Dominic Fritz: Cer Poliției să folosească radarele fixe și să amendeze șoferii care pun în pericol vieți

Dominic Fritz: Cer Poliției să folosească radarele fixe și să amendeze șoferii care pun în pericol vieți

Refuz să mai tac și să devin astfel complicele unui stat care ucide prin indolență.

Ieri, doi tineri de 19 ani au murit într-un accident terifiant la Pasajul Michelangelo. Probabil șoferul a știut că indiferent de viteza cu care merge, nu va fi amendat.

78.796 de depășiri (!) ale limitei de viteză în ultimele 10 zile, în Pasajul Michelangelo. Asta au înregistrat radarele fixe amplasate de Primărie acolo. Mașina pe care o vedeți în fotografie practic a zburat prin pasaj cu o viteză de 140 km/h, la începutul acestei săptămâni. Nu l-a amendat nimeni pe șofer, nu i-a suspendat nimeni permisul de conducere. Circulă în continuare.

Avem pozele cu numerele de înmatriculare pentru fiecare din cei peste 78 de mii de șoferi care au călcat agresiv pedala de accelerație. Ce facem cu ele? Nimic. Suntem obligați sa le ștergem după cel mult 30 zile, pentru că Poliția Rutieră nu le poate folosi. Anul trecut am trimis toate datele la Poliție. Rezultatul? O anchetă a Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, a cărei țintă e tot… Primăria (!). S-au apucat să cerceteze dacă am protejat destul datele personale ale șoferilor care nu respectă legea, dând aceste date poliției.

Recunosc că uneori simt și eu că trăim în Absurdistan. Un stat care se vrea el însuși slab, cu frică să aplice reguli pentru toți și să-i sancționeze pe cei care pun viața celorlalți în pericol.

Cer Poliției să găsească o soluție să folosească datele înregistrate de radare și să amendeze șoferii care pun în pericol vieți. Nu putem ignora la nesfârșit aproape 240.000 de depășiri ale vitezei lună de lună, într-un singur punct în Timișoara.

Cer urgent Parlamentului și Guvernului să clarifice și să simplifice odată legislația și să includă drumurile municipale într-un sistem de radare fixe care pot trimite amenzi automat.

Câți mai trebuie să moară ca să ieșim din aceasta impotență instituțională auto-impusă?

Noi semafoare în Timișoara, cumpărate de la firmele de partid

Noi semafoare în Timișoara, cumpărate de la firmele de partid

Semaforișoara, Ep.2

Vă enervați în trafic și vă scot din minți semafoarele? Atunci va fi o mare bucurie să aflați câți bani s-au dus deja pe Bega pentru acest sistem performant, dar mai ales că ne pregătim să cumpărăm noi semafoare.

Semaforișoara a costat bugetul local – deci pe noi toți – 21,7 milioane de lei, în loc de 3,1 milioane de lei. De 7 ori mai mult decât era prevăzut inițial, iar costurile cresc. Între timp, SDM apelează la șmecherii contabile, pentru a putea face achiziții fără licitație, iar o firmă deținută de un membru PNL e foarte aproape să pună mâna pe un nou contract gras.

Aceasta este o pildă despre risipa banilor publici. Cu mai multă sau mai puțină intenție. Deci s-o luăm de la început.

Societatea de Drumuri Municipale (SDM), firmă deținută de Consiliului Local, are în Timișoara, monopol pe reparațiile de drumuri, trotuare, parcări, semnalizarea și întreținerea semnalizării rutiere. SDM este și cea care gestionează sistemul integrat de management adaptiv al traficului, așa-numita „Semaforișoara”.

Sistemul a fost implementat de un consorțiu (să-i spunem consorțiul C) care, în aprilie 2015, semna cu Primăria Timișoara un contract pe șapte luni, cu o valoare de 23,7 milioane de lei (o bună parte din fonduri UE, cu o contribuție de la bugetul local de 3,1 milioane de lei).

Punerea în funcțiune a sistemului a durat însă 18 luni, nu 7, cât era contractat inițial. Prelungirea termenului a însemnat costuri suplimentare, plătite integral din bani publici. Vorbim despre aproximativ 14 milioane de lei în plus, bani aprobați de consilierii locali.

Dar asta nu e tot! În mai 2016, Primăria Timișoara a semnat, fără licitație, un alt contract cu o altă firmă (să-i spunem firma F), firmă deținută de un membru PNL, care în timpul zilei ocupă postul de președinte al unei alte firme publice în subordinea Consiliului Local, Horticultura. Contractul privea finalizarea lucrărilor de construcții și echipamente tehnologice pentru îmbunătățirea proiectului „Trafic management și supraveghere video”. Să traducem: Primăria avea deja un contract cu consorțiul C, dar încheia cu o altă firmă un contract pentru „lucrări de îmbunătățire” pentru un sistem care nu era finalizat!

Firma F a primit 4,8 milioane de lei (un milion de euro), bani de la bugetul local.

Lucrurile merg însă și mai departe. SDM, în calitate de gestionar al acestui sistem, a ieșit, în ianuarie 2020, la cumpărături.

Avea nevoie de 36 de semafoare rutiere, 32 semafoare pentru pietoni, de automate de dirijare a traficului, licențe software și butoane pentru pietoni. Le-a și cumpărat: de la consorțiul C, prin achiziție directă! Cum a făcut? Simplu! Pentru că legea permite achiziții directe doar în limita sumei de 160.650 lei, SDM, companie versată, a „spart” contractul în exact atâtea bucăți cât să poată cumpăra de la cine vrea, la ce preț vrea!
E legal? Sigur că nu.

În mai puțin de o oră, în aceeași zi, 20 ianuarie 2020, SDM a cumpărat 58 de semafoare LED cu 83.279 lei, automate de dirijare a circulației cu 80.872 lei, licențe software cu 73.342 lei și butoane pietonale cu 12.331 lei. În total, 248.825 lei, plătiți direct, fără niciun fel de licitație.

Și mai e ceva. În 27 noiembrie 2019, dimineața, SDM a scos la licitație un „acord-cadru de lucrări de extindere a infrastructurii de fibră optică pentru sistemul «Trafic management și supraveghere video»”. Acesta ar urma să fie valabil timp de patru ani și să includă opt contracte subsecvente. Valoarea totală: până la 17,7 milioane de lei. Adică peste 3,7 milioane de euro! Ofertele au putut fi depuse până în 21 ianuarie 2020. De fapt, este una singură: din partea firmei F, cea deținută de colegul de la Horticultura.

Dominic Fritz, candidatul Alianței USR-PLUS la Primăria Timișoara

—
Am fost întrebat de câțiva concitadini în ultimele zile despre idei concrete. Aici ar fi una: haideți să nu mai risipim banii publici prin tot felul de șmenuri cu firme de partid pentru semafoare de care nimeni nu are nevoie.

(Prioritatea numărul 1 în viziunea strategică propusă de mine: ”Deschidem și digitalizăm administrația locală”. Fără o reformă profundă, asumată, nu vom rezolva nimic, în nici un domeniu.)

Un plan pentru a reduce poluarea din Timișoara și a o face respirabilă

Un plan pentru a reduce poluarea din Timișoara și a o face respirabilă

În ultimele zile, Timișoara a fost învăluită într-un praf dens, pe care l-am simțit și chiar văzut cu toții. Am ajuns să fim înecați în smog, așa cum mai vezi în orașele din China sau India. I-am cerut domnului Robu să vină cu soluții pentru a face Timișoara respirabilă. Am primit la schimb găleți de zoaie, la fel ca cetățenii ce voiau explicații de la domnul primar. Până ne va dezvălui dumnealui răspunsurile sale, vă prezentăm ce va face USR:

✅ Încurajarea transportului public și al celui alternativ

Transportul public are nevoie de mai multe benzi dedicate, nu mai puține. Unele trasee ar trebui regândite. Liniile de tramvai reabilitate, nu închise. Astfel, mijloacele de transport se vor succeda la o distanță decentă și predictibilă de timp. RATT/STPT e o societate comercială ce trebuie decăpușată, pentru a putea oferi servicii mai bune: mijloace de transport mai multe, mai noi, curate, personal amabil, stații de transport în comun decente.

Transportul alternativ are nevoie de mai multe piste de biciclete, însă piste adevărate, nu linii trasate pe trotuare și borduri înalte. Pietonii trebuie încurajați construind trotuare bune, umbrite și curate, nu forțându-i să stea o veșnicie la semafor.

✅ Îngrijirea zonelor verzi și curățenia în oraș

Mai multe parcuri și mici zone verzi în cartiere, aliniamente de arbori, stoparea tăierii în neștire a copacilor maturi și sănătoși. Spațiile verzi dintre blocuri trebuie să redevină asta, nu să fie folosite ca parcări sau gropi de gunoi. Curățenie stradală impecabilă, spălarea și stropirea străzilor, ridicarea tuturor gunoaielor abandonate, în paralel cu amendarea celor care le aruncă.

✅ Parcările

Avem nevoie urgentă de parcări! Un procent semnificativ din trafic se datorează mașinilor care se învârt inutil în căutarea unui loc de parcare. În plus, am putea elibera spațiul public de mașinile parcate lângă bordură sau pe trotuar, spațiu prețios, ce ar putea reveni pietonilor sau transportului în comun. Avem nevoie de locuri de parcare sub- sau supraterane în centru (scumpe) și de parcări rezervate pentru riverani din cartiere (ieftine).

✅ Disciplină pe șantierele din oraș

Poliția locală are obligația să amendeze camioanele ce ies pline de noroi pe drum sau care nu au conținutul acoperit. Gropile de pe spațiul public pe care le sapă furnizorii de utilități publice trebuie repede reparate, iar domeniul public refăcut întocmai. Trebuie să terminăm cu șantierele în jurul cărora e plin de nisip, pământ, praf sau noroi și cu cele lăsate de izbeliște cu săptămânile și lunile.

✅ Verificarea marilor poluatori din oraș

USR a propus Legea Mirosurilor, proiect îngropat momentan în Parlament. Îl vom scoate la lumină. Agenția pentru Protecția Mediului* trebuie însă să-și facă serios treaba și să amendeze orice firmă nu respectă normele și îi asfixiază pe oameni.

✅ Verificarea noxelor mașinilor aflate în trafic

Trebuie să încheiem epoca mașinilor ce trec Inspecția Tehnică Periodică deși ele lasă un nor de fum în spate. Ca măsură suplimentară, Timișoara și restul orașelor României se vor curăța prin controale mixte în trafic (Poliție – Registrul Auto Român*), care să verifice starea tehnică a vehiculului și mai ales nivelul emisiilor poluante.

✅ Reducerea traficului din oraș

Terminarea centurii* sud e o prioritate, dar și partea de nord-vest e neglijată. Inelul IV trebuie terminat cât mai repede, ca să scăpăm de traficul de tranzit din centrul orașului. Iar pentru cei care locuiesc în periurban, dar vin în Timișoara pentru job și divertisment, trebuie să dezvoltăm un transport public cu adevărat regional.

Domnule Robu, în loc să promiteți diplome pentru „cetățenii de rușine” (de când un primar are dreptul să-și numească astfel concetățenii?!), nu mai bine veniți cu un PLAN urmat de MĂSURI concrete pentru a face aerul din oraș un aer „nu bun, ci excelent”?

*știm că Agenția pentru Protecția Mediului, Registrul Auto Român sau construcția centurii nu cad în responsabilitatea unui primar, însă primarul unui mare oraș din România poate și trebuie să adreseze constant aceste probleme;

Proiectul de Trafic Management și Siguranță a Traficului (Unda Verde) ne-a costat de 7 ori mai mult decât trebuia!

Proiectul de Trafic Management și Siguranță a Traficului (Unda Verde) ne-a costat de 7 ori mai mult decât trebuia!

Semaforișoara, Ep.1

Sistemul integrat de management adaptiv al traficului implementat în Timișoara este deseori pomenit la superlativ în spațiul public de către reprezentanții administrației locale, văzut ca un proiect de mare succes al actualei administrații. Dar, dacă lucrurile stau într-adevăr foarte bine, atunci de ce atât de mulți timișoreni sunt nemulțumiți de condițiile de trafic? 

Contrariați de discrepanța dintre aceste declarații și nemulțumirile timișorenilor, am început o analiză detaliată în acest sens, iar concluziile obținute sunt foarte interesante.

Astăzi vom vorbi despre bani și durata de implementare: 

  • cât trebuia să coste acest proiect? 
  • cât a costat la final?
  • estimarea inițială de timp pentru implementarea sistemului, respectiv cât a durat efectiv implementarea acestui proiect.

În aprilie 2015, Primăria Municipiului Timișoara a semnat un contract de tip ”turn-key” (la cheie) cu Consorțiul Swarco Traffic România – Avitech – Swarco Mizar, nr. 99 / 23.04.2015, cu valoarea contractuală de 19.960.632 lei + TVA și cu o durată de implementare de 7 (șapte) luni. 

Proiect cu finanțare europeană, POR 2007-2013 axa1, cod SMIS 40398, costul acestei investiții trebuia acoperit în mare parte din fonduri nerambursabile (FEN), cu următoarele surse de finanțare:

  • Bugetul local    → 3,1 mil. lei
  • Bugetul de stat → 2,6 mil. lei
  • Fonduri FEN    → 13,8 mil. lei

Proiectul de Trafic Management -costuri inițiale

Dar, cum viața bate filmul, durata de implementare a acestui proiect a durat 18 luni în loc de cele 7 inițial contractate. Astfel, pe parcurs s-au semnat două addendum-uri la contractul inițial,  oficializate prin două hotărâri de Consiliu Local: HCL Nr. 551 / 16.12.2015, respectiv HCL Nr. 83 / 09.09.2016.

Aceste prelungiri ale termenului inițial de execuție au venit și cu costurile de rigoare asociate, costuri plătite INTEGRAL de la bugetul local, după cum urmează:

  • HCL Nr.551 / 16.12.2015    3,9 mil lei + TVA
  • HCL Nr.83 / 09.09.2016    9,9 mil lei + TVA

Această situație ridică 2 întrebări importante: 

  • dacă vina pentru aceste întârzieri aparține Primăriei Timișoara, de ce nimeni din administrația locală nu și-a asumat acest eșec contractual? Este vorba despre un cost suplimentar plătit INTEGRAL din bugetul local de de aproximativ 14 mil. lei.
  • dacă vina pentru aceste întârzieri aparține contractantului, în acest caz Consorțiului Swarco, de ce nu s-au obținut penalități pentru perioada de întârziere având în vedere că în contract sunt stipulate penalități de 0.5% din valoarea contractului / zi de întârziere?

Și mai bizară este semnarea unui alt contract cu privire la sistemul de management adaptiv al traficului. În mai 2016 Municipiul Timișoara a semnat cu firma locală Backup Technology s.r.l., un contract semnat în urma unei cereri de ofertă (nu prin licitație!), contractul nr. 75 / 26.05.2016. 

Scopul acestui contract este următorul: 

  • Art. 4.1: ”Executantul se obligă să execute și să finalizeze lucrările de construcții și echipamente tehnologice pentru îmbunătățirea proiectului ”Trafic management și supraveghere video”, cod SMIS 40398…” 

Cu alte cuvinte, Primăria a semnat un contract ”la cheie” cu Consorțiul Swarco, contract prin care Swarco s-a angajat să execute TOATE lucrările necesare pentru implementarea cu succes a sistemului integrat de management adaptiv al traficului. În paralel, aceeași Primărie mai semnează cu un contractant diferit un alt contract pentru „lucrări de îmbunătățire” a unui sistem a cărei implementare nici nu era finalizată în mai 2016. Acest contractant diferit a subcontractat apoi tot Consorțiul Swarco pentru aceste lucrări, ceea ce înseamnă că Swarco executau atât un proiect la cheie cât și îmbunătățiri la acest proiect înainte ca el să fie măcar finalizat.

Merită menționat că valoarea acestui contract este de 4,8 mil. lei, plătiți cu toții de la bugetul local. Durata de implementare era de 30 de zile, dar în realitate ea a fost de 5 (cinci) luni!

Sumarizând toate cele spuse mai sus, sistemul integrat de management adaptiv al traficului implementat în Timișoara trebuia să coste bugetul local 3,1 mil lei, pe o durată de implementare de 7 luni. În realitate, Primăria Timișoara a plătit de la bugetul local 21,7 mil. lei, iar durata de implementare a fost de 18 luni!

Proiectul de Trafic Management -costuri finale

Proiectul de Trafic Management -perioada de execuție

Concluzia este simplă: Proiectul „Unda verde” ne-a costat o mică avere, fiind un proiect prost implementat, cu multe aspecte ce nu pot fi explicate în niciun fel.

Acesta e doar un prim episod dintr-o analiza mai amplă pe care USR Timișoara o face proiectului de management al traficului din oraș. Despre cât de prost este acest sistem „smart” vom mai vorbi.

Alin Ciobanu, membru USR Timișoara

Haosul de pe strada Ripensia arată că Primăria Timișoara nu are un plan bun pentru a rezolva problemele de trafic din oraș

Haosul de pe strada Ripensia arată că Primăria Timișoara nu are un plan bun pentru a rezolva problemele de trafic din oraș

În urmă cu o lună, Primăria Timișoarei a decis să elimine banda specială de pe strada Cluj folosită de transportul în comun, taxi-uri și salvări. Tot acest trafic a fost redirecționat pe Str. FC Ripensia, o stradă care nu a fost concepută pentru a susține mijloacele de transport în comun. Acum ni se propune o nouă reorganizare a traficului pe strada Cluj, unde vom avea acea bandă unică, însă în sens invers.

Oamenii din zonă s-au arătat revoltați de aceste mișcări și pe bună dreptate! Primăria Timișoara nu are un plan de a rezolva problemele de trafic din oraș. În loc să aducă specialiști și să ia exemplul altor orașe similare europene, administrația locală face doar experimente pe seama sănătății și siguranței locuitorilor.

Benzile de pe Str. FC Ripensia sunt prea înguste pentru a permite circulația autobuzelor în condiții de siguranță (doar 2,8m lățime). Locuitorii din zonă s-au trezit cu aceste modificări anunțate de pe o zi pe alta, o practică obișnuită (din păcate) pentru Primăria noastră și o dovadă a lipsei de respect față de cetățeni.

Problemele concrete introduse de aceste modificări:

  • Salvările și mijloacele de transport în comun au timpi crescuți de deplasare, în condițiile în care se crează frecvent blocaje pe Str. FC Ripensia;
  • Pietonii nu sunt în siguranță pe trotuarul de pe Str. FC Ripensia, cu mașini trecând cu 50km/h la câțiva zeci de centimetri de ei;
  • Poluarea și zgomotul suplimentar pentru locuitorii din zona respectivă, mii de oameni pe sub ferestrele cărora trec mai nou și salvări și autobuze;

USR Timișoara a cerut Primăriei informații privind studiile și analizele pe care s-au bazat aceste modificări de trafic și strategia pentru dezvoltarea zonei în viitor. Așteptăm deocamdată răspunsul Primăriei la această cerere, cu speranța că modificările au avut la baza unele analize, în contextul în care proiectul de Trafic management “unda verde” prevede posibilitatea efectuării unor simulări virtuale de trafic.

În aceste condiții, cerem Primăriei:

  • Revenirea la situația anterioară, în care mijloacele de transport în comun aveau o bandă dedicată pe străzile Arieș și Cluj, dinspre Casa Tineretului, către Piața Leonardo da Vinci (zona pasajului Michelangelo);
  • Schimbările de aceste magnitudini ale traficului și din asemenea zone să fie bazate pe studii & simulări de trafic și să fie discutate public înainte de a fi implementate
  • Realizarea unui studiu pentru implementarea unei benzi dedicate mijloacelor de transport în comun pe sensul Michelangelo – Spitalul Județean. Realizarea acestei benzi dedicate transportului în comun ar putea aduce beneficii traficului, însă eliminarea benzii dedicate transportului public în sens invers crează o situație mult mai rea decât înainte și e exact inversul „prioritizării transportului în comun”.

Viața timișorenilor nu mai trebuie să depindă de dispoziția și toanele unui om. Nu putem să facem planuri pentru trafic în funcție de cheful cu care se trezește domnul primar. Azi vrea în stânga, mâine în dreapta. Avem nevoie de o administrație care știe ce face, care leagă soluțiile de un plan pe termen lung și vorbește cu oamenii.

a declarat Dan Reșitnec, președinte USR Timișoara.

Cum putem decongestiona traficul din Timișoara. Câteva principii pentru mobilitate urbană durabilă

Cum putem decongestiona traficul din Timișoara. Câteva principii pentru mobilitate urbană durabilă

La anumite ore (și mai ales în zilele ploioase), traficul din Timișoara abia mai răsuflă. Centrul e adesea împânzit de coloane de mașini ce stau.

Noi credem că e timpul pentru o altă abordare a problemei deplasării prin oraș. Lărgirea străzilor în dauna trotuarelor și a spațiului verde sau anularea trecerilor de pietoni sunt experimente încercate și în alte locuri și care nu au funcționat.

Rezolvarea la problemele prezentului și ale viitorului nu stă în idei din trecut, iar experiența altor orașe europene similare ar trebui să fie o sursă de inspirație pentru noi. Așadar, ce-i de făcut?

Haideți să vedem ce altceva le putem oferi oamenilor. Câteva principii pe baza cărora ar trebui regândită mobilitatea în Timișoara:

🔹 Siguranța în trafic e primordială, iar aici planificarea și starea infrastructurii joacă un rol important. Drumuri fără gropi, intersecții gândite corect, piste sigure și treceri de pietoni adecvate vor spori, pentru toată lumea, senzația de securitate în trafic.

🔹 Experiența orașelor din vest ne arată că un transport în comun impecabil este cea mai bună variantă de decongestionare a traficului. Transportul în comun trebuie sa fie de încredere și să ofere o alternativă viabilă. Mijloacele de transport trebuie să se succeadă la o distanță decentă și predictibilă de timp.

🔹 Parcările. Avem nevoie urgenta de parcaje! Conform studiilor europene, un procent semnificativ din trafic se datorează mașinilor care se învârt inutil în căutarea unui loc de parcare. În plus, am putea elibera spațiul public de mașinile parcate lângă bordură sau pe trotuar, spațiu prețios, ce ar putea reveni pietonilor sau transportului în comun.

🔹 Sănătatea tuturor trebuie avută în vedere. Transportul personal motorizat e, conform datelor de mediu, sursa cea mai mare de poluare din orașe. Mașinile sau autobuzele poluante ar trebui înlocuite de variante electrice (tramvaie, troleibuze, autobuze electrice), dar și încurajându-i pe oameni să aleagă transportul alternativ ori să meargă pe jos.

🔹 Spațiul public să fie împărțit într-un mod corect, și celor ce merg cu mașina, dar și celor ce preferă transportul în comun, bicicleta sau mersul pe jos. Spațiul disponibil e clar limitat și, în plus, nu toți oamenii au mașini. De ce sa gândim spațiul public exclusiv în jurul mașinilor? Nu e oare mai important să gândim orașul în jurul oamenilor și să mizăm pe echitate geografică?

Problema este una dificilă, dar cu care s-au confruntat toate orasele istorice din Europa. Dar dacă refuzăm să învățăm din greșelile altora, măcar să învățăm din ale noastre.

Făcând mașina personală singurul mod confortabil și eficient de transport, am suprasaturat drumurile și ne-am condamnat la frustrare și nervi.

Trebuie să începem să luăm măsuri imediat. Și o vom face, pentru că nu avem de ales.