Societatea de Transport Public Timișoara e pe cale să arunce la fier vechi tramvaie, firobuze și autobuze de colecție

Societatea de Transport Public Timișoara e pe cale să arunce la fier vechi tramvaie, firobuze și autobuze de colecție

Societatea de Transport Public Timișoara (STPT) e pe cale să arunce la fier vechi mijlocae de transpot în comun care ar putea îmbogăți colecția Muzeului de Transport Public – Corneliu Mikloși! Bunuri de valoare vor ajunge asemenea caselor istorice din oraș, lăsate să se distrugă pentru a pune apoi alții mâna pe ele.

Societatea de Transport Public Timișoara e pe cale să arunce la fier vechi tramvaie, firobuze și autobuze de colecție
Acesta e primul model de tramvai Timiș(1), produs între 1970 și 1982. Doua vagoane motor corespund acestui model, cele numerotate acum 252 și 360 și acum sunt scoase la vanzare cu pretul de 2010 lei per bucată.

Pentru 66.752 lei, STPT a scos la casat obiecte de colecție care puteau fi expuse în Muzeul Corneliu Mikloși, muzeu de care Timișoara avea nevoie în 2021.

Primăria este pregătită să preia de la STPT clădirile Muzeului Corneliu Miklos pentru a-l transforma în Centrul pentru Artă al TM2021 (Multiplexity). Exponatele de acolo trebuiau protejate de către STPT:

„În colecţia publică există clasate ca monument istoric, mijloace de transport şi utilaje (documente pe care le deţine Societatea de Transport Public Timişoara SA) în categoria fond şi tezaur, existând inclusiv o listă în aşteptare în vederea clasării altor mijloace de transport şi utilaje care se află spre păstrare la STPT. În acest sens STPT va întreprinde demersuri cu privire la:
– Depozitarea şi conservarea colecţiei publice, inclusiv a listei în așteptare în vederea clasării ca monument istoric a mijloacelor de transport respectiv utilaje, scule, dispozitive şi verificatoare specifice activităţii de transport public.
– Depozitarea colecţiei publice în incinte/spaţii închise cu atmosfera controlată.”

Deci aceste vehicule și alte bunuri, trebuiau depozitate și conservate, inclusiv cele din lista de așteptare în vederea clasarii ca monument istoric. Depozitarea trebuia făcută în spații închise cu atmosfera controlată.

STPT a lăsat însă aceste vehicule afara, în curtea depoului de troleibuze și natura și-a lăsat amprenta asupra lor. Chiar și așa, se pot recupera și se pot expune. Unele dintre piese sunt unicat în lume. Alte țări au doua pietre și fac din ele muzeu, noi ne aruncăm istoria la gunoi. Pe 66.752 de lei.

Atât costă istoria orașului! A primului oraș din Europa de Est în care s-a circulat cu tramvaiul.

Societatea de Transport Public Timișoara e pe cale să arunce la fier vechi firobuze de colecție
Troleibuzul e un model DAC 117 EA cu număr de parc 71 valoare de piata minima estimata de evaluator 1170 RON în condițiile în care Troleibuzul 71 este un unicat în lume. Este ultimul exemplar (char funcțional – teoretic) din lume, care are cutia de contactori în cupeu, în spatele șoferului.

Clasare nu casare! În loc sa avem un muzeu ce putea povesti copiilor și nepoților noștri o bucata din istoria Timișoarei, conducerea STPT preferă să o șteargă cu buretele.

Un popor fără istorie, este un popor fără viitor, domnilor din conducerea STPT, domnule Bitea! Dați o dovadă de bună credință și salvați măcar Troleibuzul 71 și Tramvaiul 252.

Muzeul de Transport Public din Timișoara – administrat de oameni cărora nu le pasă de muzeu, de exponate sau de timișoreni

Muzeul de Transport Public din Timișoara – administrat de oameni cărora nu le pasă de muzeu, de exponate sau de timișoreni

Deși inaugurat în 2007, Muzeul de Transport Public „Corneliu Mikloși” nu este deschis publicului nici măcar astăzi (fiind doar ocazional disponibil pentru evenimente private). 

Muzeul de Transport Public „Corneliu Mikloși” onorează istoria transportului în comun din Timișoara, istorie datând din anul 1867, odată cu înființarea societății pe acțiuni ce avea ca scop construirea unei linii de tramvai între cartierele Iozefin – Cetate – Fabric – Gara de Nord. Aceste linii de tramvai au fost inaugurate doi ani mai târziu (1869), punând în funcțiune primele tramvaie din România. 

Pe lângă exponatele cu valoare istorică evidentă, precum primul vagon de tramvai tras de cai din România – și al treilea din lume (după New York și Paris), vagoanele cu dublă comandă, denumite ‘Gemenele’, vagonul Electroputere V54, cei ce apreciază istoria transporturilor ar fi încântați să descopere și alte exponate din colecția de firobuze și autobuze datând din anii ‘60 până în 1996.

Administrația promite că muzeul va fi inclus în planul noii clădiri MultipleXity, principalul proiect al Timișoara Capitală Culturală Europeană, și că în nici un caz nu va fi scos din uz.

Această oportunitate ar fi binevenită și ar aduce cu sine o promovare suplimentară pentru acest muzeu dacă nu ar fi evident că muzeul va fi doar un apendice nedorit pentru Centrul MultipleXity. Muzeul pare mai degrabă o miză electorală decât interes real pentru obiectivul în sine. 

Dar marea problemă a muzeului este de fapt că din 2007 până acum, unele dintre exponate au fost depozitate sub orice critică. Multe troleibuze au fost mutate în depoul din Dâmbovița și sunt ținute în aer liber, unde se deteriorează foarte rapid.

Semnalăm și faptul că la începutul lunii aprilie, Societatea de Transport Public Timișoara – responsabilă pentru Muzeul Corneliu Mikloși – publica un anunț de organizare a unei licitații publice pentru valorificarea ca deșeuri a mijloacelor de transport în comun scoase din uz.

Iar îngrijorarea principală este că printre aceste vehicule care urmează să fie trimise la casare, s-ar putea să se regăsească și dubluri ale unor exponate ale muzeului sau vehicule deteriorate din neglijență. Aceste mașinării pot fi, în cel mai rău caz, folosite ca piese de schimb pentru vehiculele expuse.

Exponatele acestui muzeu au valoare istorică și sunt bunuri publice, astfel facem un apel către autorități să respecte importanța culturală a acestui muzeu, precum și a exponatelor sale și să grăbească procesul de a reda publicului accesul în acest muzeu.

USR Timișoara va rămâne cu ochii pe evoluția muzeului Corneliu Mikloși și vom continua să vă informăm în legătură cu acest proiect, constant trecut cu vederea de autoritățile locale.

Sursa foto: Forum RATT

Sistemul de ticketing al Societății de Transport Public Timișoara este limitat și prost administrat

Sistemul de ticketing al Societății de Transport Public Timișoara este limitat și prost administrat

Astăzi se împlinesc 150 de ani de la prima formă de transport în comun din Timișoara: în 1869, se punea în funcțiune primul tramvai tras de cai.

Cu toate astea, anul 2019 ne prinde complet nepregătiți din punct de vedere al transportului în comun. STPT nu face față nevoilor actuale ale timișorenilor și din acest motiv trebuie luate urgent măsuri fundamentale pentru a face față unui oraș care crește constant.

Neajunsurile sistemului de ticketing din Timișoara 

Din punct de vedere al eficienței și al accesibilității, sistemul are mari probleme – fiind mai degrabă o provocare decât un confort.

În ultima perioadă au apărut o serie plângeri cu privire la sistemul de ticketing al STPT-ului, dintre care amintim: POS-uri fără hârtie sau card-uri de transport care apar în sistem ca invalidate sau având fonduri insuficiente (deși în contul aferent cardului există sume suficiente pentru plată). În ambele situații, controlorii solicită cetățenilor să coboare la prima stație pentru a le aplica o amendă, chiar dacă respectivii călători nu au greșit cu nimic.

Mai mult, în Timișoara ți se cere buletinul la fiecare încărcare a cardului de transport. În Timișoara NU poți reîncărca acest card fără să prezinți cardul de identitate. Înainte cu câțiva ani nu se cerea așa ceva decât dacă doreai să beneficiezi de reducerea de 20% aferentă abonamentului (sau de reducerea de 50% pentru elevi sau studenți dacă se prezintă carnetul de elev vizat la zi).

De ce? Oare baza de date a STPT-ului mai funcționează? Există probleme cu sistemul de ticketing? Există suspiciunea că STPT are nevoie de CNP-urile călătorilor deoarece nu își mai poate folosi baza de date în corelație cu cardurile emise. Dacă aceasta este situația, rugăm STPT-ul să ne prezinte situația sistemului de ticketing cât și soluțiile pentru a intra în normalitate.   

Eficiența financiară a sistemului de ticketing din Timișoara

În cazul biletelor emise prin POS-urile din mijloacele de transport, STPT plătește 5% din prețul biletului comision către instituția bancară care ne aduce automatele de plată. În 2018, au fost vândute 4.398.662 de bilete și 14.788 legitimații de o zi.

Dacă toți distribuitorii de bilete de transport cer 5% din vânzări, ajungem la plăți către aceștia de 219.933 lei/an – pentru bilete și 8.873 lei/an pentru legitimații de o zi. În total, 228.805 lei cheltuiți pe comisioane pentru vânzarea biletelor. Cu această sumă s-ar putea cumpăra aproximativ 17 automate de eliberare bilete/carduri, care să aibă și funcția de reîncărcare a cardurilor și emiterea abonamentelor. La noi nu se poate.

Câteva idei pe care le putem fura de la Societatea de Transport București (STB)

În anul 2005, Regia Autonomă de Transport București (RATB) introduce un sistem de taxare pentru transportul public. Același lucru îl face și Regia Autonomă de Transport Timișoara (RATT) 4 ani mai târziu și integrează acest sistem automat de taxare care folosește carduri contactless. 

Mai mult, soluțiile de ticketing implementate în capitală, care folosesc același sistem ca la Timișoara, beneficiază de următoarele avantaje:

  1. Reîncărcare online – pe bază de user și parolă, se poate folosi pentru reîncărcarea portofelului electronic sau a abonamentului;
  2. Reîncărcare prin ATM – se folosesc ATM-urile bancilor pe post de automate de reîncărcare;
  3. Plata prin SMS;
  4. Plata cu card-ul DUAL – BCR/STB, BRD/STB. (aceste carduri funcționează atât ca și carduri bancare, cât și ca portofel electronic pentru a servi direct ambelor scopuri)

La fiecare propunere venită din partea USR Timișoara, am specificat că suntem deschiși la colaborare, dar Primarul Timișoarei nici nu vrea să audă de automate pentru bilete, cartele și soluții noi pentru serviciul de reîncărcare a cardurilor.

Bucureștiul a demonstrat că acest sistem informatic poate funcționa foarte bine, iar marea noastră problemă în Timișoara este dezinteresul companiilor primăriei.  

STPT are nevoie de o viziune modernă, iar timișorenii trebuie să aibă parte de instituții și companii publice profesioniste, care colaborează atât între ele, cât și cu cetățenii. Altfel, rămânem cu practicile și realitățile secolului XX.

Tiberiu Simionaș,

Membru în Biroul Local al USR Timișoara

Sursa foto: Wikipedia

USR și Ro100: Propunere de sistem de taxare pentru transportul public din Timișoara

USR și Ro100: Propunere de sistem de taxare pentru transportul public din Timișoara

Transportul public din Timișoara a regresat considerabil în ultimii ani. Îmbunătățirea masivă trâmbițată anul trecut rămâne doar o promisiune. Concret, am avut o scumpire a biletelor în acest an, urmată totuși de posibilitatea de a plăti călătoriile cu telefonul, o idee bună, ce riscă să fie compromisă de noile vești ce vin dinspre Primărie, prin vocea domnului Robu: „în curând, NUMAI așa vom putea plăti (călătoriile) […] Deci, adaptați-vă vremurilor!”.

Domnul primar Robu ignoră o funcție de bază a sistemului de taxare: el trebuie să fie accesibil oricărui călător, fie rezident, turist sau aflat în trecere. Dumnealui îi ignoră pe toți acei oameni care nu au telefoane inteligente, fie ei oameni lipsiți de abilități tehnice sau de posibilități materiale. Cum își va plăti călătoria omul în vârstă de la țară ce își vizitează o rudă la spital? Cum își vor lua bilete turiștii ce ar trebui să ne viziteze în 2021?

STPT ar trebui să facă sustenabil transportul public, iar un sistem de taxare simplu și modern îi va face pe cetățenii onești să plătească. Din păcate, STPT a fost forțată să ofere gratuități și nimeni nu s-a preocupat de încasări, devreme ce subvențiile de la bugetul local au tot crescut în ultimii ani.

Cardurile actuale de călătorie sunt o idee bună. Problema principală este că ele nu pot fi încărcate decât la cele 17 puncte de vânzare ale STPT din oraș. Cu două excepții, aceste puncte funcționează doar în timpul săptămânii. Cum ar proceda un oraș civilizat pentru a-i mulțumi atât pe utilizatorii frecvenți cât și pe cei ocazionali:

  • călătorii intră pe o pagină web, iar din contul lor online cumpără abonamente sau își încarcă portofelul electronic;
  • călătorii au și o aplicație de smartphone, de unde cumpără online abonamente sau își încarcă portofelul electronic;
  • călătorii au la dispoziție și automate fixe, de unde își încarcă portofelul electronic, cumpără abonamente sau titluri de călătorie;

Așadar nu, domnule Robu, automatele nu sunt pentru iresponsabili! Ele trebuie folosite pentru ca rezidenții să-și facă abonamente și să-și pună bani în portofelul electronic. În același timp, toți acei oameni aflați în trecere prin oraș își pot cumpăra bilete. Simplu și comod. 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Am putea plăti cash sau cu cardul. Online și offline. Din fața calculatorului, de pe telefon sau de la automat. Aplicația 24Pay este deținută de o entitate privată, ea nu este a societății de transport. Ar fi o anomalie să lăsăm tot sistemul de taxare pentru transportul public din oraș exclusiv în slujba unui terț.

USR Timișoara și  Comunitatea locală Ro100 Timișoara propun soluții simple și moderne pentru îmbunătățirea sistemului de taxare din oraș. Soluții existente deja în orașele europene și care ar face din Timișoara cu adevărat un smart city. Soluții adaptate vremurilor și mai ales oamenilor. Sperăm ca noua conducere a STPT să aibă mai multă deschidere spre colaborare. Ar fi în beneficiul timișorenilor.

Echipa USR Timișoara și Comunitatea locală Ro100 Timișoara

Biletele pentru transportul public în Timișoara s-au scumpit. Cum vor fi cheltuiți acești bani?

Biletele pentru transportul public în Timișoara s-au scumpit. Cum vor fi cheltuiți acești bani?

Timișorenii care circulă cu mijloacele de transport în comun au aflat de curând că vor plăti mai mult cu 25% pe călătoriile cu transportul în comun. Un exemplu clasic, din partea Primăriei Timișoara și respectiv a conducerii STPT, de gestionare a unei situații din poziția  „pentru că putem” și „nu ne interesează nici măcar sa părem profesioniști în slujba cetățenilor care ne plătesc”.
Vrem să întrebăm, totuși, cum vor fi cheltuiți acești bani? Este cel mai simplu lucru, mai ales în situația de monopol, pe care îl poate face STPT: să mărești tariful. Dar, fără un plan concret și comunicat public de reorganizare și eficientizare, această măsura va fi una absolut inutilă.

De ce spunem asta?

În anul 2011, directorul general al RATT, dl. Ioan Goia, a depus la Primărie și a fost acceptat prin Hotărâre de Consiliul Local un plan de eficientizare a transportului comun din Timișoara, plan despre care domnul Robu zicea recent că „se cam clatină”.

Rezultatul acestui plan, nu a fost cel așteptat, cel puțin de către cetățeni.

Realitatea este că în anii ce au urmat societatea a mers din ce în ce mai prost, iar Primăria Timișoara a trebuit să scoată din ce în ce mai mulți bani din buzunar pentru a acoperi managementul defectuos al acestei societăți. Subvențiile acordate de Primăria Timișoara RATT/STPT-ului au crescut de la an la an până la suma de 90 mil. de lei anul acesta, în timp ce profitul acestei societăți a scăzut constant. Din 2014 până în 2018 putem vorbi de aproape o dublare a sumei pe care o primește STPT de la bugetul Primăriei, concomitent cu intrarea în zona de pierderi: pierderile s-au situat la 1,39 mil. lei în 2016, datele pentru 2017 nefiind încă disponibile. Ar mai fi de adăugat și că îndeplinirea obiectivelor de performanță pentru managementul societății este în fiecare an de peste 105%

La aceste creșteri ale subvențiilor se adaugă acum și creșterea cu 25% a prețului biletelor, RATT/STPT încasând din bilete aproximativ 15 mil. lei anual. Este posibil să fie necesară această creștere, dar întrebarea este pentru ce se vor folosi acești bani? Sunt suficienți? Vor mai fi și alte măriri sau mai bine zis când vor mai fi și alte măriri? Ceea ce se întâmplă cu transportul public din Timișoara este o consecință firească a lipsei de competență sau rea voință în administrarea societății ce-l gestionează. Iar, fără o corecție realistă, această mărire s-ar putea să fie doar prima dintr-o lungă serie. Suntem din nou în situația în care salriații STPT sunt neplătiți, pe luna aprilie salariile ne fiind plătite nici acum, la sfârșit de mai.

În concluzie, vrem să cerem public administraţiei, din nou, un plan concret de management și eficientizare pentru următorii ani, plan din care să reiasă măsuri concrete de control și eficientizare a costurilor de funcționare a societății.Dorim transparentizarea indicatorilor pe baza cărora se calculează eficiența societății. Cetățenii trebuie să afle care sunt investițiile prognozate ale societății, astfel încât ele să răspundă cerințelor actuale ale orașului nostru.

Câteva din propunerile pe care USR Timișoara le face pentru îmbunătățirea transportului public din oraș:

  • Automate de bilete în stații;
  • Posibilitatea de plată prin SMS a biletelor;
  • Emiterea de bilete cu valabilitate pe timp;
  • Prezentarea unui plan clar de creștere a absorbției și utilizare a fondurilor europene pentru reînnoirea flotei cu vehicule performante;
  • Folosirea tehnologiilor smart pentru sistemul de ticketing.

STPT are acum un CA interimar, în aşteptarea numirii noului CA şi un nou director al societăţii, domnul Sorin Supuran. Planul de management anunţat public pentru octombrie 2017, odată cu schimbarea regiei în societatea comercială, nu a fost nici acum publicat. USR Timişoara aşteaptă ca noul management al societăţii şi al noului director să vină înainte cu un plan de management şi eficientizare a societăţii de transport local, unul care să nu se clatine în scurtă vreme.

Sursa foto: Andrei Birsan/ Wikipedia Commons

Problemele transportului public din Timișoara: ineficiența și incompetența din STPT

Problemele transportului public din Timișoara: ineficiența și incompetența din STPT

Săptămâna trecută, USR Timișoara și-a manifestat nemulțumirea fata de situația revoltătoare în care se află angajații societății locale de transport (STPT), cu salariile neplătite în întregime și cu angajați ce au restanțe neachitate pentru munca prestată anul trecut. Am menționat doar trei dintre motivele pentru care STPT, sub conducerea administrației domnului Robu, a ajuns în această situație: subvenționarea excesivă, politizarea societății și a conducerii acesteia și lipsa cronică de investiții. Toate aceste sunt de fapt rezultatele lipsei totale de viziune pe care această administrație o arată în mod constant. Dovada stă în faptul ca administrația s-a angajat în fața opiniei publice să vină cu un plan de reorganizare și management în octombrie 2017, și nici până în ziua de astăzi acest plan nu a fost propus.

Sondajul domnului Robu privind gratuitatile pe transportul in comun, un circ ieftin

Povestea gratuităților, asupra cărora domnul Robu cere opinia timișorenilor printr-un sondaj online populist, denotă lipsa de viziune a primarului nostru. Transportul local e doar încă o victimă a încăpățânării sale. Divizarea călătorilor în categorii sociale și tratarea acestora ca mase mari de oameni are un efect toxic, menit să ascundă sub generalizări largi ineficiența conducerii STPT.

Sondajul realizat în 10 februarie de domnul primar Nicolae Robu este de fapt o mare minciună. Aparent cetățenii au votat și domnul primar a ținut cont de vot. Numai că domnul primar primisese deja de la RATT o propunere de schimbare a protocolului de oferire a gratuităţilor dintre Primăria Timişoara și STPT pe data de 15 ianuarie, propunere unde deja se regăsesc elementele sondajului. Sondajul a fost doar un circ ieftin menit să simuleze democraţia şi consultarea publică, aceasta este măsura respectului pe care îl poartă alesul PNL Timişoara, Nicolae Robu, locuitorilor oraşului pe care îl conduce.

Despre subvenționarea excesivă a RATT/STPT

Dincolo de sondajele de pe Facebook, USR Timișoara reia problema subvenționării excesive, în spatele cărora se ascund problemele reale ale RATT/STPT: ineficiența, incompetența și corupția. Numărul călătorilor transportați cu gratuitate în anul 2016 raportat la anul 2015 a explodat, o creștere de 370%, de la 31 de milioane de călători la 117 milioane călători.  Pretextul este ajutarea unor categorii sociale, dar de fapt prin acești bani Primăria doar maschează gaura enormă în care este societatea de transport local, sinecură și pușculiță pentru firmele de partid. An după an cheltuielile STPT au crescut, iar toată povara a fost suportată de noi toți, prin bani alocați pentru subvenții de la bugetul local: ponderea banilor oferiţi de Primărie, sub titlul de subvenţie pentru călători, în bugetul regiei/societății de transport public a crescut de la puțin peste 50% în 2013 la 66% în prima jumătate a lui 2017.

Graficul de mai sus arată, foarte simplu, cum în anul 2016, din 10 călători raportaţi de STPT, 7 au călătorit beneficiind de subvenție. La fiecare 100 de călători raportaţi de STPT, societatea a încasat direct bani doar de la 26, restul călătoriilor raportate fiind plătite de la bugetul local. Este evident că acest procent nu poate respecta realitatea factuală şi este, precum ziceam şi mai sus, ingineria financiară a administraţiei Robu şi a conducerii PNL Timişoara. Inginerie plătită de noi, locuitorii acestui oraş.

Despre politizarea RATT/STPT

Aceste gratuități sunt doar o mică parte a eșecului conducerii STPT. Un alt capitol îl reprezintă politizarea excesivă a conducerii regiei/societății. Un bun exemplu este promovarea domnului Nicu Bitea în funcția de director adjunct. Domnul Bitea, membru PNL precum domnul Robu, numit de la finalul lui 2016 în Consiliul de Administrație al RATT, are o experiență cu mult sub ceea ce e nevoie la STPT. Dar pare că loialitatea politică valorează mai mult decât competența și performanța.

O scurtă comparație a transportului public din Timișoara cu cel din Oradea

Administrația Timișoarei este una dintre cele mai ineficiente administrații de mare oraș din România. Cel puțin la capitolul transportului public, o scurtă comparație a Timișoarei cu Oradea arată diferențele majore între cele două orașe. Cu o infrastructură de transport în comun și un parc auto la 75% din cele ale Timișoarei, 3 milioane de kilometri acoperiți anual de OTL (Oradea Transport Local) față de 4 milioane de STPT, Primăria Oradei subvenționează cu 16 milioane lei pe an compania locală (ce are cheltuieli de aprox. 53 milioane lei), față de cei 70 de milioane lei previzionați doar ca subvenție pentru STPT în 2018 (la un buget de 107 milioane lei). Dincolo de asta, ineficiența STPT este ilustrată și de supradimensionarea personalului, societatea orădeană având un număr de angajați de 59% din personalul societății timișorene. Echipa de management a societății de transport local din Oradea este recunoscută pentru profesionalism, ultimul director general al OTL fiind acum responsabil de transportul în comun în Dubai, oraș de unde Primarul Robu ne-a adus doar conceptul de fântână cântătoare.

Administrația PNL eșuează constant în administrarea orașului nostru. Transportul local este într-o stare dezastroasă, iar prin asta îi face pe mulți timișoreni dependenți de autoturismul personal. Timișoara e sufocată de mașini în lipsa unei alternative de transport decente, ceea ce conduce la creșterea poluării și scăderea calității vieții. Acest cerc vicios trebuie rupt.

USR Timișoara crede în necesitatea și utilitatea unei societăți de transport local eficiente, care oferă condiții de transport moderne, ce își plătește angajații și tratează banul public cu respect și responsabilitate. Vom continua să aducem pe agenda publică acest subiect până când transportul public din oraș va deveni cu adevărat modern.

Ruben Lațcău,
Vicepreședinte USR Timișoara

Sursa foto: Maximilian Dörrbecker/ Wikipedia Commons

Criza salariilor de la RATT/STPT a fost cauzată de incompetența managerială a echipei de conducere

Criza salariilor de la RATT/STPT a fost cauzată de incompetența managerială a echipei de conducere

USR Timişoara cere Primăriei Timişoara şi domnului primar Nicolae Robu, prioritizarea imediată a plăţii drepturilor salariale către angajaţii Societății de Transport Public Timișoara (STPT) şi plata acestor salarii în întregime, fără a ţine cont dacă acestea sunt datorate personalului de bord sau nu.

Salariul este un drept inalienabil, un drept ce derivă din dreptul la muncă. În acest moment drepturile fundamentale ale angajaţilor RATT/STPT sunt încălcate de către conducerea domnului Goia. Dar acest abuz poarta ştampila Primăriei Timişoara şi a conducerii acesteia. Situaţia financiară dezastruoasă în care se află societatea de transport local nu este un fapt singular sub conducerea actualei administraţii, având în vedere că și Colterm se află într-o situaţie similară. Ba mai mult, Primăria Timişoara este într-o situaţie financiară cel puţin vulnerabilă, precum recunoaşte si Primarul Timişoarei cu fiecare ocazie.

Primarul Nicolae Robu trebuie să-şi asume această situaţie generată inclusiv de deciziile pe care domnia sa şi Consiliul Local le-au luat de-a lungul anilor, decizii de suvbvenţionare excesivă, decizii de politizare a conducerii RATT/STPT şi de lipsa cronică a investiţiilor în trasportul public.

Situația gratuităților oferite de Primăria Timișoara pe transportul public

În raportul administratorilor la data de 31.12.2016 se poate vedea clar situaţia gravă în care a ajuns RATT/STPT, raportând un nivel record de călători ce beneficiază de gratuități 100%, la un număr de kilometri în continuă scădere:

2015 2016
Km parcurși, din care: 8.621.773 8.102.317
1. Km parcurși urban  8.383.298 7.650.050
2. Km parcurși metropolitan  238.475 452.267
Călători transportaţi urban, din care: 71.368.560 158.708.2017
1. Călători transportați din bilete, urban 5.716.176  5.486.777
2. Călători transportați din abonamente, urban: 65.652.384 153.221.440
  • gratuităţi 100% reducere, din care:
37.357.875  122.727.771
  • oferite de Primăria Timișoara
 31.037.175 116.793.171
  • persoane cu handicap
3.630.960 3.352.320
  • Legi speciale (CJP Timiş)
2.689.740 2.582.280
  • abonamente cu 50% reducere
12.416.665 14.001.815
  • abonamente cu 20% reducere
12.919.840 13.097.940
  • abonamente preţ întreg
2.830.450 3.281.750
  • legitimaţii de o zi
127.554 112.164

Numărul călătorilor transportați cu o gratuitate de 100% a crescut în anul 2016 raportat la anul 2015 cu peste 370%, un lucru inimaginabil pentru o Primărie „liberală” care ar trebui să încurajeze inițiativa individuală, nu subvenţiile dintr-un buget local aflat în dificultăţi financiare evidente.

Acesta este rezultatul unui calcul politic cinic, bazat pe conservarea bazinului electoral, pe care domul Robu l-a făcut pe spatele contribuabililor timişoreni, al angajaţilor STPT şi al viitorului transportului public din Timișoara. Dintre cei trei membri ai consiliului de administraţie, doi sunt membri PNL, înscăunaţi cu ajutorul domnului Robu.

USR consideră că este imperios necesar ca echipa de management a noii societăți infințate SPTP să fie compusă din profesioniști, ocuparea acestor posturi să se realizeze în urma unui concurs transparent și deschis, pe criterii clare de selecție și în antiteză cu situația actuală, în care predomină criteriile politice, lipsa de transparenţă şi compromisul.

Dincolo de vorbele frumoase şi de promisiunile primarului, rămâne realitatea: o societate în pragul falimentului, condusă de apropriaţii primarului şi de către membrii PNL, cu un parc auto învechit, cu timpi de aşteptare pentru călători de zeci de minute, cu datorii în creştere, cu personal neplătit şi hărţuit de actuala conducere. Aceasta este factura unui sistem de management bazat pe calcul electoral, incompetenţă, lipsă de transparenţă şi compromis.

USR consideră că transportul public este un atribut cheie pentru îmbunătățirea calității vieții într-un oraș sufocat de mașini. Timişoara merită şi poate avea o societate de transport local care să pregătească oraşul pentru titlul de Capitală Culturală Europeană şi care să asigure o dezvoltare sustenabilă acestui oraş. Timişoara merită şi poate mai mult decât îi oferă actuala administraţie şi USR se va lupta pentru un trasport local civilizat și modern.

Ruben Lațcău,
Vicepreședinte USR Timișoara

Sursa foto: Wikipedia Commons

RATT devine STPT. Situația transportului public din Timișoara în 2017

RATT devine STPT. Situația transportului public din Timișoara în 2017

O istorie a transportului public din Timișoara

În anul 1867 a fost dată în exploatare prima linie de tramvaie care unea cartierele Iosefin – Cetate – Fabric, punând astfel bazele dezvoltării acestui oraş şi transformarea sa într-o metropolă. Se poate spune că aceşti 150 de ani de transport local au oferit o bază suficient de solidă pentru a avea azi un transport demn de prezentul pe care îl trăim. Un sistem care să pună cetăţeanul şi nevoile sale pe primul loc, în deplină concordanţă cu principiile moderne de funcţionare ale unui serviciu de utilitate publică.

Menirea de utilitate publică a societății locale de transport a dispărut însă undeva în meandrele trecutului, sistemele folosite în prezent ne mai ţinând cont de realitatea economică şi socială actuală. O realitate într-o dinamică accelerată ce necesită soluţii pragmatice şi inteligente, care să răspundă provocărilor imediate şi în acelaşi timp necesită direcţii de devoltare pe termen lung. În loc să ofere soluţii pertinente la aceste provocări, regia supravieţuieşte de la an la an prin infuziile de capital ale primăriei, cu alte cuvinte toţi locuitorii oraşului ajung să salveze în fiecare an această companie de la faliment.

Care a fost situația pe 2016 a RATT

Doar în anul 2016 bugetul regiei de transport local a fost de 92,7 milioane de lei. Din această sumă, 56 milioane lei au reprezentat subvenţiile oferite de Primăria Timişoara. Cu alte cuvinte, în 2016, fără aceste subvenţii, regia de transport public nu şi-ar fi acoperit nici măcar jumătate din cheltuieli! Această sumă de 56 de milioane reprezintă în același timp peste 80 de călătorii pe care fiecare cetăţean al oraşului le-a plătit regiei de transport, sau, dacă folosim un alt termen de comparație, practic fiecare cetăţean a finanţat regia cu contravaloarea impozitului anual plătit pentru un apartament cu 2 camere.

Motivarea primăriei pentru această infuzie de capital este că scopul acestei societăţi nu este acela de a fi profitabilă, câştigul nereprezentând un interes în sine, costul acceptabil social fiind criteriul definitoriu în politica economică a companiei. Acest lucru este menţionat şi în referatul Primăriei Municipiului Timişoara privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul 2016 al Regiei Autonome de Transport Timişoara, cap. 1.1 – Venituri din exploatare.

Este evident că această factură de 56 de milioane a fost plătită în final tot de cetăţenii oraşului Timişoara. Ea reprezintă factura unei proaste administrări în general şi a unei lipse clare de viziune managerială cu efecte negative reale pe termen lung în dezvoltarea oraşului.

Care este situația pe 2017 a noii STPT

Pentru 2017 se preconizează o infuzie de capital şi mai mare, de aproximativ 70 de milioane, ceea ce reprezintă o creştere cu 25% faţă de anul trecut.

În aceste condiţii, fără a folosi cuvinte mari, putem spune că acest concept gol şi păgubos de a nu prioritiza indicatorii cheie de profitabilitate a regiei de transport public în managementul acesteia nu este altceva decât paravanul după care se ascunde incompetenţa administrativă a celor ce conduc această instituţie. Cel mai probabil politizarea excesivă a funcţiilor a condus în timp la această situaţie absurdă în care criteriul esenţial de promovare a devenit obedienţa faţă de factorul politic iar criteriile de performanţă au fost puse pe plan secundar. Regia de transport public local a devenit în timp, precum multe alte companii de stat din România, un vehicul de propagandă electorală prin intermediul cărora aleşii politici vremelnici oferă false gratuităţi în scopul unor viitoare câştiguri electorale iar tranformarea statutului RATT din regie autonomă în STPT, societate pe acţiuni cu acţionar majoritar Consililul Local al PMT, nu rezolvă implicit această stare de lucruri.

USR, prin vocea filialei locale Timişoara, consideră că transportul public este cheia mobilităţii urbane într-un oraş ce se pregăteşte să devină capitală culturală europeană. Atragem atenţia că pentru realizarea acestui lucru este esenţială restructurarea RATT pe principii corecte, realitate pusă sub semne serioase de întrebare în condiţiile în care din comunicatele publice disponibile rezultă ca echipa de management rămane practic aceeaşi.

Ce așteaptă timișorenii de la STPT

Noua societate creată, STPT, îşi va prezenta planul de management cel târziu pe 30.10.2017. Considerăm că acest plan de management trebuie să ofere răspunsuri şi soluţii pertinente şi la următoarele aspecte:

  • folosirea tehnologiei prin aplicaţii smart care să permită o utilizare facilă a serviciilor sale şi o plată la fel de uşoară atât pentru cetăţeni cât şi pentru turişti; deşi există un sistem de ticketing bazat pe carduri contactless din ianuarie 2009, în realitate pentru a pune bani pe cardul de transport sau pentru a achiziţiona un abonament utilizatorii de transport public sunt obligaţi să folosească obligatoriu chioşcurile RATT iar vizualizarea sold-ul din „portofelul electronic” se poate face doar într-un mijloc de transport;
  • regândirea traseelor pe criterii de cost / beneficii;
  • restructurarea sistemului de abonamente, o restructurare care să ţină cont de direcţia reală de dezvoltare a Timişoarei;
  • regândirea sistemului de gratuităţi astfel încât acestea să se adreseze cu adevărat posibilităţilor financiare ale utilizatorilor şi nu avantajelor electorale ale factorilor politici;
  • regândirea preţurilor la bilete – ca o paranteză, în 2009 preţul unui bilet RATT a fost 1.6 RON / călătorie la un salariu minim brut pe ţară de 600RON; în 2017 biletul RATT costă 2 RON / călătorie iar salariul minim brut pe ţară este de 1450 RON;
  • un sistem informatic de calcul al fluxului de pasageri ar putea permite companiei să-şi eficientizeze şi să-şi regândească organizarea şi investiţiile viitoare;
  • creşterea siguranţei şi confortului pasagerilor (sisteme de climatizare şi încălzire, curățenia mijloacelor de transport, norme şi instrucţiuni standardizate pentru mentenanţa preventivă şi corectivă, etc… );
  • planul de investiţii în infrastructură şi mijloace de transport în comun, folosind ca puncte cheie sisteme de ultimă generaţie, cu consum redus de combustibil/energie, hibride – care să nu blocheze buna funcţionare în cazul în care rămân fară o sursă de alimentare.

Aşteptăm cu interes planul de management al noii societăţii infiinţate. Acest oraş trebuie să deţină o societate de transport public local care să ofere servicii de calitate la preţuri competitive şi să reprezinte o alternativă viabilă la transportul individual.

sursa foto: Paul Istoan/Flickr