Cătălin Drulă: Dezastrul autostrăzilor sub PSD. Azi, episodul Craiova-Pitești

Cătălin Drulă: Dezastrul autostrăzilor sub PSD. Azi, episodul Craiova-Pitești

Acum un an, PSD ne anunța că lansează licitația pentru proiectarea și construirea noului drum Craiova-Pitești și că, “pentru accelerare”, nu va mai fi autostradă, ci drum expres precum în studiul de fezabilitate din 2007. Anunțul se făcea ca urmare a unui Comitet Executiv (CEx) PSD ținut la Sinaia.

De ce ar trebui să avem o autostradă Craiova-Pitești

Am avertizat atunci, în aprilie 2017, că așa-zisa “accelerare” e o balivernă, că e o greșeală anularea licitației (care era în faza de depunere oferte) lansate sub guvernul tehnocrat pentru proiectarea drumului la profil de autostradă, cu un studiu geotehnic serios la bază, cu documentații de exproprieri realizate și actualizarea traseului. Spuneam atunci că este o proastă cheltuire a banului public să facem profil de drum expres în loc de autostradă. Dar, cel mai important, că există șanse mari ca proiectul să se blocheze în derulare și să nu se realizeze, având o documentație veche care nu mai respectă realitatea din teren (un simplu exemplu: s-a construit o fabrică între timp pe traseul autostrăzii) și care este insuficient de detaliată pentru a sta la baza unui contract design&build.

Din păcate, am avut dreptate. Astăzi, la aproape un an și jumătate de guvernare PSD această licitație are pusă cruce, urmând aproape cert anularea sa din cauza erorilor din documentație. Iată încă un proiect pe care se pierd ani de zile din cauza unor iresponsabili precum cei care conduc compania de drumuri CNAIR, Ministerul Transporturilor și PSD-ul.

Un istoric al autostrăzii Craiova-Pitești

Să ne aducem aminte parcursul acestui proiect. A fost deturnat prima dată în 2013 când domnii Narcis Neaga și Dan Șova au lansat acest proiect sub formă de concesiune. O idee care era născută moartă, dar a ținut blocat proiectul Craiova-Pitești timp de 3 ani până când a fost anulată în sfârșit sub guvernul tehnocrat în 2016. La sfârșitul lui 2016 proiectul părea că începe să intre pe un drum bun odată cu lansarea licitației de actualizare a studiului de fezabilitate la profil de autostradă, de realizare a studiilor geotehnice conform standardelor europene, de elaborare a proiectului tehnic, a documentației de exproprieri, obținere a avizelor, autorizațiilor, practic realizarea întregii părți de pregătire a proiectului.

Din păcate, în primăvara lui 2017 dl. Ștefan Ioniță, directorul CNAIR, cu binecuvântarea conducerii PSD a deturnat din nou proiectul anulând această licitație și lansând una nouă pentru drum expres bazat pe studiul vechi de 10 ani. În curând, această licitație după cum spuneam se va anula și proiectul este tot în punctul zero. Astăzi, ministru este tot un Șova (Lucian), nume care predestinat pentru tristă amintire în infrastructură, iar la șefia companiei de drumuri tocmai a revenit Narcis Neaga, acest veritabil gropar al drumurilor și autostrăzilor. Cercul este complet: de la Șova la Șova și de la Neaga la Neaga.

Soluția pentru proiect este aceeași, doar că am mai pierdut câțiva ani: realizarea unui studiu geotehnic serios și refacerea proiectării pentru acest drum ca autostradă. Licitarea apoi a construcției autostrăzii bazată pe această documentație la zi și serioasă.

Cum poate avea și România infrastructură modernă?

Soluția pentru drumuri și autostrăzi în general este tot aceeași: profesionalizarea. Ghemul de incompetență și minciuni numit CNAIR este fără speranță în forma actuală. Investițiile mari în infrastructură nu se pot face decât cu oameni competenți, onești, profesioniști.

Soluția pentru România este să scăpăm de PSD de la guvernare.

USR este gata să-și asume guvernarea, avem oamenii capabili să se ocupe de proiecte precum Craiova-Pitești. Infrastructura n-ar fi victima prostiei fudule într-un guvern USR pentru că ar fi pe mâini profesioniste, ale unor oameni care au făcut ceva în viața lor și au condus proiecte mari, n-au cărat geanta la partid.

Cătălin Drulă – Recapitulare a problemelor în construcția autostrăzii A1 – Lugoj-Deva

Cătălin Drulă – Recapitulare a problemelor în construcția autostrăzii A1 – Lugoj-Deva

Ministrul Cuc merge pe șantierul autostrăzii Lugoj-Deva și se zborșește demonstrativ, în fața camerelor, la constructori.

Mă așteptam la aceste spectacol ieftin având în vedere incapacitatea ministerului și a CNAIR de a rezolva problemele birocratice și contractuale de pe aceste proiecte, dar și minciunile spuse de la începutul anului: “vom circula la sfârșitul lui 2017 pe loturile 3 și 4 din Lugoj-Deva”.

Problemele de pe autostrada Lugoj-Deva

Haideți să recapitulăm problemele nerezolvate de pe acest sector de autostradă de 55km, critic pentru închiderea coridorului european:

  1. Pentru 9km (secțiunea E din lotul 2, cea cu tunelele) nu avem constructor și nici măcar nu e demarată o licitație. Ministrul ne tot poartă cu vorba de la începutul anului.
  2. La descărcarea de la Holdea de la capătului lotului 3, ministerul a greșit exproprierile recente. Au expropriat altă parcelă la 2km distanță de nod (a avut și ProTV reportaj ieri pe tema asta). Asta în condițiile în care forumiștii pasionați de infrastructură au semnalat eroarea de acum 7 luni, când a fost publicat pentru consultare proiectul de HG.
  3. Tot pentru descărcarea de la Holdea – nu există un act adițional prin care să fie adăugată în contractul existent (nu era prevăzută inițial). Directorul Ioniță, maestru la evitat subiecte dificile, tot face fente și fandează, dar nu rezolvă problema.
  4. Pe lotul 4 (cel dinspre Deva), sunt numeroase linii de înaltă tensiune pentru care nu sunt făcute formalitățile de relocare (de către minister și companie) și blochează lucrările. La faimoasa peșteră cu lilieci nu s-a făcut relocarea care să permită începerea excavărilor.

Probleme peste probleme care vor împinge finalizarea acestei autostrăzi cel mai devreme prin 2022.

Pentru a-și acoperi incapacitatea în a le rezolva, precum și promisiunile mincinoase pe care le-au făcut, domnii Cuc și Ioniță fac un pic de show ieftin pe șantier.

Din păcate asta nu rezolvă nimic și România suferă în continuare din lipsa unei infrastructuri moderne.

Update: 11 august 2017

Spectacol ieftin pe șantierele de autostrăzi cu domnul ministru Cuc (din nou!). Spectacol menit să acopere eșecul dumnealui și incapacitatea de a rezolva problemele de pe proiectele de investiții.

Cam așa stau lucrurile și cu faimoasa “reziliere parțială” de pe autostrada Lugoj-Deva lotul 2 (cel cu “tunelurile pentru urși”) de ieri. Adevărul e în altă parte decât în declarațiile ministrului.

Pentru a-și masca incapacitatea de a rezolva situația contractuală a acestui lot, dl. Cuc a inventat scenariul rezilierii ca urmare a “constatării unor nereguli la fața locului”.

În fapt, această încetare parțială a contractului fusese decisă încă din data de 26 iulie 2017 (și comunicată tuturor părților), acțiunea de ieri fiind doar una de imagine.

Cum ne-a obișnuit PSD-ul, nici cauzele rezilierii nu sunt cele invocate, respectiv “nereguli la fața locului”, ci fuga de răspundere și frica de decizie din minister.

Ministrul nu reușește să scoată din contract zona cu tuneluri și să o reliciteze de 8 luni de zile. Așa că a preferat această soluție de “încetare parțială unilaterală” care este cea mai păguboasă pentru români.

O soluție păguboasă pentru că crează un avantaj constructorului respectiv, creându-i premizele obținerii unor importante despăgubiri din partea statului român.

Dar și mai păgubos este că prin această denunțare unilaterală a contractului se pierde proiectul tehnic al zonei cu tuneluri (secțiunea E2) care era finalizat de constructor. Se aruncă la gunoi munca de proiectare din ultimii doi ani și statul e nevoit să o ia de la zero.

Pe scurt: această soluție înseamnă noi blocaje și întârzieri pentru închiderea coridorului european (aș estima că tunelurile nu vor fi gata în următorii 6-7 ani). Dar și posibilitatea plății unor mari despăgubiri către constructor.

O soluție lașă care demonstrează pe deplin incapacitatea ministrului Cuc și a directorului general CNAIR Ioniță.

Curajul nu stă în umflarea în pene și rățoială către constructori din fața camerelor TV, ci în asumare și luarea deciziilor în interesul public.

Un contract care a început prost și strâmb sub PSD în 2013, se reziliază dezastruos tot sub PSD în 2017.

Cătălin Drulă – Despre problemele autostrăzii A1 – Lugoj-Deva

Cătălin Drulă – Despre problemele autostrăzii A1 – Lugoj-Deva

UPDATE: 14 iulie 2017

Ministrul Cuc și directorul companiei de drumuri Ștefan Ioniță nu sunt în stare să rezolve problema secțiunii de autostradă cu tuneluri dintre Lugoj și Deva.

E vorba de un sector lipsă de 9km (din care aproape 2km în tunel) din autostrada A1 Sibiu-Nădlac care nu are constructor.

Concret, asta înseamnă că vom avea o întrerupere pe coridorul european timp de 5-6 ani după ce restul autostrăzii dintre Sibiu și graniță va fi gata. Se va ieși de pe autostradă pe vechiul drum național cu serpentine. Vor fi 15km kilometri de coadă continuă (atât are ocolul dintre nodul Holdea și nodul Margina) de TIR-uri și mașini vreme de 5-6 ani.

Ce trebuie făcut de către ministru și directorul Ioniță:

  • să recepționeze proiectul tehnic deja făcut (la cererea companiei de drumuri) de antreprenorul actual pentru secțiunea cu tuneluri
  • să scoată la licitație sectorul de 9km care include aceste tuneluri și să contracteze un constructor.

Ce fac, în schimb, cei doi: NIMIC.

Amână și bat apa în piuă. Fug de responsabilitate. Dau răspunsuri în doi peri: “vom analiza”, “se caută cea mai bună soluție”, “se întreprind demersurile necesare”.

MINCIUNI. Minciuni și lipsă de asumare a responsabilității. Bătaie de joc față de banul public.

Este complet inacceptabil la 7 luni de când este în funcție directorul Ștefan Ioniță să nu dea drumul la licitația pentru acest sector critic de pe coridorul european.

Îi cer, prin urmare, ministrului Cuc să-l demită pe directorul Ioniță (de altfel, interimar) și să pună un manager profesionist așa cum îl obligă OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă.

Domnul președinte al CJ Timiș, Călin Dobra, s-a lansat vineri într-o serie de minciuni și inepții despre infrastructura de transport din Timiș.

Despre tunelurile din zona Holdea, spune dl. Dobra, „a intervenit anul trecut o asociaţie pentru protecţia mediului care a făcut presiuni la Ministerul Transporturilor, la guvernul tehnocrat”.

În fapt, acordul de mediu care impune traversarea zonei respective de către autostradă prin tuneluri este emis în 24 decembrie 2013, prin urmare n-are nicio legătură cu guvernul tehnocrat!

Mai departe, spune dl. Dobra, “eu cred, şi îmi asum acest lucru, că s-a încercat blocarea acestei investiţii şi nefinalizarea tronsonului de autostradă”.

Aici îi dau parțial dreptate, s-a blocat realizarea acestei investiții de către Narcis Neaga (fost director general CNADNR, actual consilier al ministrului Cuc) care a tărăgănat 2 ani de zile, 2014 și 2015, proiectarea și contractarea zonei cu tunele. Și din nou este blocată această investiție din ianuarie 2017 de când a revenit PSD la putere.

“Realizarea acestui viaduct pentru urşi costă aproximativ 180 de milioane de euro”

Care sunt de fapt problemele pe autostrada A1 – Lugoj-Deva

Domnule Dobra, hai să o luăm încet, metodic că poate înțelegeți și dvs. și colegii din PSD odată despre ce e vorba. Nu e vorba nici de viaduct, nici de ecoduct, nici de tunel “pentru urși”, ok? E vorba de 2 tuneluri prin care trece autostrada. Ca acelea prin care mergeți dvs. în vacanță în străinătate, le știți. Intră autostradă prin tunel, iese și, ce să vezi, miracol, muntele de deasupra rămâne intact!

De ce e important să rămână muntele intact? Păi pe de-o parte din motivele de mediu pe care le luați în zeflemea – pentru a păstra un coridor de migrație a animalelor între două mari zone împădurite ale României. Pe de altă parte, pentru că dacă muntele ar trebui săpat ar fi mari probleme de construire, similare cu cele de la Orăștie-Sibiu lotul 3 (Aciliu) – ar fi vorba de un debleu (o săpătură) adâncă cât un bloc de 15 etaje.

În plus, suma de 180 de mil de euro este mult exagerată, valoarea reală este undeva la jumătate. E vorba pentru întreg proiectul Lugoj-Deva de o suplimentare de aproximativ 15% față de valorile licitate (și mult sub valoare estimată a proiectului) pentru a-l construi așa cum trebuia să fi fost proiectat de la început (dacă ar fi avut un studiu de fezabilitate serios, nu unul de mântuială, la bază).