Dominic Fritz: Scrisoare deschisă președintelui Boardului Asociației Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii

Dominic Fritz: Scrisoare deschisă președintelui Boardului Asociației Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii

Către președintele Board-ului Asociației Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii, domnul Horațiu Rada

Stimate domnule președinte,

Vă scriu în urma ședinței Consiliului Director al Asociației Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii de săptămâna trecută, ședință ce a iscat o dezbatere largă în mediul cultural și în spațiul public. La sfârșitul acestei ședințe, Board-ul a informat public despre operarea unor modificări în Statutul de funcționare al Asociației, modificări care ar trebui să clarifice responsabilitățile și modul de colaborare dintre echipa executivă și Consiliul Director al Asociației. 

Consider că acest moment, în care e în plan o modificare statutară, este un moment oportun în care Asociația să implice și mediul cultural și pe toți membrii Asociației în acest proces. Multe dintre tensiunile și situațiile care au iscat controverse în ultimii ani și care au dus la situația ca proiectul cultural – așa cum a fost el asumat și câștigat – să fie în pericol pot fi clarificate printr-o modificare deschisă și transparentă, în parteneriat cu asociații și mediul cultural. 

În acest sens, am studiat împreună cu echipa mea Statutul Asociației și vă propun, dumneavoastră și celorlalți membri ai Consiliului Director, șase direcții de modificare a Statutului, în avantajul proiectului cultural și implementării acestuia. 

Asociația are nevoie, în acest moment, de toată energia și forța creativă a comunității în slujba căreia se află. Acest lucru poate fi obținut tocmai prin această modificare statutară, care poate să clarifice și să limpezească asperități. În același timp, un proces de modificare statutară deschis și transparent  construiește punți de încredere și comunicare între conducerea Asociației, membrii săi, mediul cultural și cetățeni. 

  1. Modificările statutare nu pot fi făcute deschis și transparent de la o săptămână la alta. Pentru a inspira încredere este nevoie de timp și răbdare, așa că vă propun să prelungiți această perioadă de dezbatere a Statutului și să propuneți un calendar și un proces de lucru, care să permită primirea de propuneri de la asociați sau mediul cultural, dezbaterea acestora și implicarea Adunării Generale a Asociației în acest proces încă din faza deliberativă, nu doar sub forma unui vot formal de aprobare.
  2. Simplificarea condițiilor de a deveni membru și eliminarea oricăror cereri inutile (de tip cazier) sau condiții subiective, ce nu au predictibilitate. Interesul Asociației este acela de a avea un număr cât mai mare de membri cotizanți.
  3. Definirea unor procese și condiții clare cu privire la excluderi, care să permită dreptul la apărare și care să ofere garanții că deciziile sunt trecute prin mai multe filtre. Eliminarea din Statut a prevederilor abuzive sau generale, precum și introducerea obligativității de a participa la două ședințe consecutive, definirea unui proces intern pentru propuneri de excluderi, care să permită dreptul la apărare și contestații.
  4. Plasarea Adunării Generale a Asociației ca element central al procesului decizional în cadrul Asociației, aceasta fiind, de fapt, organismul deliberativ cu cel mai mare rol și cu cea mai mare putere statutară. Statutul trebuie să prevadă obligativitatea organizării a două Adunări Generale ale Asociației (AGA) pe an (de pildă, 1 iulie și 1 decembrie), iar a doua convocare să aibă loc nu mai repede de 24 de ore. Orice membru al AGA trebuie să aibă posibilitatea de a propune subiecte pe ordinea de zi la început de AGA.
  5. Depolitizarea Asociației. Includerea în Statut a promisiunii asumate și înscrise în dosarul de candidatură al Timișoarei, ca Board-ul de conducere să aibă nu mai mult de doi politicieni activi și trei oameni ce lucrează în administrație sau în sectorul cultural instituțional.
  6. Definirea unui termen statutar de 6 luni de la următoarea Adunare Generală a Asociației în care trebuie înființate cele trei organisme consultative prevăzute în statut – Consiliul de Monitorizare și Audit, Forumul Reprezentanților Regionali, Forumul Reprezentativ. Dacă aceste organisme nu vor fi înființate în termen de 6 luni, poziția de director executiv și board-ul de conducere se vacantează de drept, AGA alegând noi oameni în Board. 

Vă mulțumesc și vă asigur de întreaga mea disponibilitate de a ajuta în acest proces, precum și de susținerea mea și a întregii echipe a Alianței USR PLUS pentru acest proiect istoric pentru Timișoara.

Cu deosebită considerație,
Dominic Fritz,
Candidatul Alianței USR PLUS la Primăria Timișoara

Dominic Fritz: „Orice discuții despre amânarea Capitalei Culturale Timișoara 2021 trebuie să se întâmple deschis și participativ”

Dominic Fritz: „Orice discuții despre amânarea Capitalei Culturale Timișoara 2021 trebuie să se întâmple deschis și participativ”

Dominic Fritz, candidatul Alianței USR PLUS la Primăria Timișoara, a găzduit joi, 21 mai 2020, o masă rotundă virtuală cu tema: Timișoara Capitală Culturală Încotro?.

Dezbaterea online i-a avut drept co-organizatori pe eurodeputatul Alianței USR PLUS Vlad Botoș, membru în Comisia CULT (Comisia de Cultură și Educație din Parlamentul European) și pe deputatul USR Iulian Bulai, membru în Comisia pentru Cultură a Camerei Deputaților.

Este oportună sau nu o amânare a proiectului Timișoara – Capitală Culturală Europeană până în 2022 sau chiar până în 2023? Cum ne pot ajuta în acest sens instituțiile europene? Care ne sunt așteptările de la autoritățile naționale și de la cele locale? – acestea au fost numai o parte dintre întrebările la care participanții, mai mult de 40 de persoane reprezentând societatea civilă, sectorul cultural independent, mediul diplomatic, mass-media și diverse companii din oraș au căutat să găsească răspunsuri.

Participanții la masa rotundă și-au exprimat totodată propriile viziuni și păreri despre problemele pe care le-a întâmpinat și le întâmpină pregătirea proiectului Timișoara – Capitală Culturală Europeană, despre stadiul în care se află acestea și posibilele modalități de gestionare a incertitudinilor create în domeniul cultural de contextul pandemiei. Opțiunea majorității vorbitorilor a fost pentru o amânare a proiectului. Aceasta a fost susținută cu argumente legate de contextul general greu predictibil generat de pandemie, dar și cu argumente legate de precara pregătire a infrastructurii culturale din oraș. O eventuală mutare în online a proiectului a fost respinsă în unanimitate, deoarece ar sacrifica atât caracterul interactiv al proiectului, cât și beneficiile pe care le-ar putea aduce orașului dezvoltarea turismului.

„Această pandemie are o putere distructivă. Dar ea poate fi înțeleasă și ca o oportunitate. Cred că trebuie să ne adaptăm contextului și să folosim această situație pentru o reflecție profundă despre ce ar trebui să se întâmple în domeniul cultural și despre cum ar trebui să schimbăm fundamentul cu care operăm în acest domeniu” a punctat, în debutul dezbaterii, Dominic Samuel Fritz, candidatul Alianței USR PLUS la Primăria Timișoara.

„Discuțiile despre această adaptare trebuie făcute cu încercarea de a acționa ca o comunitate. Nu cred că ar fi bine să se ajungă la un acord între Ministerul Culturii și Primăria Timișoara fără a exista anterior un schimb de opinii și o dezbatere cu comunitatea culturală. Orice discuții despre amânare trebuie să se întâmple deschis și participativ”, a mai adăugat Dominic Fritz.

Candidatul Alianței USR PLUS la Primăria Timișoara a mai precizat și că, în opinia sa, orice discuție despre o eventuală amânare nu trebuie să aibă loc într-un vacuum politic, ci în contact cu celelalte orașe care vor deține titlul de Capitală Culturală Europeană: „Trebuie să existe o presiune comună din partea statelor membre, din partea orașelor, dar și o coagulare și un efort comun din partea mai multor orașe. Este important să avem o perspectivă europeană asupra acestui subiect, nu doar una timișoreană.” 

Referindu-se la ceea ce poate face, în calitate de europarlamentar al Alianței USR PLUS și membru al Comisiei CULT pentru proiectul Timișoara – Capitală Culturală Europeană, Vlad Botoș a apreciat că este important să fie găsite modalități de aducere a culturii în atenția autorităților și să fie identificate oportunități de finanțare, inclusiv din fonduri puse la dispoziție de Uniunea Europeană. În context, Botoș a informat că săptămâna viitoare se va vota în Parlamentul European planul de revenire.

„Timișoara Capitală Culturală Europeană este un proiect important nu doar pentru Timișoara și pentru județul Timiș, ci și pentru regiunea noastră și toată România. Este un proiect la care țin ca român și ca european (…) Cultura trebuie tratată în același mod în care este tratată o industrie când este vorba despre susținerea ei în aceste vremuri de criză.”

Europarlamentarul Vlad Botoș a informat și că recent a fost prezentat în Parlamentul European un raport asupra modului în care pandemia a afectat domeniul cultural și domeniile creative, în general, și un pachet de măsuri de ajutorare. Evocând discuțiile care au loc în acest moment la Comisie și la Parlamentul European despre eventualele posibilități de amânare cauzate de pandemie, Botoș a precizat: „Actualele Capitale Culturale Europene (Rijeka și Galway) ar putea avea o prelungire până în februarie – martie anul viitor, urmând ca viitoarele Capitale Culturale Europene (Timișoara, Novisad, Eleusis) să aibă, la rândul lor, un an plin. (…) Un program de genul acesta atrage foarte mulți turiști, așa că indicat este să avem un an plin. La nivel european se are în vedere amânarea. Trebuie să vedem ce e mai bine pentru Timișoara: o amânare de doar câteva luni sau o amânare până în 2022 sau chiar 2023. Nu am făcut până acum niciun demers pentru a solicita o amânare, am vrut să discut mai întâi cu reprezentanții domeniului cultural, iar dacă dumneavoastră apreciați că ar fi bine ca acest proces să sufere o amânare, atunci voi susține această propunere”.

La rândul său, deputatul USR Iulian Bulai, membru în Comisia de Cultură a Camerei Deputaților, a apreciat că este important să avem, la Timișoara, un eveniment funcțional:  „Pe lângă actul cultural în sine, într-un astfel de context  se dezvoltă un sistem economic ce ține de industrii auxiliare, transport, construcție, HORECA, toate dezvoltate cu aportul culturii. (…) Cred că ar trebui gândită o perspectivă de intercalare a evenimentelor. O Capitală Culturală Europeană digitală nu funcționează, pentru că într-un astfel de context trebuie descoperită moștenirea culturală comună prin interacțiune. (…) Mai degrabă amânăm decât să transformăm acest eveniment într-unul online, care ar avea un impact minim spre deloc. Ar trebui să gândim în modul cel mai creativ măsuri de dezghețare treptată a acestei perioade de inactivitate”.

Potrivit opiniei deputatului USR membru în Comisia de Cultură a Camerei Deputaților este nevoie cât mai grabnic ca Guvernul să desemneze un secretar de stat din cadrul Ministerului Culturii care să aibă ca responsabilitate gestionarea proiectului Capitală Culturală Europeană. Acesta și-a asumat ca în cadrul întâlnirii pe care o va avea la începutul săptămânii viitoare cu ministrul Culturii să facă demersuri pentru desemnarea unui secretar de stat cu aceste responsabilități și pentru alocarea de fonduri de la guvern pentru proiect.

Potrivit aprecierii participanților la masa rotundă, orice decizie care va fi luată în legătură cu amânarea sau decalarea proiectului Timișoara – Capitală Culturală Europeană ar trebui să plece de la o punere laolaltă a tuturor decidenților de la nivel local și național și consultarea tuturor actorilor implicați, în vederea identificării unei voci comune.

„Marea majoritate a participanților la această masă rotundă a fost pentru o amânare și mi se pare un argument destul de puternic. Pur și simplu nu știm care vor fi restricțiile pe termen mediu și lung și cum va trebui să ne obișnuim să trăim cu acest virus. E nevoie de predictibilitate. Nu mi se pare corect să fim forțați să facem un program care să fie timp de un an întreg doar provizoriu.”, a conchis Dominic Fritz, candidatul Alianței USR PLUS la Primăria Timișoara.

Un an până ca Timișoara să fie Capitală Culturală Europeană și proiectul suferă din cauza delăsării autorităților locale și a Guvernului PNL

Un an până ca Timișoara să fie Capitală Culturală Europeană și proiectul suferă din cauza delăsării autorităților locale și a Guvernului PNL

Ce înseamnă titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru Timișoara? 

Două sau trei orașe europene sunt anual alese să poarte titlul de Capitală Culturală. Asta înseamnă că în acel an acele orașe vor fi puncte de întâlnire pentru cultura europeană. 

Proiectul cu care Timișoara a câștigat titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021 vorbește despre istoria și comunitățile Timișoarei și a fost ales tocmai pentru că era gândit ca un proiect care să refacă legăturile cu vecinătatea. Obiectivul său este ca mediul cultural local, românesc și european să își pună creativitatea la muncă, construind prin cultură, cu și pentru această comunitate, povestea orașului. Pentru ca toate să se poată întâmpla, Primăria, Consiliul Județean și Guvernul și-au asumat responsabilitatea să investească peste 100 de milioane de Euro în oraș, în spații publice, centre de arte, muzee și în patrimoniul extraordinar al Timișoarei.

Ce bani s-au dat până acum? 

Întregul proiect este cronic subfinanțat, de la câștigarea titlului în 2016 și până acum. Singura instituție care a mai dat bani cu țârâita a fost Primăria, 10 milioane de lei în total. Consiliul Județean și Guvernul nu și-au respectat până acum mai deloc promisiunile de finanțare făcute Timișoarei și Comisiei Europene. 

Cum stăm cu pregătirile? 

Nu există în acest moment nici un șantier început pentru 2021, proiectele promise fie au fost amânate, fie au primit bani pe hârtie, bani care nu s-au materializat niciodată. Primăria nu a fost capabilă să atragă finanțare europeană pentru proiectele pe care și le-a propus, exemplul trist fiind Centrul Cultural Mărăști, unde Clinica de Dermatologie trebuia transformată în centru cultural. Proiectul pentru finanțare a fost atât de prost scris încât a fost respins de la finanțare. Reabilitarea Filarmonicii, a Bibliotecii Județene sau reconversia cinematografelor și restul promisiunilor au fost rostogolite de la an la an, PNL și PSD învinovățindu-se reciproc pentru lipsa de finanțare.

În timpul ăsta conducerea Asociației a fost preluată de către cele două partide politice și acoliții lor. După doi ani de certuri între mediul cultural și conducerea girată de partide a Asociației, au ajuns la un compromis care a fost din nou doar în favoarea PSD și PNL. Boardul Asociației are azi 8 membri. Jumătate sunt și membri ai celor două partide politice, PSD & PNL. Toată lumea vrea să apară în pozele asociației, nimeni să-și respecte promisiunile.

Acest proiectul istoric pentru Timișoara a devenit o broșă, pe care PNL și PSD au pasat-o de la unii la alții, în timp ce se acuză reciproc de lipsa de finanțare. Pentru PSD Timiș și pentru guvernul PSD, Timișoara și acest titlu nu au reprezentat niciodată o prioritate. Acum vedem că nu reprezintă nici pentru noul guvern PNL. 

Guvernul României se angaja prin Ordonanța de Urgență 42/2019 să investească în reabilitarea:

  • Filarmonicii – 77 mil. lei
  • Palatului Culturii (Opera) – 5,8 mil. lei
  • Cinematografelor Victoria și Dacia – 11 mil. lei
  • Bibliotecii Județene – 8,7 mil. lei 
  • și reconversia Clinicii de Dermatologie – 11,5 mil. lei – cea despre care Uniunea Europeană a respins finanțarea, după cum am scris mai sus. 

Votul în Parlament, prin care OUG-ul de mai sus a fost aprobat, s-a dat în octombrie anul aceasta (Legea 198/2019). Două luni mai târziu, guvernul PNL alocă 700 de mii de lei pentru Asociație, iar d-na. Gorghiu propune Guvernului să mai dea Timișoarei 2 mil. lei, bani insuficienți pentru oricare dintre proiecte.

Ce se va întâmpla în 2021 când vom fi Capitală Culturală Europeană?

Timișoara nu va avea nici un proiect de infrastructură finalizat în 2021, cel mult vor fi câteva șantiere deschise. Asociația nu are nici finanțare nici un management performant. Deci Timișoara se va prezenta în fața Europei fără un program coerent, fără investiții și spații pentru cultură și pentru turiști. Efortul pe care guvernul României l-a făcut pentru Sibiu nu va fi făcut pentru Timișoara. Cum pentru Sibiu titlul de capitală culturală europeană a reprezentat o șansă extraordinară să se pună pe harta Europei, pentru Timișoara va fi doar o ocazie în care să arătăm cât de prost pregătiți suntem.

Cu un centru cu mult prea multe clădiri în paragină, cu un mediu cultural lipsit de finanțare, fără muzee sau spații de artă, singurul lucru pe care îl vom putea arăta Europei vor fi promisiunile pe care PNL și PSD le-au fluturat timp de 4 ani cu seninătate. Aceiași politicieni se vor grăbi atunci să apară în poze și în ședințe festive, fără pic de remușcare pentru șansa mare a Timișoarei pe care ei au aruncat-o la gunoi. 

Noi, timișorenii, vom rămâne doar cu sentimentul că merităm și puteam mai mult de atât și cu rușinea de a fi conduși, la 30 de ani după ce am dat jos regimul comunist, de niște incompetenți care vând iluzii și cu rușinea de a nu avea ce arată Europei atunci când toți ochii vor fi pe noi. Timișoara va fi capitala culturală pe hârtie.

Unde se află proiectul Timișoara Capitală Europeană a Culturii cu un an și jumătate rămas până în 2021

Unde se află proiectul Timișoara Capitală Europeană a Culturii cu un an și jumătate rămas până în 2021

Asociația Timișoara 2021 a câștigat dreptul și responsabilitatea de a organiza și gestiona activitățile culturale pentru pregătirea titlului de Capitală Europeană a Culturii. Cu toate astea, majoritatea demersurilor s-au concentrat pe spectacole și evenimente fără un impact marcant și fără a se respecta angajamentele din dosarul de candidatură. Am avut evenimente plătite din banii publici, evenimente lipsite de vizibilitatea și impactul în comunitate care să-i justifice.

Pe partea de infrastructură culturală, la 3 ani de la câștigare a titlului, nu avem nici un șantier început sau măcar dat în licitație, avem doar promisiuni de la toate instituțiile. Primăria nu a reușit să demareze Multiplexity, Turnul de Apă din Iosefin încă așteaptă o soluție de refuncționalizare, iar Centrul Cultural Mărăști a fost abandonat deși se regăsește teoretic pe bugetul orașului în fiecare dintre ultimii 3 ani. Consiliul Județean a promis că va reabilita și va introduce în circuit Muzeul Huniade, lucru de care a uitat, deși a încheiat anul trecut cu excedent de sute de milioane. Ministerul Culturii ne promite un Muzeu al Revoluției, deși suntem doar la un an și jumătate de 2021 și abia s-a stabilit locația. Sumele de bani pe care ministerul le promite pentru 2021 sunt promisiuni, fără surse de finanțare clară.

În 2 ani de pregătiri pentru anul 2021, Asociația Timișoara 2021 a cheltuit aproape 10 milioane de lei (mai exact, 9.688.394 lei), din care 99% sunt bani publici, adică bani ai cetățenilor Timișoarei și Timișului, și într-o proporție mai mică ai României.

Deși USR Timiș a semnalat public, în repetate rânduri, lipsa de transparență și dialog a Asociației privind modul de utilizare în special a banilor publici încasați, nici astăzi nu sunt prezentate public rapoarte financiare profesioniste privind banii cheltuiți, nici de către Asociație, nici de către cele două administrații – Robu și Dobra, responsabile de modul de folosire a banilor de la bugetele local și județean.

Pentru anul 2019, Primăria și Consiliul Local Timișoara au decis alocarea a încă 11 milioane de lei la bugetul local pentru Asociație. Din această sumă, 10 milioane lei sunt alocate cu încălcarea legii 52/2003 privind transparența decizională, proiectul de hotărâre aferent nefiind publicat pe site-ul primăriei pentru consultare publică.

Atitudinea Asociației față de opinia publică și cetățeni este acceptată și chiar întărită de finanțatorului său principal, Primăria Timișoara, care se comportă cu aceeași opacitate și aroganță față de cetățeni, nepublicând pe site-ul propriu anexele care stau la baza alocării a aproape 10 milioane de lei de la bugetul local pentru Asociație, între care cele mai importante sunt: expunerea de motive, raportul de specialitate al Casei de Cultură a Municipiului Timişoara și programului cultural prioritar aferent anului 2019, pe care se vor cheltui 10 milioane de lei în cele 7 luni rămase din 2019.

Pentru 2019, mai sunt așteptate de Asociație 2,145 milioane lei, bani publici de la Consiliul Județean Timiș și 1,6 milioane lei, bani publici de la Guvernul României, prin Ministerul Culturii.

Dată fiind această situație a valorilor banilor publici cheltuiți de Asociația Timișoara 2021, cerem din nou tuturor actorilor responsabili punerea în practică a valorii fundamentale privind transparența utilizării acestor bani.

Cerem Asociației Timișoara 2021 să publice rapoarte anuale pentru anii 2017 și 2018, prin care să prezinte opiniei publice:

  1. proiectele derulate, fiecare cu bugetele aferente cheltuite;
  2. impactul fiecărui proiect derulat, adică:
    • artiști locali implicați;
    • publicul atras;
    • schimbările produse în comunitate;
  3. criteriile de alegere ale partenerilor pentru proiectele derulate.

Cerem administrațiilor Robu și Dobra să respecte prevederile legii 52/2003, punând în consultare publică proiectele de hotărâre prin care alocă bani publici Asociației și să reprezinte garantul bunei utilizări a banilor publici alocați Asociației și cheltuiți de aceasta, prin solicitarea și publicarea de rapoarte privind utilizarea acestor bani.

Avem nevoie de investiții durabile, de care să ne putem bucura zeci de ani de acum înainte. În schimb, am primit doar evenimente fușerite care mizează pe ideea că timișorenilor fie nu le pasă, fie că vor uita.

Timișorenilor le pasă de cum sunt cheltuiți banii lor, le pasă de renumele orașului și le pasă de infrastructură, inclusiv cea culturală.

USR Timișoara va continua să lupte pentru a salva acest proiect, în măsura în care se mai poate. Titlul de Capitală Culturală este mai mult decât o onoare, este o provocare la înălțimea căreia nu reușim încă să ne ridicăm, dar care nu trebuie sub nicio formă abandonată.

Ruben Lațcău,

Vicepreședinte USR Timișoara

Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană stinge lumina. Proiectul Timișoara 2021 confiscat

Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană stinge lumina. Proiectul Timișoara 2021 confiscat

Titlul de Capitală Culturală Europeană primit de Timișoara este o șansă uriașă pentru oraș. Timișoara ar trebui să devină atractivă, un oraș magnet pentru turiști și tinerii profesioniști deopotrivă.

Chiar în dosarul de candidatură acest scop era explicit prezentat:

Asumându-și această candidatură, Timișoara dorește să devină un oraș în care excelența culturală le conferă încredere de sine cetățenilor săi și puterea de a provoca schimbări prin participare și implicare.

USR Timișoara a atras în mod repetat atenția asupra faptului că Asociația una își asumă și alta face: nu își respectă statutul, promisiunile și membrii, refuza un dialog real cu orașul pe care îl reprezintă și cu membrii marcanți ai vieții culturale din cetate, cu care este într-un conflict contraproductiv.

Mult după termenul stabilit de statut – 7 aprilie – Asociația convoacă, în sfârșit, Adunarea Generală a Asociaților (AGA), în 26.11.2018. Ordinea de zi nu include, din păcate, problematica validării/invalidării celor peste 80 de cereri de adeziune depuse pentru intrarea în Asociație. De ce fac asta? Deoarece conducerea Asociației dorește mai întâi modificarea statutului, pentru a putea ulterior bloca intrarea în Asociație a persoanelor indezirabile. Asta în ciuda faptului ca AGA, conform celor declarate public, tocmai din acest motiv a fost amânată, pentru a se putea procesa numărul mare de cereri și pentru a aștepta pe toată lumea care dorește să intre în Asociație.

Schimbările propuse în noul statut, prin care se dorește impunerea abuzivă a controlului asupra celor ce intră și rămân în Asociație, sunt o dovada clară de rea credință, de intenția de a confisca Asociația și implicit de a controla cheltuirea unor importante sume de bani publici.

Ce probleme sunt în noul statut al Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană

Bariere la intrarea în Asociație și dorința de control sunt evidente din următoarele prevederi abuzive, dacă nu chiar ilegale:

ART. 5.23 Consiliul Director are următoarele atribuții:

LIT.L). analizează cererile de adeziune depuse și decide cu privire la aprobarea de principiu a acestora. Supune spre aprobare cererile de adeziune trimise către Adunarea generală. Oricare dintre membrii Consiliului Director, cu ocazia analizei cererilor de adeziune, poate sa își exprime dreptul de veto decisiv în aprobarea sau respingerea de principiu a cererii de adeziune primită;

Prevederea lasă loc unor discriminări absolute, pur subiective, în absența unor criterii și/sau situații în care un astfel de drept de veto decisiv de respingere s-ar putea aplica.

ART. 7.1 Drepturile membrilor asociați

LIT.F). să refuze primirea de noi membri în Asociație, Adunarea Generala și Consiliul Director fiind ținuți de acest vot decisiv, oricare ar fi numărul membrilor care își exprima opțiunea de refuz în cadrul Adunării Generale;

Nu doar ca nu exista criterii și situații în care s-ar aplica refuzul de a primi pe cineva, dar oricare dintre membri va avea aceasta putere de a refuza pe oricine dorește, aceasta putere de a refuza fiind deasupra de Adunarea Generală a Asociaților și Consiliul Director. S-ar putea prevedea, eventual, o majoritate calificata de 2/3 din AGA, dacă se considera ca doar 1/2 din AGA nu este suficient. În fond, este vorba de restrângerea drepturilor unor persoane fizice sau juridice. Mai departe, decizia arbitrară a unei persoane numite în Consiliul Director sau a unui simplu membru de a refuza intrarea unui nou membru poate conduce la acțiuni din partea membrului respins astfel arbitrar.

Constatăm și minimizarea puterii de intervenție în decizii a Adunării Generale a Asociaților:

ART. 5.4 Adunarea Generala ordinară sau extraordinară poate fi convocată de decizia Consiliului Director […]

Așadar simplii membri nu pot convoca Adunarea Generală a Asociaților, doar Consiliul Director are această putere. În plus, termenul de 7 aprilie (nerespectat până acum) a fost eliminat.

Considerăm că Adunarea Generală a Asociaților ar trebui să poată fi convocata și la cererea a cel puțin 1/3 din numărul membrilor. Legea nu prevede, dar e o clauza uzuală, altfel AGA ajungând să depindă doar de Consiliul Director.

ART. 5.7 Propunerile de completare / modificare a ordinii de zi pot fi efectuate de membri asociați reprezentând cel puțin jumătate plus unu din totalul membrilor înscriși la data întrunirii AGA.

Prevedere extrem de prohibitivă și nejustificată. Practic stabilirea ordinii de zi stă doar în puterea Consiliului Director.

Este stânjenitor ca în orașul Revoluției și al libertății, o Asociație care și-a asumat un proiect bazat pe participare și implicare dorește statuarea bunului plac și a arbitrarului în ceea ce privește acceptarea membrilor și ignoră cutumele democratice. Lipsa de transparență, opacizarea și dorința de control trezesc suspiciuni de rea voință, incompetență sau chiar de corupție. Aceste practici trebuie să înceteze.

USR îi cere Asociației să respecte dosarul de candidatură. Să aibă reguli de funcționare democratice, să dea dovadă de transparență și de respect pentru cetățenii pe care îi reprezintă și din ai căror bani își finanțează mare parte din proiectele culturale. Ceea ce se întâmplă acum este absolut inacceptabil și riscă să distrugă tot potențialul de dezvoltare ce vine odată cu acest proiect.

Mihaela Paula Rusu,
Membru în Biroul Local al USR Timișoara

Ruben Lațcău,
Vicepreședinte USR Timișoara

Asociația Timișoara Capitală Culturală nu le răspunde cetățenilor, deși funcționează pe banii lor

Asociația Timișoara Capitală Culturală nu le răspunde cetățenilor, deși funcționează pe banii lor

Asociația Timișoara – Capitală Culturală Europeană (ATCCE) își desfășoară activitatea preponderent pe banii românilor și mai ales ai timișorenilor:

  • în 2017, 83% din încasările ATCCE au fost din bani publici;
  • în perioada ianuarie 2017 – septembrie 2018 (21 de luni) acestea au ajuns la 90%.
Sursa încasărilor ian. – dec. 2017 (12 luni) ian. 2017 – sept. 2018 (21 luni)
Primăria Municipiului Timișoara
2.150.000 lei 74% Bani publici

83%
200.000 lei 7%
59.627 lei 2%
4.470.553 lei 80% Bani publici

90%
500.050 lei 9%
59.626 lei 1%
Consiliul Județean Timiș
Ministerul Culturii
Alte cotizații
119.616 lei 4%
296.396 lei 10%
85.047 lei 3%
575.888 lei 10%
Sponsorizări
Vânzare bilete
U.E. – fonduri atrase 0 lei
TOTAL 2.910.686 lei 5.616.118 lei
Sursa datelor: timisoara2021.ro facebook.com/NicolaeRobu

În recentul comunicat de presă, transmis în urma publicării unui comunicat al USR, ATCCE afirma că:

Suntem în continuare, deschiși la orice fel de inițiativă în ceea ce privește opiniile și propunerile cetățenilor Timișoarei, la orice fel de solicitare privind activitatea asociației.

Cu toate acestea, contrar propriilor declarații și în ciuda propriilor bugete bazate covârșitor pe bani publici, ATCCE continuă să nu răspundă solicitărilor venite dinspre cetățeni și societatea civilă.

Așa cum am prezentat în analiza USR Timișoara – „Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană, bilanț dezastruos la 2 ani”, există 3 cereri adresate ATCCE, inclusiv prin intermediul principalilor săi finanțatori – PMT și CJT care nici până astăzi nu au primit răspuns:

  • 2 cereri formulate prin intermediul platformei civice romaniacurata.ro, în 5 iunie 2018 și
  • 1 cerere adresată prin intermediul demersului jurnalistic putereaacincea.ro, în 27 iunie 2018.

Ba mai mult, pentru cea din urmă, ATCCE a transmis că nici nu va răspunde, pentru că asociația nu intră sub incidența Legii 544/2011 privind liberul acces la informații de interes public.

Dar, atunci, cum rămâne cu propria declarație din comunicatul de presă: „Suntem în continuare, deschiși […] la orice fel de solicitare privind activitatea asociației”?

Filiala USR Timișoara, fidelă politicii în interesul cetățeanului, reiterează și solicită public ATCCE să răspundă tuturor întrebărilor adresate prin aceste 3 cereri, dintre care următoarea ni se pare cea mai importantă:

Care este calendarul de reorganizare al Asociației Timișoara – Capitală Culturală Europeană?

Analiză USR Timișoara – Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană, bilanț dezastruos la 2 ani

Analiză USR Timișoara – Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană, bilanț dezastruos la 2 ani

Cine este Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană

Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană (ATCCE) a fost înființată în 2011, de un număr de 63 de timișoreni¹. Ulterior, acestora li s-au adăugat alții, ajungându-se la peste 100 de membri la momentul câștigării titlului, în 16 septembrie 2016².

ATCCE este condusă de un Consiliu Director.

La momentul câștigării titlului acesta era format din 11 membri: reprezentantul Primăriei Municipiului Timișoara, reprezentantul Consiliului Județean Timiș, Emil Cristescu, Vlad Gaivoronschi, Ingrid Deac, Codruța Popov, Norbert Tako, Marcela Titz, Corina Răceanu, Levente Kozma, Victor Neumann.

Consiliul Director conduce, la rândul lui, prin intermediul Directorului executiv, în persoana dnei. Simona Neumann.

Asociația a fost înființată pentru câștigarea titlului de Capitală Europeană a Culturii și pentru implementarea proiectului, în cazul câștigării competiției.

Proiectul Timișoara 2021

Dosarul de candidatură câștigător Timișoara 2021 cuprinde mai multe proiecte culturale majore, interconectate între ele, fiecare cu propriul plan de creare, dezvoltare și creștere în perioada 2017 – 2021.

Proiectele majore sunt descrise în dosarul de candidatură³ publicat pe site-ul asociației și pe site-ul Ministerului Culturii.

Bugetul total estimat al proiectului Timișoara 2021 este de 48,5 milioane euro.

70% din totalul bugetului estimat este planificat a fi alocat strict proiectelor culturale, respectiv atât proiectelor descrise în dosar, cât și proiectelor complet noi.

Din bugetul total estimat, proiectelor noi li s-a rezervat suma de 10 milioane euro.

Opiniile experților internaționali, la ultima evaluare a proiectului Timișoara 2021, iulie 2018

  • Extrase privind evaluarea Programului Cultural Timișoara 2021⁴
    • Comisia salută faptul că programul este din nou prezentat similar cu ceea ce s-a prezentat în dosarul de candidatură. Propunerea depusă în octombrie 2017, cu introducerea cluster-elor (Piața!, Acasă!, Circ!, Pâine!, Heaven!, etc.) nu doar că a transformat abordarea într-un program prea universal, ci a schimbat în totalitate viziunea.
    • Numeroase proiecte care necesită perioade îndelungate de timp pentru cercetare sau pentru elaborarea arhivelor nu au fost încă demarate.
    • Comisia atrage atenția asupra programării actuale neechilibrate, în special în circumstanțele dificultăților financiare evidențiate mai sus, cu proiecte ambițioase și costisitoare față de inițiative minore, sau cu proiecte programate și nelansate încă.
    • Comisia consideră că direcția urmată de programul cultural este promițătoare însă cu toate acestea, atrage atenția asupra absenței coerenței și a unei planificări clare.
    • Trebuie puse la dispoziția publicului larg, in timp util, informații nu doar despre programul public ci si privind starea generală a evoluției proiectului.
    • Comisia înțelege că dezvoltarea ulterioară este restricționată într-o anumită măsură de întârzierile survenite în finanțare, însă în același timp consideră că acest lucru este cauzat și de lipsa unei definiri clare a programului cultural până în prezent. Trebuie să se acorde o atenție specială ambelor categorii de proiecte: cele deja enunțate în dosarul de candidatură și cele care urmează să fie declarate câștigătoare în cadrul apelurilor publice.
  • Extrase privind reorganizarea ATCCE
    • Structura organizațională este încă neclară întrucât Consiliul Director nu figurează în grafic. Structura organizațională trebuie să includă informații despre modul de relaționare și comunicare cu acest Consiliu dar și cu toate organismele de supervizare și consiliere, ca de pildă Consiliul de supraveghere, monitorizare independentă, evaluare și audit, consiliul cultural, de guvernanță și etică.
    • Modificările survenite în componența Consiliului de administrație și în structura membrilor Asociației vor fi soluționate cât mai curând posibil, și apoi vor fi comunicate in mod transparent atât forurilor competente cât și publicului larg.
    • Se recomandă elaborarea unui cod de etică pentru întreaga structură.

Întregul conținut al scrisorii de evaluare a Comitetului internațional de monitorizare din iunie 2018 poate fi consultat pe site-ul ATCCE.

Date și fapte din activitatea Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană la 2 ani de la câștigare

  • 40 de membri excluși fără notificare

În aprilie 2017, au fost excluși 40 de membri din Asociație, fără a fi notificați în prealabil, pentru că statutul permite excluderea fără notificare pe baza de neplată a cotizației. Lista celor excluși este publicată pe site-ul asociației.

Curios și confuz este faptul că, în baza datelor publicate pe portalul de transparență just.ro, atât Judecătoria Timișoara, cât și Tribunalul Timiș au respins cererea Asociației având ca obiect modificarea de acte constitutive ce cuprindeau și excluderea de membri.

Astăzi sunt în asociație 70 de membri, conform listei publicate pe site-ul ATCCE.

  • Timișoreni interesați să devină membri, ținuți la ușă

În 2018, conform declarațiilor conducerii Asociației, au fost depuse peste 80 de adeziuni, inclusiv din rândurile celor excluși fără notificare în 2017.

Toate aceste persoane care doresc să devină membre ale Asociației sunt încă ținute la ușă de mai bine de jumătate de an, fără nicio informare, fără niciun dialog despre când vor fi primiți în Asociație și cum se pot ei implica.

  • 7 din 11 membri ai Consiliului Director au demisionat

Consiliu Director al ATCCE a rămas cu 4 membri, și anume: reprezentanții Primăriei Municipiului Timișoara și Consiliului Județean Timiș, Emil Cristescu și Vlad Gaivoronschi.

7 au demisionat. Aceștia sunt Ingrid Deac, Codruța Popov, Norbert Tako, Marcela Titz, Corina Răceanu, Levente Kozma, Victor Neumann.

  • Statutul ATCCE aplicat după interese

Suntem aproape de finalul anului 2018 și ATCCE nu a organizat Adunarea Generală ordinară a Asociaților (membrilor), a cărui scop este:

  1. aprobarea raportului de activitate pentru anul 2017 și
  1. aprobarea planului de activitate pentru anul 2018.

Termenul limită a fost 7 aprilie 2018, conform art. 20, alin. 1 din statutul ATCCE.

De ce se tergiversează organizarea adunării generale:

  • 7 membri ai actualului Consiliul director au demisionat, primele demisii fiind înregistrate în a doua parte a anului 2017.
    • Art. 23, alin.2, statutul ATCCE: „În caz de vacantare, din diferite motive, a unui loc de membru în Consiliul director, la prima Adunare Generală se va proceda la alegerea acestuia”.
  • Alegerea noului Consiliu director trebuia demarată încă din octombrie 2016, conform recomandărilor juriului internațional de selecție⁵.
    • Art. 22, lit. D, statutul ATCCE: „Adunarea Generală alege și revocă, individual și colectiv, membrii Consiliului director”.
  • Peste 80 de noi adeziuni înregistrate la nivelul lunii aprilie 2018, așteaptă să fie validate.
    • Art. 22, lit. F, statutul ATCCE: „Adunarea Generală este cea care confirmă primirea noilor membri în perioada dintre adunări”.

În plus, la fel ca în cazul oricărei alte asociații, și în cazul ATCCE, conform legislației în vigoare și conform statutului (art.19-22), adunarea generală a membrilor este organul suprem de conducere, care între altele:

  • aprobă bugetul de venituri și cheltuieli;
  • aprobă raportul de activitate al Consiliului director;
  • controlează activitatea derulată de Consiliul director, de cenzori și de aparatul de lucru al ATCCE.
  • Reorganizarea ATCCE amânată de 2 ani

ATCCE ar fi trebui să își aleagă un nou Consiliu Director, format din mai puțini membri, fiecare cu roluri și sarcini clare, astfel încât activitatea acestuia să fie mai eficientă, toate aceste lucruri fiind descrise în dosarul de candidatură câștigător³, la pag. 84-85.

Juriul internațional de selecție a apreciat și a întărit acest aspect. Astfel, prima lor recomandare pentru ATCCE a fost: „Membrii Consiliului Director al Asociației TM2021 să fie numiți, astfel încât Consiliul să devină complet funcțional (p84 din dosarul de candidatură³)”.

Recomandarea a fost formulată în octombrie 2016!

  • Reorganizarea ATCCE fără transparență

În septembrie 2018, după 2 ani, a fost demarat procesul de alcătuire a noului Consiliu Director al ATCCE, așa cum este el descris în dosarul de candidatură câștigător și recomandat ca primă măsură de juriul internațional de selecție în septembrie 2016.

Pentru pozițiile 7 și 8 din noul Consiliu Director au fost deja selectați următorii:

  • Rada Horațiu, pentru poziția de reprezentant al mediului economic local; acesta va fi și președintele Consiliului Director, în situația în care Primăria Municipiului Timișoara nu dorește exercitarea acestei funcții;
  • Ulrich Fucks, pentru poziția de expert internațional, acesta fiind actual membru în Comitetul de monitorizare al Timișoara 2021 și membru al juriului de selecție, care a ales Timișoara câștigătoare.

ATCCE nu a publicat raportul de evaluare a candidaților înscriși. A publicat doar rezultatul final al votului comisiei de selecție.

Principalul finanțator al ATCCE, Primăria Municipiului Timișoara a votat cu obiecții.

Configurația întregului Consiliu Director nou pentru Timișoara 2021 este:⁶

  1. reprezentantul Primăriei Municipiului Timișoara (numit de Primarul Municipiului Timișoara);
  2. reprezentantul Consiliului Județean Timiș (numit de președintele Consiliului Județean Timiș);
  3. reprezentatul Ministerului Culturii și Identității Naționale (numit de Ministrul Culturii și Identității Naționale);
  4. un reprezentant al sectorului cultural instituțional (ales  de  Adunarea Generală a Asociației Timișoara – Capitală Culturală Europeană);
  5. un reprezentant  al scenei culturale independente și  al  sectorului  Industriilor  Culturale  si Creative (ales de Adunarea Generală a Asociației Timișoara – Capitală Culturală Europeană);
  6. o personalitate  publică din   domeniul  culturii,  cu  profil  internațional   (desemnată  de Președintele Consiliului Director);
  7. un expert internațional (desemnat prin concurs deschis de selecție);
  8. un reprezentant  al mediului  economic  local, cu o bună reputație internațională și gândire vizionară (desemnat prin concurs deschis selecție).

Atitudinea Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană față de timișoreni

  • ATCCE nu este dispusă la dialog cu cei care au opinii critice

În aprilie 2018, peste 75 de personalități din lumea culturală și academică și din societatea civilă au redactat și transmis un memoriu către ATCCE, principalii finanțatori publici ai asociației – Primăria Municipiului Timișoara, Consiliul Județean Timiș și Ministerul Culturii și către comisarul european responsabil pentru Educație și Cultură.

Memoriul atrăgea atenția că ”acest titlu riscă să devină un paravan în spatele căruia se poate produce o risipă masivă din cele 48 de milioane de euro alocate până în 2021.”

Dintre autoritățile și responsabilii din România, doar președintele Consiliului Județean Timiș, Călin Dobra s-a întâlnit cu reprezentanții Grupului de reflecție și inițiativă Timișoara Capitală Europeană, care au inițiat Memoriul, însă fără nicio consecință sau schimbare în activitatea ATCCE, deși promisiuni au fost făcute.

De asemenea, autoritățile europene s-au întâlnit pentru dialog cu reprezentanții semnatarilor memoriului, cu ocazia vizitei de monitorizare a ATCCE din 11-12 iunie 2018 la Timișoara.

Drept urmare, în scrisoarea din iulie 2018 a comitetului internațional de monitorizare concluziile formulate sunt mai ferme, mai riguroase și mai concrete. Extrase din această scrisoare sunt prezentate în prima parte a articolului de față.

  • ATCCE nu răspunde nici solicitărilor de informații de interes public

În 5 iunie 2018, prin intermediul platformei www.romaniacurata.ro, au fost adresate solicitări de informații în baza Legii 544/2001 Primăriei Municipiului Timișoara și Consiliului Județean Timiș cu privire la activitatea ATCCE. Între altele, se solicita „calendarul de reorganizare al ATCCE”. Primăria Municipiului Timișoara a răspuns că „cererea va fi redirecționată către ATCCE”. Răspunsul nu a fost comunicat nici până astăzi. Consiliul Județean Timiș a răspuns că „cu privire la calendarul de reorganizare al ATCCE, nu deținem nici o informație, în format letric, transmisă de către Asociație”.

În 27 iunie 2018 din nou au fost interpelate, atât ATCCE, cât și Primăria Municipiului Timișoara, de data aceasta în contextul unui demers jurnalistic a fondatorilor site-ului Putea a cincea.

Am solicitat directorului executiv al Asociației Timişoara Capitală Culturală Europeană, Simona Neumann, să comunice, în baza Legii 544/2001, privind liberul acces la informații de interes public, câteva informații referitoare la activitatea asociației și la modul în care au fost cheltuite anul trecut fondurile alocate de către Primăria Timişoara, Consiliul Județean Timiș și Ministerul Culturii.

(…) După expirarea termenului legal de răspuns și după câteva telefoane pe care le-am dat la asociație, insistând să mi se răspundă, în 16 iulie mi se transmite, și nu prin purtătorul de cuvânt, ci prin cabinetul de avocat Anca Săsăran, că… «Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană nu intră sub incidența Legii 544/2001, privind liberul acces la informații de interes public, prin urmare nu putem da curs solicitării dumneavoastră». Și sunt invitată să vizitez site-ul, unde, mi se spune, aș putea găsi informații care mă interesează.

Un răspuns în bătaie de joc. Pentru că această asociație funcționează pe bani publici și pentru că derulează un proiect public, Timişoara Capitală Culturală, plătit, repet, din bani publici.

În 18 iulie, am trimis aceleași întrebări Primăriei Timişoara, finanțatorul principal al proiectului – pentru anul trecut, a alocat  2.150.000 de lei, adică peste 460.000 de euro. În aceeași zi, Municipalitatea îmi răspunde, printr-o adresă semnată de viceprimarul Dan Diaconu, secretarul Primăriei, Simona Drăgoi, și consilierul Adriana Boboiciov, că, dat fiind că Primăria nu are informațiile solicitate, redirecționează cererea spre asociație: «Întrucât instituția noastră este principal finanțator, vom solicita Asociației Timişoara Capitală Culturală Europeană formularea răspunsului.»

A trecut, și în acest caz, termenul legal de răspuns, în ciuda câtorva telefoane pe care le-am dat pentru a-l primi. Semn că și principalul finanțator este tratat de conducerea asociației cu același dispreț ca toți cei care solicită informații referitoare la modul în care gestionează banul public și, în plus, semn că acceptă acest lucru.

Opacitatea Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană

  • Opacitatea privind bugetele și bunele practici financiare

ATCCE nu a publicat niciodată un raport financiar în sensul profesionist al termenului.

ATCCE nu realizează, așa cum standardele în domeniu și juriul internațional de experți solicită, audit extern independent pentru activitatea financiară și operațională proprie.

Singurul an în care au fost publicate detalii despre surse ale încasărilor și tipuri ale plăților ATCCE a fost 2018.

În 8 iunie 2018, cu câteva zile înainte de vizita de monitorizare a experților internaționali (11 – 12 iunie 2018), au fost publicate 2 tabeluri cu încasările și plățile ATCCE pentru anul 2017, singurul an care poate fi analizat din punct de vedere financiar.

Totalul încasărilor în 2017 a fost de 2.910.686 lei. Finanțatorii, cu ponderile aferente, au fost:

  • 74% PMT (2.150.000 lei);
  • 7% CJT (200.000 lei);
  • 2% Ministerul Culturii (59.627 lei);
  • 4% alte cotizații (119.616 lei);
  • 10% sponsorizări (296.396 lei);
  • 3% vânzare de bilete (85.047 lei).

Totalul plăților în 2017 a fost 2.827.989 de lei. Categorii de plăți, cu ponderile aferente:

  • 49% cheltuieli echipa executivă TM2021 (personal, colaboratori);
  • 39% cheltuieli aferente programului cultural 2021, din care cheltuieli de colaborare cu operatori culturali locali numai 17%;
  • 4% tipărituri materiale promoționale;
  • 4% cheltuieli cu transport, cazare TM2021;
  • 2% cheltuieli de protocol (mese, catering, diurnă);
  • 2% cheltuieli administrative.
  • Opacitatea privind criterii de selecție proiecte, parteneri și rezultate

Nu există niciunde publicate criteriile de selecție aplicate proiectelor derulate în anii 2017 – 2018 și, respectiv, care evaluările și argumentele aferente, în baza unor astfel de criterii, pentru care aceste proiecte și nu altele s-au ales a fi implementate.

Nu există niciunde publicată nicio procedură privind modul de alegere și lucru cu partenerii.

Nu există niciunde publicate obiective și ținte anuale, cu indicatorii aferenți. (ce urmărim, de ce și cum măsurăm dacă suntem pe calea pe care ne-am propus inițial)

  • Opacitatea privind calendarul apelurilor deschise pentru noi proiecte

În 2 ani de la câștigarea titlului nu s-a organizat niciun apel deschis de proiecte, în condițiile în care:

  • pagina 61 din dosarul de candidatură³ menționează: Programul Cultural se va extinde în continuare în trei etape:
  1. Apeluri deschise și pe bază de invitație pentru consolidarea Stațiilor și Traseelor existente, selectarea intervențiilor artistice specifice, a inițiativelor, rezidențelor și mobilităților cetățenești.
    Bursele de proiecte reprezintă instrumentul principal de comunicare a Programului Cultural existent și a parteneriatelor dintre operatorii culturali locali și internaționali pentru monitorizarea dezvoltării programelor și inițierea propunerilor pentru apeluri.
    Apelurile se vor lansa în medie de două ori pe an, după Bursele de proiecte, și vor fi administrate de Unitățile Teritoriale.
  2. Un al doilea Apel pentru propuneri va avea loc la finalul lui 2017.
    Am rezervat 30% din bugetul Programului pentru aceste inițiative suplimentare, inspirate direct din structura Călătoriei și bazate pe entuziasmul și optimismul pe care le va genera câștigarea titlului de Capitală Europeană a Culturii în prima jumătate a anului.
  3. Parteneriate bazate pe invitații la noi programe, propuse de și împreună cu parteneri internaționali, rezultate în urma inițiativelor de mobilitate dezvoltate în cadrul Centrului de resurse.
  • pagina 29 din dosarul de candidatură³ menționează: Apeluri deschise și noi programe, în număr de 4, în valoare de 10.000.000 euro, reprezentând 30% din bugetul alocat programului cultural.
  • Relația cu finanțatorii deficitară, neprofesionistă
    • Consiliul Județean Timiș

Vom aloca cotizația pentru Asociația Timișoara – Capitală Culturală Europeană 2021, pentru că ne-au venit toate documentele și săptămâna viitoare îi vom sprijini în desfășurarea activității și sper cât mai repede să rezolve și Adunarea Generală, să se constituie noul board și să intre într-un curs normal al activității. 200.000 de lei este cotizația, iar după modificarea în AGA (n.r. Adunarea Generală) vom aloca 500.000 de lei. Noi am prins în buget 500.000, dar asociația nu și-a făcut modificarea în statut cu cotizația de 500.000 din partea consiliului județean. În schimb, am alocat bani pentru proiecte ale asociației. Normal, cotizația este pentru funcționalitate și trebuie cheltuită până la sfârșitul anului.Nu s-a dat mai repede pentru că nu s-au depus documentele de către asociație. Asociația nu a depus dosarul de solicitare a cotizației. E un dosar care trebuie să-l depună, nu a depus acest dosar, noi avem banii aprobați de la începutul anului, când am aprobat bugetul, dar nu puteam da drumul la bani fără să avem toate documentele din partea asociației, a explicat șeful CJ Timiș.

Am aprobat cotizația pentru asociație. După cum am spus de mai multe ori, am primit în sfârșit toate documentele. Au fost verificate de către cei din aparatul de specialitate, s-a inițiat acest proiect de hotărâre și, conform deciziei Adunării Generale din cadrul asociației, am alocat suma de 200.000 de lei, obligația consiliului județean ca și cotizație.Nu discutăm de susținerea pentru proiecte, discutăm de cotizația propriu-zisă.În momentul în care va fi următoarea AGA, din toate discuțiile pe care le-am avut, această cotizație se va mări la 500.000 de lei. Noi avem prinși banii aceștia în buget, dar nu cred că anul acesta vor mai beneficia de diferența de 300.000 de lei, ținând cont că mai durează o anumită perioadă de timp până se va constitui următoarea Adunare Generală. Dacă asociația își face treaba din punct de vedere al deciziilor, categoric vor avea sprijin din partea noastră cu cotizația de 500.000 de lei, ca și obligativitate, a afirmat Călin Dobra, șeful CJ Timiș.

    • Ministerul Culturii

Extras din Adresa formulată de Cabinetul ministrului culturii George Ivașcu nr. 2791 din 8 iunie 2018, ca răspuns la interpelarea senatorului Nicu Fălcoi:

Pentru o justă alocare a fondurilor, în conformitate cu prevederile legale, MCIN (Ministerul Culturii și Identității Naționale) a solicitat ATCCE, încă din luna septembrie 2016 (!), să identifice acel portofoliu de proiecte culturale pentru care municipiul Timișoara solicită sprijin financiar de la Guvern. Prin portofoliu de proiecte înțelegem o listă de proiecte, din dosarul de candidatură, propuse spre finanțare din parte guvernului în perioada 2018-2021.În concluzie, în momentul în care portofoliul de proiecte din dosarul de candidatură al ATCCE va fi clar definit pentru perioada 2018-2021, MCIN va putea iniția demersurile necesare pentru asigurarea sprijinului financiar de la bugetul de stat.

    • Sponsori strategici (majori)

Deși, numeroși sponsori sunt interesați de parteneriate strategice multianuale cu ATCCE pentru proiectul Timișoara 2021, astfel de parteneriate încă nu au fost anunțate public într-un mod profesionist, clar și transparent. Nu există sponsori majori ai Timișoara 2021 care să fi anunțat public bugete multianuale de sponsorizare, cu obiective, proiecte și impact asumate contractual.

¹ Actul constitutiv și Statutul ATCCE
² Acte adiționale la Statutul și Actul constitutiv ATCCE
³ Dosarul de candidatură (Bidbook) al proiectului Timișoara 2021 Capitală Europeană a Culturii
⁴ Adresa Comitetului internațional de monitorizare a Timișoara 2021, iulie 2018;
⁵ Raport final al juriului de experți
⁶ Regulament pentru ocuparea prin concurs deschis a pozițiilor de expert internațional și reprezentant al mediului economic local în cadrul Consiliului Director al ATCCE

Proiectul Timișoara 2021 – netransparent și fără încredere

Proiectul Timișoara 2021 – netransparent și fără încredere

Când un oraș este desemnat Capitală Culturală Europeană, acel oraș are ȘANSA de a se dezvolta prin cultură pe mai multe planuri. Acest proiect ne poate oferi în 2-3 ani un salt de dezvoltare pe care altfel l-am face într-un deceniu – după cum putem vedea în cazul Sibiului.

Timișoara 2021, deși a pornit cu așteptări și energii uriașe, la 2 ani de la câștigare nu are rezultate vizibile. Dar orice posibilitate de implicare se lovește inevitabil de lipsa informațiilor pe care Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană (ATCCE) le ține ascunse de posibilii colaboratori și de marele public.

Ce probleme are Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană

Asociația dă semne evidente de incompetență și rea-voință. În spațiul public se trag tot mai multe semnale de alarmă, dar ATCCE nu este dispusă să intre în dialog cu nimeni, orice critică este negată sau ignorată. Câteva dintre problemele Asociației Timișoara 2021 acum, la sfârșit de 2018:

  • nu a încasat sumele necesare de la Ministerul Culturii și Consiliul Județean Timiș.
  • nu are sponsori relevanți (mari), deoarece nu a abordat profesionist relația cu aceștia.
  • nu prezintă încredere, deoarece nu a asigurat realizarea anuală a auditului extern independent privind activitatea proprie; auditul fusese solicitat, încă de la selecția din 2016, de către Comitetul Internațional de Monitorizare și, odată realizat, el trebuia dat publicității.

Mai mult, Asociația nu își apropie și nu își respectă nici măcar proprii membri.

Actualul Consiliu Director a rămas cu patru membri din totalul de 11. Din diverse motive, șapte persoane au dorit să se delimiteze de acest proiect și au preferat să demisioneze.

În aprilie 2017, au fost excluși 40 de membri din Asociație. Pentru că statutul permite excluderea pe baza de neplată a cotizației fără o notificare prealabilă, acești oameni nu au fost anunțați că urmează să li se retragă calitatea de membru.

În 2018, conform declarațiilor conducerii Asociației, au fost depuse peste 80 de adeziuni. Toate aceste persoane care doresc să devină membri ai Asociației sunt încă ținute la ușă de mai mult de jumătate de an, fără nicio informare, fără niciun dialog, fără să știe când vor fi primiți în Asociație sau cum se pot implica în proiect.

În acest context foarte îngrijorător, Asociația refuză să răspundă la orice întrebare. Orice cerere de informații și orice întrebare, atât a presei cât și din mediul civic, se lovesc de refuz. Motivul invocat: Asociația nu este obligată prin lege să răspundă! Asta în condițiile în care finanțarea proiectului se face preponderent din banii contribuabililor. Jumătate din bugetul pe anul 2017 a fost cheltuit pe salariile și onorariile echipei executive, iar ATCCE nu pare a dori deloc să ofere cetățenilor transparență și deschidere.

Ce informații trebuie să publice Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană

USR a solicitat și solicită în continuare publicarea următoarelor informații:

  • calendarul validării noilor înscriși și cel al reorganizării Consiliului Director
  • criteriile de selecție aplicate proiectelor derulate în 2018;
  • modalitățile de alegere a partenerilor culturali actuali;
  • bugetele proiectelor realizate în 2018;
  • când și cum vor fi întocmite planurile de activitate pentru 2019 și anii următori.

În 2018 încă nu a fost organizată Adunarea Generală a asociaților (membrilor), deși termenul limită prevăzut în statutul Asociației era 7 aprilie. Statul este respectat doar atunci când este în interesul actualei conduceri, în rest este ignorat cu desăvârșire.

Controlul Asociației este menținut (împotriva statutului) de un grup restrâns de persoane, care vor să fie singurii decidenți ai acestui proiect cu implicații masive în viețile noastre.

După doi ani de conflicte și puține rezultate, conducerea Asociației nu mai prezintă încredere, iar principalii actori ai proiectului – personalități și instituții culturale, lideri de opinie, mari sponsori – nu sunt primiți în acest proiect ce aparține orașului.

În tot acest „tablou”, Primăria Municipiului Timișoara pare să fi rămas „de voie, de nevoie” singurul finanțator constant, dar care, paradoxal, nu are nicio putere în Asociație.

Ce rămâne de făcut în acest moment când proiectul a fost capturat de un număr mic de oameni? Soluția a fost și rămâne aceeași, semnalată în repetate rânduri de USR: deschiderea și redarea proiectului comunității. Acest lucru se poate face prin încurajarea și facilitarea accesului în Adunarea Generală a tuturor celor care doresc să se implice, acesta fiind în fapt adevăratul for democratic de dezbateri, luare de decizii și alegere a conducătorilor proiectului Timișoara 2021.

Ruben Lațcău,
Vicepreședinte USR Timișoara