Parcurile fac parte din identitatea Timișoarei. Timișoara era cândva „Mica Vienă”, datorită parcurilor sale. Astăzi, suntem pe lista neagră a Comisiei Europene pentru poluare.

Acest declin nu s-a întâmplat peste noapte. După ani în care s-au tăiat copaci ca să se betoneze, situația nu trebuie să ne mire. În timp ce Comisia Europeană recomandă 26 mp de spațiu verde pe cap de locuitor, iar Organizația Mondială a Sănătății, 50 de mp, Timișoara, oferă doar 16 mp de spațiu verde pe cap de locuitor. Suntem la capătul clasamentului în România, doar Aradul, cu 15 mp, este mai jos ca noi. 

Eu voi fi primarul Timișoarei, nu prim- drujbarul Timișoarei.

Orașul pe care îl poți străbate prin parcuri, asta se spunea despre Timișoara și asta trebuie să redevină. Un oraș verde din centrul său și până în cel mai îndepărtat cartier astfel încât fiecare timișorean trebuie să aibă acces la un spațiu verde la cel mult 10 minute de casă. 

10 măsuri pentru Timișoara Verde: 

1. Înființarea unui post de Grădinar-șef al orașului angajat prin concurs internațional. Vom căuta omul potrivit care să ocupe jobul familiei Muhle.
2. Elaborăm Registrului Local al Spațiilor Verzi (RLSV), folosind platforme software specializate. Inventariem spațiile verzi și facem un recensământ al arborilor.
3. Reactivăm statutul de arie protejată științifică a Parcului Botanic și construim o seră cu rol educativ și de formare. Acesta este un proiect mai vechi al USR.
4. Creăm Centura verde a orașului pentru care, în primii 4 ani vom planta 25.000 de copaci.
5. Creăm o rețea ecologică verde-albastră în jurul Timișoarei în jurul canalelor de desecare. Canalul Bega este o resursă verde și peisageră care dă identitate Timișoarei. Orașul își poate transforma râul Behala în coridor verde interconectat cu canalul Bega și Pădurea Verde. 
6. Vrem sa ajungem cat mai repede la 20 mp de spațiu verde pentru fiecare locuitor al orașului. Pentru a atinge acest deziderat, trebuie constituite atât spații verzi noi, metropolitane, la zonele de graniță cu comunele periurbane –  pentru care am identificat deja câteva locații cum ar în Ciarda Roșie și Lipovei (la intersecția străzilor Silistra cu Holdelor) – cât și microparcuri în cartiere.
7. Reînființarea pepinierei orașului, care să producă material vegetal aclimatizat și adaptabil cerințelor actuale ale spațiului urban.
8. Renaturalizarea unor zone urbane (canalele de desecare, cimitire, suprafețe intens mineralizate în ultimi ani).
9. Copacul potrivit la locul potrivit – adaptarea schemelor de plantare la tipul de spațiu urban
10. Carta arborilor istorici – elaborarea de Studii istorice peisagere și cartografierea arborilor istorici, plan de gestiune specific pentru patrimoniul peisager;