Unde se află proiectul Timișoara Capitală Europeană a Culturii cu un an și jumătate rămas până în 2021

Unde se află proiectul Timișoara Capitală Europeană a Culturii cu un an și jumătate rămas până în 2021

Asociația Timișoara 2021 a câștigat dreptul și responsabilitatea de a organiza și gestiona activitățile culturale pentru pregătirea titlului de Capitală Europeană a Culturii. Cu toate astea, majoritatea demersurilor s-au concentrat pe spectacole și evenimente fără un impact marcant și fără a se respecta angajamentele din dosarul de candidatură. Am avut evenimente plătite din banii publici, evenimente lipsite de vizibilitatea și impactul în comunitate care să-i justifice.

Pe partea de infrastructură culturală, la 3 ani de la câștigare a titlului, nu avem nici un șantier început sau măcar dat în licitație, avem doar promisiuni de la toate instituțiile. Primăria nu a reușit să demareze Multiplexity, Turnul de Apă din Iosefin încă așteaptă o soluție de refuncționalizare, iar Centrul Cultural Mărăști a fost abandonat deși se regăsește teoretic pe bugetul orașului în fiecare dintre ultimii 3 ani. Consiliul Județean a promis că va reabilita și va introduce în circuit Muzeul Huniade, lucru de care a uitat, deși a încheiat anul trecut cu excedent de sute de milioane. Ministerul Culturii ne promite un Muzeu al Revoluției, deși suntem doar la un an și jumătate de 2021 și abia s-a stabilit locația. Sumele de bani pe care ministerul le promite pentru 2021 sunt promisiuni, fără surse de finanțare clară.

În 2 ani de pregătiri pentru anul 2021, Asociația Timișoara 2021 a cheltuit aproape 10 milioane de lei (mai exact, 9.688.394 lei), din care 99% sunt bani publici, adică bani ai cetățenilor Timișoarei și Timișului, și într-o proporție mai mică ai României.

Deși USR Timiș a semnalat public, în repetate rânduri, lipsa de transparență și dialog a Asociației privind modul de utilizare în special a banilor publici încasați, nici astăzi nu sunt prezentate public rapoarte financiare profesioniste privind banii cheltuiți, nici de către Asociație, nici de către cele două administrații – Robu și Dobra, responsabile de modul de folosire a banilor de la bugetele local și județean.

Pentru anul 2019, Primăria și Consiliul Local Timișoara au decis alocarea a încă 11 milioane de lei la bugetul local pentru Asociație. Din această sumă, 10 milioane lei sunt alocate cu încălcarea legii 52/2003 privind transparența decizională, proiectul de hotărâre aferent nefiind publicat pe site-ul primăriei pentru consultare publică.

Atitudinea Asociației față de opinia publică și cetățeni este acceptată și chiar întărită de finanțatorului său principal, Primăria Timișoara, care se comportă cu aceeași opacitate și aroganță față de cetățeni, nepublicând pe site-ul propriu anexele care stau la baza alocării a aproape 10 milioane de lei de la bugetul local pentru Asociație, între care cele mai importante sunt: expunerea de motive, raportul de specialitate al Casei de Cultură a Municipiului Timişoara și programului cultural prioritar aferent anului 2019, pe care se vor cheltui 10 milioane de lei în cele 7 luni rămase din 2019.

Pentru 2019, mai sunt așteptate de Asociație 2,145 milioane lei, bani publici de la Consiliul Județean Timiș și 1,6 milioane lei, bani publici de la Guvernul României, prin Ministerul Culturii.

Dată fiind această situație a valorilor banilor publici cheltuiți de Asociația Timișoara 2021, cerem din nou tuturor actorilor responsabili punerea în practică a valorii fundamentale privind transparența utilizării acestor bani.

Cerem Asociației Timișoara 2021 să publice rapoarte anuale pentru anii 2017 și 2018, prin care să prezinte opiniei publice:

  1. proiectele derulate, fiecare cu bugetele aferente cheltuite;
  2. impactul fiecărui proiect derulat, adică:
    • artiști locali implicați;
    • publicul atras;
    • schimbările produse în comunitate;
  3. criteriile de alegere ale partenerilor pentru proiectele derulate.

Cerem administrațiilor Robu și Dobra să respecte prevederile legii 52/2003, punând în consultare publică proiectele de hotărâre prin care alocă bani publici Asociației și să reprezinte garantul bunei utilizări a banilor publici alocați Asociației și cheltuiți de aceasta, prin solicitarea și publicarea de rapoarte privind utilizarea acestor bani.

Avem nevoie de investiții durabile, de care să ne putem bucura zeci de ani de acum înainte. În schimb, am primit doar evenimente fușerite care mizează pe ideea că timișorenilor fie nu le pasă, fie că vor uita.

Timișorenilor le pasă de cum sunt cheltuiți banii lor, le pasă de renumele orașului și le pasă de infrastructură, inclusiv cea culturală.

USR Timișoara va continua să lupte pentru a salva acest proiect, în măsura în care se mai poate. Titlul de Capitală Culturală este mai mult decât o onoare, este o provocare la înălțimea căreia nu reușim încă să ne ridicăm, dar care nu trebuie sub nicio formă abandonată.

Ruben Lațcău,

Vicepreședinte USR Timișoara

Transparența în primăriile din Timiș

Transparența în primăriile din Timiș

Primăriile din Timiș nu respectă legea privind transparența, adică nu fac publice informații legate de activitatea instituției și a aleșilor locali.

Este dreptul legal al cetățenilor de a fi constant informați în legătură cu ceea ce fac administrațiile locale. Este, de asemenea, și un lucru absolut necesar pentru o bună guvernare locală. Dar politicienii ”de rit vechi” sunt mult mai interesați să nu știe nimeni cum cheltuie banii locali, decât să creeze un dialog real cu cetățenii.

Județul nostru numără 99 de primării, dintre care, doar:

– 21% dintre primării publică proiectele de Hotărârile de Consiliu Local
– 49% dintre primării publică Hotărârile de Consiliu Local
– 70% dintre publică lista consilierilor locali
– 35% dintre publica declarațiile de avere și de interese ale aleșilor locali și ale funcționarilor publici
– 0% dintre primării publică toate Rapoarte anuale de activitate ale primarului, viceprimarului și consilierilor locali

În urma analizei noastre, rezultatele sunt şocante:

În anul 2019, din cele 99 de primării ale județului, DOAR 11 îndeplinesc criteriile minimale de transparență luate în considerare și anume: publicarea proiectelor de HCL, a HCL, lista consilierilor locali, declarațiile de avere și interese

Nici măcar un sfert dintre primăriile din județ nu respectă cerința prevăzută în Legea 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, de a publica proiectele de hotărâri ale consiliului local. Este important ca cetățenii să cunoască aceste proiecte și să aibă posibilitatea de a formula sugestii, observații asupra proiectului sau a cere chiar organizarea unei dezbateri publice.

Acesta este dreptul lor legal!

Atât aleșii noștri cât și instituțiile lucrează în serviciul cetățenilor. Sunt plătiți din bani publici pentru a servi comunitatea, nu propriile lor interese. Astfel, este absolut necesar ca membrii comunității să poată monitoriza activitățile aleșilor locali.

În momentul în care primarii și consilierii locali nu mai reprezintă interesele oamenilor de bună credință, aceștia trebuie schimbați.

Cu cât este mai transparentă o instituție, încrederea oamenilor va crește și acest lucru va duce la o mai bună cooperare dintre administrația locală și comunitate.

USR Timiș a trimis Consiliului Județean și Prefecturii lista cu rezultatele monitorizării respectării transparenței decizionale în mediul online, de către primăriile din județ și va solicita primăriilor conformarea la prevederile legale.

Analiza s-a făcut utilizând adresele paginilor WEB ale primăriilor din județ, așa cum apar acestea pe pagina Consiliului Județean Timiș în perioada 11-19 februarie 2019, de către membrii USR Timiș, sub coordonarea vicepreședintelui USR Timișoara, Rodica Militaru.

Toate informațiile studiului le găsiți aici.

Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană stinge lumina. Proiectul Timișoara 2021 confiscat

Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană stinge lumina. Proiectul Timișoara 2021 confiscat

Titlul de Capitală Culturală Europeană primit de Timișoara este o șansă uriașă pentru oraș. Timișoara ar trebui să devină atractivă, un oraș magnet pentru turiști și tinerii profesioniști deopotrivă.

Chiar în dosarul de candidatură acest scop era explicit prezentat:

Asumându-și această candidatură, Timișoara dorește să devină un oraș în care excelența culturală le conferă încredere de sine cetățenilor săi și puterea de a provoca schimbări prin participare și implicare.

USR Timișoara a atras în mod repetat atenția asupra faptului că Asociația una își asumă și alta face: nu își respectă statutul, promisiunile și membrii, refuza un dialog real cu orașul pe care îl reprezintă și cu membrii marcanți ai vieții culturale din cetate, cu care este într-un conflict contraproductiv.

Mult după termenul stabilit de statut – 7 aprilie – Asociația convoacă, în sfârșit, Adunarea Generală a Asociaților (AGA), în 26.11.2018. Ordinea de zi nu include, din păcate, problematica validării/invalidării celor peste 80 de cereri de adeziune depuse pentru intrarea în Asociație. De ce fac asta? Deoarece conducerea Asociației dorește mai întâi modificarea statutului, pentru a putea ulterior bloca intrarea în Asociație a persoanelor indezirabile. Asta în ciuda faptului ca AGA, conform celor declarate public, tocmai din acest motiv a fost amânată, pentru a se putea procesa numărul mare de cereri și pentru a aștepta pe toată lumea care dorește să intre în Asociație.

Schimbările propuse în noul statut, prin care se dorește impunerea abuzivă a controlului asupra celor ce intră și rămân în Asociație, sunt o dovada clară de rea credință, de intenția de a confisca Asociația și implicit de a controla cheltuirea unor importante sume de bani publici.

Ce probleme sunt în noul statut al Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană

Bariere la intrarea în Asociație și dorința de control sunt evidente din următoarele prevederi abuzive, dacă nu chiar ilegale:

ART. 5.23 Consiliul Director are următoarele atribuții:

LIT.L). analizează cererile de adeziune depuse și decide cu privire la aprobarea de principiu a acestora. Supune spre aprobare cererile de adeziune trimise către Adunarea generală. Oricare dintre membrii Consiliului Director, cu ocazia analizei cererilor de adeziune, poate sa își exprime dreptul de veto decisiv în aprobarea sau respingerea de principiu a cererii de adeziune primită;

Prevederea lasă loc unor discriminări absolute, pur subiective, în absența unor criterii și/sau situații în care un astfel de drept de veto decisiv de respingere s-ar putea aplica.

ART. 7.1 Drepturile membrilor asociați

LIT.F). să refuze primirea de noi membri în Asociație, Adunarea Generala și Consiliul Director fiind ținuți de acest vot decisiv, oricare ar fi numărul membrilor care își exprima opțiunea de refuz în cadrul Adunării Generale;

Nu doar ca nu exista criterii și situații în care s-ar aplica refuzul de a primi pe cineva, dar oricare dintre membri va avea aceasta putere de a refuza pe oricine dorește, aceasta putere de a refuza fiind deasupra de Adunarea Generală a Asociaților și Consiliul Director. S-ar putea prevedea, eventual, o majoritate calificata de 2/3 din AGA, dacă se considera ca doar 1/2 din AGA nu este suficient. În fond, este vorba de restrângerea drepturilor unor persoane fizice sau juridice. Mai departe, decizia arbitrară a unei persoane numite în Consiliul Director sau a unui simplu membru de a refuza intrarea unui nou membru poate conduce la acțiuni din partea membrului respins astfel arbitrar.

Constatăm și minimizarea puterii de intervenție în decizii a Adunării Generale a Asociaților:

ART. 5.4 Adunarea Generala ordinară sau extraordinară poate fi convocată de decizia Consiliului Director […]

Așadar simplii membri nu pot convoca Adunarea Generală a Asociaților, doar Consiliul Director are această putere. În plus, termenul de 7 aprilie (nerespectat până acum) a fost eliminat.

Considerăm că Adunarea Generală a Asociaților ar trebui să poată fi convocata și la cererea a cel puțin 1/3 din numărul membrilor. Legea nu prevede, dar e o clauza uzuală, altfel AGA ajungând să depindă doar de Consiliul Director.

ART. 5.7 Propunerile de completare / modificare a ordinii de zi pot fi efectuate de membri asociați reprezentând cel puțin jumătate plus unu din totalul membrilor înscriși la data întrunirii AGA.

Prevedere extrem de prohibitivă și nejustificată. Practic stabilirea ordinii de zi stă doar în puterea Consiliului Director.

Este stânjenitor ca în orașul Revoluției și al libertății, o Asociație care și-a asumat un proiect bazat pe participare și implicare dorește statuarea bunului plac și a arbitrarului în ceea ce privește acceptarea membrilor și ignoră cutumele democratice. Lipsa de transparență, opacizarea și dorința de control trezesc suspiciuni de rea voință, incompetență sau chiar de corupție. Aceste practici trebuie să înceteze.

USR îi cere Asociației să respecte dosarul de candidatură. Să aibă reguli de funcționare democratice, să dea dovadă de transparență și de respect pentru cetățenii pe care îi reprezintă și din ai căror bani își finanțează mare parte din proiectele culturale. Ceea ce se întâmplă acum este absolut inacceptabil și riscă să distrugă tot potențialul de dezvoltare ce vine odată cu acest proiect.

Mihaela Paula Rusu,
Membru în Biroul Local al USR Timișoara

Ruben Lațcău,
Vicepreședinte USR Timișoara

Proiectul Timișoara 2021 – netransparent și fără încredere

Proiectul Timișoara 2021 – netransparent și fără încredere

Când un oraș este desemnat Capitală Culturală Europeană, acel oraș are ȘANSA de a se dezvolta prin cultură pe mai multe planuri. Acest proiect ne poate oferi în 2-3 ani un salt de dezvoltare pe care altfel l-am face într-un deceniu – după cum putem vedea în cazul Sibiului.

Timișoara 2021, deși a pornit cu așteptări și energii uriașe, la 2 ani de la câștigare nu are rezultate vizibile. Dar orice posibilitate de implicare se lovește inevitabil de lipsa informațiilor pe care Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană (ATCCE) le ține ascunse de posibilii colaboratori și de marele public.

Ce probleme are Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană

Asociația dă semne evidente de incompetență și rea-voință. În spațiul public se trag tot mai multe semnale de alarmă, dar ATCCE nu este dispusă să intre în dialog cu nimeni, orice critică este negată sau ignorată. Câteva dintre problemele Asociației Timișoara 2021 acum, la sfârșit de 2018:

  • nu a încasat sumele necesare de la Ministerul Culturii și Consiliul Județean Timiș.
  • nu are sponsori relevanți (mari), deoarece nu a abordat profesionist relația cu aceștia.
  • nu prezintă încredere, deoarece nu a asigurat realizarea anuală a auditului extern independent privind activitatea proprie; auditul fusese solicitat, încă de la selecția din 2016, de către Comitetul Internațional de Monitorizare și, odată realizat, el trebuia dat publicității.

Mai mult, Asociația nu își apropie și nu își respectă nici măcar proprii membri.

Actualul Consiliu Director a rămas cu patru membri din totalul de 11. Din diverse motive, șapte persoane au dorit să se delimiteze de acest proiect și au preferat să demisioneze.

În aprilie 2017, au fost excluși 40 de membri din Asociație. Pentru că statutul permite excluderea pe baza de neplată a cotizației fără o notificare prealabilă, acești oameni nu au fost anunțați că urmează să li se retragă calitatea de membru.

În 2018, conform declarațiilor conducerii Asociației, au fost depuse peste 80 de adeziuni. Toate aceste persoane care doresc să devină membri ai Asociației sunt încă ținute la ușă de mai mult de jumătate de an, fără nicio informare, fără niciun dialog, fără să știe când vor fi primiți în Asociație sau cum se pot implica în proiect.

În acest context foarte îngrijorător, Asociația refuză să răspundă la orice întrebare. Orice cerere de informații și orice întrebare, atât a presei cât și din mediul civic, se lovesc de refuz. Motivul invocat: Asociația nu este obligată prin lege să răspundă! Asta în condițiile în care finanțarea proiectului se face preponderent din banii contribuabililor. Jumătate din bugetul pe anul 2017 a fost cheltuit pe salariile și onorariile echipei executive, iar ATCCE nu pare a dori deloc să ofere cetățenilor transparență și deschidere.

Ce informații trebuie să publice Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană

USR a solicitat și solicită în continuare publicarea următoarelor informații:

  • calendarul validării noilor înscriși și cel al reorganizării Consiliului Director
  • criteriile de selecție aplicate proiectelor derulate în 2018;
  • modalitățile de alegere a partenerilor culturali actuali;
  • bugetele proiectelor realizate în 2018;
  • când și cum vor fi întocmite planurile de activitate pentru 2019 și anii următori.

În 2018 încă nu a fost organizată Adunarea Generală a asociaților (membrilor), deși termenul limită prevăzut în statutul Asociației era 7 aprilie. Statul este respectat doar atunci când este în interesul actualei conduceri, în rest este ignorat cu desăvârșire.

Controlul Asociației este menținut (împotriva statutului) de un grup restrâns de persoane, care vor să fie singurii decidenți ai acestui proiect cu implicații masive în viețile noastre.

După doi ani de conflicte și puține rezultate, conducerea Asociației nu mai prezintă încredere, iar principalii actori ai proiectului – personalități și instituții culturale, lideri de opinie, mari sponsori – nu sunt primiți în acest proiect ce aparține orașului.

În tot acest „tablou”, Primăria Municipiului Timișoara pare să fi rămas „de voie, de nevoie” singurul finanțator constant, dar care, paradoxal, nu are nicio putere în Asociație.

Ce rămâne de făcut în acest moment când proiectul a fost capturat de un număr mic de oameni? Soluția a fost și rămâne aceeași, semnalată în repetate rânduri de USR: deschiderea și redarea proiectului comunității. Acest lucru se poate face prin încurajarea și facilitarea accesului în Adunarea Generală a tuturor celor care doresc să se implice, acesta fiind în fapt adevăratul for democratic de dezbateri, luare de decizii și alegere a conducătorilor proiectului Timișoara 2021.

Ruben Lațcău,
Vicepreședinte USR Timișoara

USR propune un model de bune practici pentru transparentizarea contractelor publice

USR propune un model de bune practici pentru transparentizarea contractelor publice

În ultimul trimestru al anului trecut ne-am străduit să convingem autoritățile locale să adopte un model eficient de bune practici de contract management și de comunicare externă.

Ce informații din contracte trebuie prezentate cetățenilor

Pe scurt, am propus Primăriei Timișoara să impună tuturor firmelor angajate în implementarea lucrărilor din bani publici trimiterea lunară a unui raport standardizat de stare. Minimumul de informații care trebuie să se regăsească în acest raport sunt următoarele, în funcție de stadiul implementării contractului:

  1. parțile contractactuale implicate;
  2. număr de contract, valoare contract;
  3. data de începere a lucrarilor;
  4. data de finalizare a acestora, data actualizată conform evoluției contractuale adică să includă, acolo unde este cazul, noile termene contractuale conform actelor adiționale de prelungire a termenelor contractuale;
  5. prezentarea graficului de implementare cu progresul actualizat, inclusiv cu prezentarea progresului lunar, grafic care să conțină maxim 5 etape intermediare (”major milestones”);
  6. situația recepțiilor de terminare a lucrărilor, exprimarea valorii finale a contractului în procente și valoare absolută comparativă cu valorile inițiale din contract;
  7. situația decontărilor la zi exprimată în procente și valoare absolută relativ la valoarea contractuală;

Din motive de eficiență, formatul acestui raport trebuie să fie în mod obligatoriu unul unitar, impus de Primărie.

Cum ar putea fi prezentate informațiile din contractele publice

De asemenea, am propus administrației locale din Timișoara să implementeze în paralel o aplicație publică dedicată monitorizarii lucrărilor publice, aplicație care să permită utilizatorilor accesul rapid la toate documentele contractuale relevante, inclusiv la aceste rapoarte de stare pentru fiecare obiectiv monitorizat și, de asemenea, să permită documentarea progresului din teren prin încărcarea de fotografii relevante şi posibilitatea de semnalare a unor eventuale nereguli.

Avantajele implementării unei astfel de metodologii de lucru sunt evidente:

  1. monitorizarea în mod eficient a tuturor șantierelor deschise, cu indicatori reali pentru măsurarea progresului din teren;
  2. transparentizarea și eficientizarea comunicarii externe cu toate grupurile interesate (presă, cetățeni, reprezentanți din spațiul civic), cu efect imediat în reducerea substanțială a numărului de cereri de informații în baza legii 544/2001 și, implicit, degrevarea semnificativă a resurselor Primăriei de la această activitate;
  3. transparentizarea actului de guvernare local cu privire la activitățile de contract management pentru lucrările executate din banii publici;
  4. eficientizarea procedurilor de lucru în mediul intern, deoarece toate direcțiile de lucru ale Primăriei ar avea accces imediat la informația contractuală relevantă;

Și, pentru ca lucrurile să fie și mai clare, colegul nostru Călin Badiu a creat printr-un efort personal un exemplu de astfel de aplicație, pe care USR Timisoara a oferit-o în mod gratuit autoritătilor locale.

Deși rezultatul acțiunilor noastre îl cunoașteți sau cel puțin îl puteți intui, știți oare cât ar dura ca o astfel de metodologie de lucru să devină practică curentă în Primăria Timișoara? Sau chiar la Consiliul Județean Timiș? Maximum 3 luni. Cu o singură condiție: cu altfel de oameni la conducerea instituților.

Cătălin Drulă – USR propune măsuri concrete care să deschidă Parlamentul către cetățeni

Cătălin Drulă – USR propune măsuri concrete care să deschidă Parlamentul către cetățeni

Aceste măsuri vor crește transparența și participarea publicului în actul de legiferare.

În prezent interacțiunea cu site-urile Camerei Deputaților sau Senatului privind procesul legislativ poate fi o experiență frustrantă pentru cetățeni.

Ce se întâmplă acum:

În comisiile de specialitate (Transporturi, Sănătate, Educație, IT, etc) se iau cele mai importante decizii din Parlament. Ședințele de comisii nu se înregistrează video și nu se transmit live decât prin excepție (marea majoritatea nu sunt înregistrate).

Nu sunt disponibile stenograme pentru ce se discută în comisii sau informații despre prezența parlamentarilor și cum a votat fiecare.

Textele de lege propuse, amendamentele, avizele diverselor autorități sunt de multe ori PDF-uri scanate. Nu se pot indexa de motoarele de căutare, nu se poate căuta în ele, practic sunt foarte greu folosibile.

Amendamentele sunt, de multe ori, cea mai importantă parte din tot procesul legislativ, dar nu sunt disponibile public decât post-factum, după adoptarea sau respingerea lor.

Nu există o platformă facil de utilizat pentru consultări on-line pe marginea proiectelor de legi sau amendamentelor, precum au parlamentul francez sau administrația islandeză.

Sunt doar câteva exemple care arată că mai este o cale lungă de parcurs până la un Parlament Deschis, un parlament al cetățenilor. E un drum pe care USR vrea să fie făcuți pași concreți.

Ce propune USR:

1) înregistrarea și transmiterea live video a tuturor ședințelor comisiilor parlamentare.
2) consemnarea prezenței și a voturilor nominale atât în comisii, cât și în plen, cu publicarea lor în timp real
3) utilizarea formatelor editabile pentru documentele din procesul legislativ, care permit atât preluarea automată, cât și găsirea cu ușurință a informațiilor
4) facilitarea consultării publice pe inițiativele legislative printr-o platformă de consultare online cu cetățenii
5) publicarea amendamentelor propuse în procesul legislativ pe Internet, de la momentul depunerii lor

Cerem tuturor forțelor politice să-și asume principiile pe care USR le propune pentru un Parlament Deschis, în contextul în care sâmbăta, 4 martie, are loc Open Data Day (Ziua Internațională a Datelor Deschise) :
– susținerea unei culturi a deschiderii și transparenței, concretizată într-un pachet de măsuri interne
– promovarea educației asupra rolului legislativului într-o democrație
– implicarea activă, fără discriminare, a publicului în dezbatere cu ajutorul noilor tehnologii
– facilitarea monitorizării activității parlamentare de către societatea civilă prin punerea la dispoziție a informațiilor, în timp real și în format deschis

Sursa foto: Joshua Fuller, Unsplash