Membră USR din 2020, Alina este co-fondatoare a proiectului Femei în Politică. Absolventă de ştiinţe politice, secţia engleză la Universitatea Bucureşti (2007) şi cu un master în afaceri europene de la Sciences Po Paris (2009), Alina Gîrbea a trecut concursul pentru a deveni funcţionară europeană (EPSO) în 2010.

În ultimii 15 ani a lucrat în multiple insituţii europene şi a fost consilieră pe politica externă şi de extindere a UE pentru mai mulţi politicieni europeni, precum fostul preşedinte al Parlamentului European, David Sassoli. În perioada 2010-2015 Alina a fost una dintre persoanele care au fondat şi au condus asociaţia Europuls, care dezbate şi popularizează tematici europene. Pasionată de lectură, dar şi de scris, Alina contribuie la platforme precum Comunitatea Liberală sau Contrbutors.

Proiectul politic al Alinei este centrat în jurul a trei mari axe :

1. Construirea unei Românii cu adevărat europene, a cărei voce să se audă mai tare la Bruxelles, dar şi care să fie simţită de toţi românii prin îmbunătăţirea standardelor de viaţă aici, în România, în oraşele în care trăim. Timişul şi Timişoara pot fi modele de bună integrare şi cooperare europeană, iar asta nu se poate realiza decât printr-o strânsă colaborare între autorităţile locale, reprezentanţii Timişului la nivel naţional, dar şi europarlamentarii şi ceilalţi reprezentanţi ai noştri de la Bruxelles.
2. O viaţă sigură, sănătoasă şi împlinită pentru femeile din România, orice ar însemna asta despre ele. Viaţa unei femei în România este în continuare mult mai complicată decât a unui bărbat, o arată toate statisticile. Femeile sunt mult prea des victime ale violenţei domestice, cu nevoi neîndeplinite de către sistemul medical în unele dintre cele mai vulnerabile momente, precum maternitatea. Când devin mame ajung să cumuleze un job neplătit la cel formal. Ca societate datorăm mai mult femeilor din România.
3. Crearea unor punţi mai strânse cu Diaspora românească. Timişul poate profita de experienţa profesională şi reţelele profesionale a celor plecaţi din judeţ şi stabiliţi în alte ţări. Chiar dacă aceştia nu vor mereu să se întoarcă, parlamentarii români trebuie să se asigure împreună cu autorităţile locale că există condiţiile necesare pentru ca aceştia să poată profesa parţial, a îşi stabili reşedinţe secundare şi a contribui în orice fel la viaţa economică, socială şi culturală a locului din care au plecat. În era cetăţeniei europene, aceşti oameni trebuie să se simtă bine-veniţi şi integraţi, chiar dacă au avut un parcurs diferit. Diversiatatea ne face mai puternici.