibil prin mijloace de transport în comun numai prin intermediul celor două linii de transport STPT: E4 şi E4b. Aceste căi de transport suferă de pe urma congestionării şi incapacităţii infrastructurii din zonă să absoarbă traficul rutier. Pe lângă acest fapt, cele două rute sunt total neoptimizate și nu corespund nevoilor persoanelor care utilizează transportul aerian. Astfel, ultimul mijloc de transport părăseşte aeroportul înainte ca ultima cursă aeriană să ajungă la Timişoara, fapt care dovedește, o dată în plus, lipsa de viziune și inabilitatea managerială a factorilor de deciziei din cadrul STPT.

Propunerea USR Timișoara – conectarea aeroportului din Timișoara pe calea ferată

O posibilă soluție care să răspunda necesităților actuale și mai ales viitoare, soluție care ar prezenta și avantajul unei implementări cu impact redus asupra confortului în trafic al locuitorilor oraşului, ar fi reprezentată de conectarea feroviară a aeroportului cu oraşul, în principal cu Gara de Nord, dar nu numai.

Autorităţile locale cunosc foarte bine această situaţie. O dovadă în acest sens e faptul că în PUG-ul oraşului, aflat în curs de aprobare, este menționată necesitatea interconectării feroviare a oraşului cu aeroportul.

Din păcate, Primăria Timişoara nu a considerat că dezvoltarea legăturii cu aeroportul reprezintă o prioritate, motiv pentru care acest obiectiv a fost abandonat, el nefiind bugetat în PMUD 2016-2030. Nu ştim exact pe ce studiu de oportunitate şi fezabilitate s-au bazat autorităţile locale atunci când au decis că actuala legătură cu aeroportul, deja supra-saturată în timpul zilei, este suficientă pentru următoarea decadă. Considerăm că ar fi foarte utilă și necesară expunerea publică a acestei motivări, pentru a înţelege mai bine planul administraţiei cu privire la cheltuirea resurselor publice.

De asemenea, conectarea aeroportului din Timișoara pe calea ferată apare detaliată și în Vision 2030, dezvoltat de Primărie în colaborare cu Fraunhofer Institut și prezentat public în anul 2008.

Conectarea aeroportului din Timisoara pe calea ferata
Situația liniilor feroviare din zona Aeroportului Timișoara.

Această soluție se poate implementa cu o mai mare rapiditate şi uşurinţă decât o eventuală extindere rutieră, tocmai pentru că se poate folosi de infrastructura existentă în acest moment.
Aeroportul este vecin la vest cu Linia feroviară 217 ce leagă Gara Timişoara Est de Radna şi se poate conecta mai departe, pe cale feroviară, spre Gara de Nord sau Arad. La sud de Aeroport este Linia 100, ce leagă Timişoara de Lugoj. Această amplasare, la confluenţa unor linii de transport feroviar, poate facilita legătura cu aeroportul pe calea ferată. Distanţa dintre Linia 217 şi Aeroport este de 1,5 km. Vision 2030 propune, în fapt, realizarea unei legături între cele două linii feroviare, L217 şi L100, printr-un tronson de cale ferată dublă electrificată, cu o lungime de 3 km, din zona Remetea Mare înspre Giarmata. Proiectul propune realizarea unei linii utilizabile de către toate tipurile de tren, un beneficiu colateral fiind reprezentat de îmbunătăţirea transportului periurban.

Cu alte cuvinte soluția tehnică evocată anterior nu este nouă, ea fiind formulată de mai mult timp și dezvoltată şi propusă de către specialişti. Evident că orice investiţie necesită realizarea în prealabil a unui studiu de fezabilitate, acesta fiind motivul pentru care apreciem că se impune efectuarea unui studiu care să aibă în vedere oportunitatea investiției, luând în calcul inclusiv creşterea previzionată a numărului de pasageri.

USR Timișoara susține că este necesară angajarea unui dialog real între reprezentanții administrațiilor publice de la nivel local și județean şi celelalte insituţii implicate în posibila implementare a acestui proiect, în speță Regionala CFR şi Ministerul Transporturilor, în calitate de acţionar principal al aeroportului, un dialog aplicat pe identificarea de soluții concrete.

Îi recomandăm pe această cale edilului Timișoarei să își canalizeze resursele de energie şi de timp într-un mod mai eficient. Dialogurile adesea jignitoare cu reprezentaţii din opoziție, mass-media sau chiar cu cetăţenii sunt neconstructive și nedemne de poziția pe care o ocupă. Mult mai util ar fi să lucreze în direcția identificării celor mai constructive și benefice soluții pentru Timișoara și, implicit, pentru cetățeni, iar deschiderea spre dialog este o condiție obligatorie în acest sens.

Ne dorim ca observațiile și propunerile noastre să fie recepționate în mod constructiv. USR Timișoara își reafirmă public, pe această cale, disponibilitatea de a oferi suport autorităţilor publice în vederea implementării tuturor proiectelor care aduc beneficii Timișoarei și care îi plasează pe cetățeni în centrul preocupărilor și demersurilor administrative.

Sursa foto: Turbojet/ Wikipedia Commons

USR propune implementarea bugetului participativ și la Timișoara

USR propune implementarea bugetului participativ și la Timișoara

Un studiu sociologic efectuat anul trecut în noiembrie de către Universitatea de Vest, în toate cele 23 de cartiere ale Timișoarei, pe un număr de 1200 de corespondenţi, evidenţiază faptul că majoritatea timişorenilor consideră că autorităţile locale nu cunosc problemele reale ale oraşului şi nu le rezolvă în mod eficient.

Buget participativ Timisoara - studiu sociologic

În aceste condiții, filiala Timișoara a Uniunii Salvați România invită primăria orașului să deschidă noi căi de dialog cu cetățenii și propune o soluție pertinentă în acest sens: implementarea de către autoritățile locale a conceptului de Buget Participativ (BP).

Ce este Bugetul participativ?

Iniţiat în urmă cu 15 ani în Brazilia, bugetul participativ este astăzi un instrument extrem de util adoptat cu succes de peste 1000 oraşe din întreaga lume, printre care Paris, Londra, Berlin, Lisabona şi nu întâmplător este în curs de implementare și in România, în municipiul Cluj-Napoca. Concret, bugetul participativ presupune alocarea unui procent din bugetul oraşului pentru finanţarea unor proiecte de interes general propuse de societatea civilă, proiecte a căror fezabilitate este verificată de centrele de competență relevante ale administraţiei locale iar selecția proiectelor care se vor implementa în final se face prin prin vot de către cetăţeni.

Cum funcționează Bugetul participativ?

Modelul funcţionează în cicluri anuale și cuprinde trei etape distincte:

  1. Depunerea proiectelor de către orice persoană care locuieşte, munceşte sau studiază în Timişoara, sau de către orice asociaţie sau ONG care activează în oraş. Proiectele se depun prin intermediul unei platforme on-line dedicate şi pot viza orice temă privind infrastructura sau serviciile publice.
  2. Evaluarea proiectelor de către un serviciu al administraţiei locale, din punctul de vedere al fezabilităţii tehnice şi economice, proces în urma căruia se selectează proiectele eligibile.
  3. Votarea proiectelor de către locuitorii oraşului, prin intermediul aceleiaşi platforme
    on-line, proces în urma căruia se selectează, din lista proiectelor eligibile, cele care vor fi finanţate şi implementate de către autorităţile publice.

Cu alte cuvinte, prin implementarea bugetului participative, orice cetățean are șansa reală să decidă în mod activ cum se vor cheltui o parte din banii publici și în același timp, într-un sens mai larg, invită cetățenii la o participare activă la guvernarea orașului, aceștia putând decide prioritățile de investiții pe cartiere.

Ce avem de făcut pentru a avea Buget participativ și la Timișoara?

Pentru ca Timişoara, oraşul care a fost dintodeauna în avangarda modernităţii în România, să beneficieze de acest instrument, trebuie îndeplinite umătoarele două condiţii:

  1. Administraţia să accepte această propunere prin adoptarea, reglementarea şi implementarea administrativă a bugetului participativ.
  2. Timişorenii să vină către administraţie, prin solicitarea şi susţinerea implementarii bugetului participativ în prima fază, respectiv prin depunerea de propuneri de proiecte şi prin implicarea în procesul de votare în faza următoare.

Datorită avantajelor evidente pe care conceptul de buget participativ le aduce în administrarea orașului, filiala Timișoara a partidului USR și-a propus promovarea intensă în mediul local, cu speranța implementarii acestui instrument de către autoritățile locale începând chiar cu anul 2018.  În acest sens a fost lansată de curând o pagină de Facebook dedicată, pagină al cărei rol este de a familiariza cetăţenii orașului cu privire la concept. Se lucrează și la o pagină web dedicată care se va lansa în curând și de asemenea avem în vedere organizarea unei dezbateri publice pe acesta temă, la care autoritățile locale sunt invitate.

Pentru a facilita implementarea cu succes a conceptului de către autoritațile locale, am studiat și aspectele tehnice care țin de implementarea acestuia și am identificat soluții concrete în acest sens, ca atare dacă argumentele raționale nu vor fi blocate de motive politice, atunci Bugetul Participativ poate deveni o realitate începând cu 2018.

Calea Ferată din Timișoara – posibile soluții

Calea Ferată din Timișoara – posibile soluții

Ce facem cu calea ferată ce separă Timișoara în două? Cu această întrebare am pornit la drum în organizarea evenimentului Calea Ferată – Mijloc de dezvoltare sau de congestionare? După ce ieri am prezentat contextul dezbaterii, azi ne propunem să prezentăm mai pe larg cele trei opțiuni aflate în discuție.

Reabilitarea la sol

Caietul de sarcini pentru studiul de fezabilitate privind reablitarea liniei de cale ferată Arad-Timişoara-Caransebeş solicită linie dublă, electrificată, capabilă să asigure viteza de 120 km/h pentru trenurile de marfă şi 160 km/h pentru trenurile de pasageri, însă nu specifică nici o cerinţă privind soluţia de traversare a oraşului. Având în vedere existenţa terasamentului la sol parţial dublat, varianta reabilitării la sol pare, la momentul prezent, cea mai simplă soluţie. Principala problemă a acesteia este însă că, în continuare, Timişoara va rămâne fragmentată între zona de nord şi cea de sud, iar traficul rutier va trebui să traverseze linia ferată. În prezent există 11 puncte de traversare, dintre care 5 sunt treceri la nivel. În condiţiile intensificării traficului feroviar, trecerile la nivel devin impractice atât din punctul de vedere al fluidităţii traficului ferovier cât şi din cel al congestionării traficului auto.Reabilitare la sol calea ferata Timisoara

Din declaraţiile publice ale autorităţilor locale şi centrale rezultă intenţia de reabilitare la sol cu realizarea a patru puncte de traversare pe raza oraşului, dintre care două noi în zona periferică vestică iar două rezultate din conversia unor treceri la nivel în pasaje. Nu există nici un studiu privind realizarea acestora, nu cunoaştem costuri sau termeni de finalizare, nu există o asumare administrativă, există doar unele declaraţii. Chiar presupunând că tot ceea ce se vehiculează la nivel declarativ va fi asumat, finanţat şi pus în practică, din punctul de vedere al decongestionării traficului auto şi al potenţialului de modernizare a oraşului, în cel mai bun caz vom fi aproximativ în aceeaşi situaţie ca în prezent.

Linia subterană

În octombrie 2015, Consiliul Local al Municipiului Timişoara a aprobat (nu şi publicat!) un studiu de prefezabilitate intitulat „Reconfigurarea traseului de cale ferată pe teritoriul municipiului Timişoara prin introducerea liniilor CF în subteran”¹. Ideea a fost percepută ca excesivă, însă avantajele unei astfel de soluţii sunt certe: rezolvă problema conexiunii rutiere nord-sud, elimină poluarea fonică asociată circulaţiei feroviere de suprafaţă şi deschide posibilitatea utilizării aliniamentului existent pentru realizarea unei „autostrăzi urbane” care să conecteze rutier inelele II, III şi IV. Studiul propune chiar mai mult: realizarea în subteran a unei noi staţii feroviare principale a oraşului, în zona Pieţei 700, precum şi interconectarea liniei subterane cu liniile feroviare minore într-o reţea metropolitană de transport urban şi periurban. Ceea ce însă nu e cert este dacă o astfel de soluţie e şi fezabilă: pânza freatică ridicată face, dacă nu imposibilă, cel puţin dificilă din punct de vedere tehnic şi financiar execuţia unei astfel de lucrări. Apoi, linia subterană nu ar putea deservi locomotive Diesel decât cu asigurarea unor condiţii speciale de ventilaţie, ceea ce pe un traseu de 10 km pe sub centrul oraşului ar creşte şi mai mult costurile, iar în cazul unui accident, fie şi minor, intervenţia ar fi dificilă iar artera feroviară principală ar fi blocată. Pentru a diminua aceste dezavantaje, studiul propune realizarea în nordul oraşului a unei centuri feroviare destinate transportului de marfă, soluţie care ar creşte şi mai mult costurile de execuţie a întregului proiect.

Linie subterana calea ferata Timisoara

Proiectul liniei subterane este adoptat atât în Strategia Integrată de Dezvoltare a Polului de Creştere Timişoara (SIDU 2015-2020)² cât şi în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Polul de Creştere Timişoara (PMUD 2015)³, ca proiect de rezervă, cu o estimare de cost de 500 milioane euro şi fără a se indica o sursă de finanţare. O altă estimare apărută în spaţiul public vehiculează suma de 1,5 – 2 miliarde euro⁴, probabil mai apropiată de realitate. Soluţia liniei subterană este susţinută în principal de primarul Nicolae Robu, însă aparent nu şi de către autorităţile centrale, care nu au valorificat în nici un fel studiul de prefezabilitate⁵. Cum linia ferată ce traversează Timişoara aparţine CFR, nici o decizie referitoare la aceasta nu se poate lua la nivel local.

Linia pe estacade

În anul 2007, un consorţiu format din Primăria Municipiului Timişoara, Universitatea Politehnica Timişoara şi Institutul Fraunhofer IPA Stuttgart a elaborat un concept strategic de dezvoltare a regiunii Timişoara, denumit „Vision 2030”⁶. Acesta abordează şi problema liniei ferate ce traversează oraşul, iar soluţia adoptată este ridicarea pe estacade a întregului tronson dintre Gara de Nord şi Gara de Est, cu integrarea într-o reţea metropolitană de trafic feroviar de pasageri şi parcări în sistem „park & ride” care să faciliteze mobilitatea periurbană şi să degreveze oraşul de o parte a traficului auto. Vision 2030 mai propune şi decongestionarea traficului de marfă din zona centrală prin realizarea unei centuri feroviare nord, soluţie care, din nou, nu poate fi implementată decât cu acordul şi sprijinul CFR.

Linie pe estacade calea ferata Timisoara

La fel ca şi varianta liniei subterane, propunerea Vision 2030 elimină problema fragmentării rutiere a oraşului şi deschide noi posibilităţi de planificare a infrastructurii de transport. Primită cu entuziasm atât la nivel central cât şi local, susţinută inclusiv de actualul primar Nicolae Robu (pe atunci Rectorul Universităţii Politehnica), strategia Vision 2030 a fost adoptată în 2007 de Consiliul Local Timişoara⁷ iar problema ridicării liniei pe estacade a fost analizată într-un studiu de prefezabilitate adoptat în 2010⁸. Acesta propune, la un cost de aproximativ 500 milioane euro, un traseu pe estacade între Pasajul Jiul şi Pădurea Verde, cu staţii suspendate prevăzute cu lifturi şi scări rulante la Gara de Est, Popa Şapcă şi Piaţa 700, precum şi reutilizarea spaţiului eliberat sub estacade pentru realizarea unui drum cu două benzi pe sens, piste de biciclete şi 4000 locuri de parcare. Pe de altă parte însă, ridicarea liniei pe estacade necesită o soluţie la problema poluării fonice (caietul de sarcini pentru studiul de fezabilitate comandat de CFR solicită inclusiv prevederea de panouri fonoabsorbante) iar criteriile de siguranţă feroviară asociate poziţionării liniei deasupra unei artere rutiere intens circulate sunt mai severe decât în cazul celorlalte două abordări.

¹ http://www.primariatm.ro/hcl.php?unid=9F61161AD3C8E730C2257EDD003C40C7 – accesat 30.05.2017

² http://www.primariatm.ro/ik/index.php?meniuId=2&viewCat=2686&viewItem=4848&sectiune=primaria – accesat 30.05.2017

³ http://www.primariatm.ro/uploads/files/Plan_mobilitate/Timisoara%20SUMP%20var%20IV.pdf – accesat 30.05.2017, pg. 287

⁴ http://www.tion.ro/primarul-timisoarei-este-dispus-sa-renunte-la-metrou-dar-merge-inainte-cu-studiul-de-fezabilitate/1494886 – accesat 30.05.2017

⁵ http://www.tion.ro/metroul-din-timisoara-a-ratat-statia-planul-juncker/1743615 – accesat 30.05.2017

⁶ http://www.primariatm.ro/uploads/domino/atasamente_hcl/FDDEFA38AF95F6D3C22573AE003C12FE/Concept_CFR_Final.pdf – accesat 30.05.2017

⁷ http://www.primariatm.ro/hcl.php?unid=FDDEFA38AF95F6D3C22573AE003C12FE – accesat 30.05.2017

⁸ http://www.primariatm.ro/hcl.php?unid=6A5447DA9949F852C225775800366E9C – accesat 30.05.2017