Cum putem schimba mobilitatea în Timișoara după pandemia de Covid-19

Cum putem schimba mobilitatea în Timișoara după pandemia de Covid-19

Starea de urgență nu va mai fi prelungită după 15 mai și din această dată va începe relaxarea măsurilor de izolare. Orașul în care ne întoarcem nu poate fi același pe care l-am lăsat acum două luni: înghesuit, poluat și murdar. Administrația locală poate folosi următoarele luni de zile pentru a lua măsuri prin care să transforme Timișoara într-un oraș sigur, aerisit și plăcut

Propunem un set de măsuri relativ rapide și ieftine, care să ușureze viața și să facă deplasarea sigură pentru fiecare participant la trafic. Prin care Timișoara să facă mici pași înspre a deveni un oraș pentru oameni.

✅ Pietonii au nevoie de lărgirea temporară a unor trotuare. Ei sunt cei mai vulnerabili în situația actuală și nu e acceptabil să meargă înghesuiți pe un trotuar de un metru. Deci, acolo unde abia avem loc să trecem unul de celălalt (un exemplu ar fi pe Aleea Ripensia), o bandă auto să fie dedicată pietonilor sau bicicletelor, în funcție de specificul zonei.

Timișoara - lărgirea unor trotuare
Trotuar pe Aleea Ripensia

O altă problemă e așteptatul îndelung la unele semafoare, ceea ce creează aglomerație la acele treceri. Soluția firească și umană e reducerea timpilor de așteptare pentru pietoni la aceste semafoare și (dacă există) scoaterea butonului pe care ei trebuie să-l apese. 

Pentru a ușura viața oamenilor, ar trebui eliminate trecerile de pietoni în U (traversezi de trei ori, ca sa treci de fapt o stradă – vezi exemplul de mai jos de pe Str. Cluj).

Timișoara - trecere de pietoni în U strada Cluj
Trecere de pietoni în U pe Strada Cluj

Unele trotuare sunt sufocate de mașinile parcate, deci eliminarea parcării pe trotuarele blocate azi de mașini trebuie să fie o altă prioritate a administrației (vezi mai jos cum e pe Calea Aradului).

Timișoara- Calea Aradului
Mașini parcate pe Calea Aradului

✅ Mersul pe bicicleta e remediul găsit de multe orașe europene pentru a realiza distanțarea socială. Fiecare biciclist înseamnă o mașină mai puțin în trafic sau un călător în minus în mijloacele de transport. Bicicleta e răspunsul rapid, ieftin și curat de deplasare într-un oraș de talia Timișoarei. 

Acolo unde nu există piste și e o evidentă nevoie, se poate încerca extinderea rețelei prin marcarea pistelor pe șosea. Pe arterele unde acest lucru implică un proiect mai complex, modificarea se poate face cu caracter temporar, până la finalizarea unor eventuale studii de modificare structurală.

Unde pistele actuale sunt pe trotuar (cum ar fi pe Str. Popa Șapcă), trebuie urgent să studiem cum le putem muta pe șosea. Fără shared-space între bicicliști și pietoni. Trotuarul să fie trotuar, pistele de bicicletă piste de bicicletă.

✅ Multe companii au conștientizat în aceste două luni că munca de acasă e cel puțin la fel de productivă. Deci, cum pericolul nu a trecut, considerăm că e important ca angajații să lucreze în continuare de acasă. Atât la privat, dar chiar și la unele instituții de stat. Unde nu e posibil, propunem un program de lucru flexibil – de exemplu, o parte a angajaților să lucrează între 8 și 16-17, o alta între 10 și 18-19.

Rolul autorităților locale e aici de mediator: primăria să contacteze marii angajatori din oraș și restul instituțiilor de stat și să conceapă împreună un orar pentru defalcarea programului de lucru. Acest decalaj ar avea un efect foarte puternic în eliminarea densității de călători și ar reduce presiunea pe orele de vârf.

✅ O parte dintre timișoreni depind în continuare de transportul în comun. Oamenii care îl aleg trebuie să simtă că fac o alegere sigură. 

Cel mai important obiectiv este evitarea cu orice preț a aglomerației. Așadar, Societatea de Transport Public Timișoara trebuie să crească frecvenței garniturilor, o măsură cu impact clar pentru sănătatea oamenilor.

În plus, ar trebui creat un flux de îmbarcare/debarcare sau servirea unui singur vehicul în stație (dacă ajung 2 autobuze/tramvaie/troleibuze în același timp în stație, al doilea va aștepta cu ușile închise eliberarea stației).

✅ Unele spații publice vor rămâne închise o perioadă (mall-uri) sau nu vor mai fi atrăgătoare pentru oameni o vreme (teatre, cinematografe). Lumea are însă nevoie de locuri de întâlnire, deci cum ar fi să închidem unele străzi din cartiere traficului auto și să le redăm oamenilor? Străzile ar fi astfel transformate în locuri unde copiii fac mișcare, adulții se plimbă sau poate chiar se amenajează acolo terase. Statul în aer liber ajută sănătatea și virusul se răspândește mult mai greu decât în spațiile închise. Haideți să înlocuim mersul la mall, cu mișcarea pe străzi liniștite și sigure, ferite de mașini. În Vilnius, capitala Lituaniei, deja se întâmplă acest lucru.

Sursa foto: Alisa Anton/Unsplash

Un plan pentru a reduce poluarea din Timișoara și a o face respirabilă

Un plan pentru a reduce poluarea din Timișoara și a o face respirabilă

În ultimele zile, Timișoara a fost învăluită într-un praf dens, pe care l-am simțit și chiar văzut cu toții. Am ajuns să fim înecați în smog, așa cum mai vezi în orașele din China sau India. I-am cerut domnului Robu să vină cu soluții pentru a face Timișoara respirabilă. Am primit la schimb găleți de zoaie, la fel ca cetățenii ce voiau explicații de la domnul primar. Până ne va dezvălui dumnealui răspunsurile sale, vă prezentăm ce va face USR:

Încurajarea transportului public și al celui alternativ

Transportul public are nevoie de mai multe benzi dedicate, nu mai puține. Unele trasee ar trebui regândite. Liniile de tramvai reabilitate, nu închise. Astfel, mijloacele de transport se vor succeda la o distanță decentă și predictibilă de timp. RATT/STPT e o societate comercială ce trebuie decăpușată, pentru a putea oferi servicii mai bune: mijloace de transport mai multe, mai noi, curate, personal amabil, stații de transport în comun decente.

Transportul alternativ are nevoie de mai multe piste de biciclete, însă piste adevărate, nu linii trasate pe trotuare și borduri înalte. Pietonii trebuie încurajați construind trotuare bune, umbrite și curate, nu forțându-i să stea o veșnicie la semafor.

Îngrijirea zonelor verzi și curățenia în oraș

Mai multe parcuri și mici zone verzi în cartiere, aliniamente de arbori, stoparea tăierii în neștire a copacilor maturi și sănătoși. Spațiile verzi dintre blocuri trebuie să redevină asta, nu să fie folosite ca parcări sau gropi de gunoi. Curățenie stradală impecabilă, spălarea și stropirea străzilor, ridicarea tuturor gunoaielor abandonate, în paralel cu amendarea celor care le aruncă.

Parcările

Avem nevoie urgentă de parcări! Un procent semnificativ din trafic se datorează mașinilor care se învârt inutil în căutarea unui loc de parcare. În plus, am putea elibera spațiul public de mașinile parcate lângă bordură sau pe trotuar, spațiu prețios, ce ar putea reveni pietonilor sau transportului în comun. Avem nevoie de locuri de parcare sub- sau supraterane în centru (scumpe) și de parcări rezervate pentru riverani din cartiere (ieftine).

Disciplină pe șantierele din oraș

Poliția locală are obligația să amendeze camioanele ce ies pline de noroi pe drum sau care nu au conținutul acoperit. Gropile de pe spațiul public pe care le sapă furnizorii de utilități publice trebuie repede reparate, iar domeniul public refăcut întocmai. Trebuie să terminăm cu șantierele în jurul cărora e plin de nisip, pământ, praf sau noroi și cu cele lăsate de izbeliște cu săptămânile și lunile.

Verificarea marilor poluatori din oraș

USR a propus Legea Mirosurilor, proiect îngropat momentan în Parlament. Îl vom scoate la lumină. Agenția pentru Protecția Mediului* trebuie însă să-și facă serios treaba și să amendeze orice firmă nu respectă normele și îi asfixiază pe oameni.

Verificarea noxelor mașinilor aflate în trafic

Trebuie să încheiem epoca mașinilor ce trec Inspecția Tehnică Periodică deși ele lasă un nor de fum în spate. Ca măsură suplimentară, Timișoara și restul orașelor României se vor curăța prin controale mixte în trafic (Poliție – Registrul Auto Român*), care să verifice starea tehnică a vehiculului și mai ales nivelul emisiilor poluante.

Reducerea traficului din oraș

Terminarea centurii* sud e o prioritate, dar și partea de nord-vest e neglijată. Inelul IV trebuie terminat cât mai repede, ca să scăpăm de traficul de tranzit din centrul orașului. Iar pentru cei care locuiesc în periurban, dar vin în Timișoara pentru job și divertisment, trebuie să dezvoltăm un transport public cu adevărat regional.

Domnule Robu, în loc să promiteți diplome pentru „cetățenii de rușine” (de când un primar are dreptul să-și numească astfel concetățenii?!), nu mai bine veniți cu un PLAN urmat de MĂSURI concrete pentru a face aerul din oraș un aer „nu bun, ci excelent”?

*știm că Agenția pentru Protecția Mediului, Registrul Auto Român sau construcția centurii nu cad în responsabilitatea unui primar, însă primarul unui mare oraș din România poate și trebuie să adreseze constant aceste probleme;

Haosul de pe strada Ripensia arată că Primăria Timișoara nu are un plan bun pentru a rezolva problemele de trafic din oraș

Haosul de pe strada Ripensia arată că Primăria Timișoara nu are un plan bun pentru a rezolva problemele de trafic din oraș

În urmă cu o lună, Primăria Timișoarei a decis să elimine banda specială de pe strada Cluj folosită de transportul în comun, taxi-uri și salvări. Tot acest trafic a fost redirecționat pe Str. FC Ripensia, o stradă care nu a fost concepută pentru a susține mijloacele de transport în comun. Acum ni se propune o nouă reorganizare a traficului pe strada Cluj, unde vom avea acea bandă unică, însă în sens invers.

Oamenii din zonă s-au arătat revoltați de aceste mișcări și pe bună dreptate! Primăria Timișoara nu are un plan de a rezolva problemele de trafic din oraș. În loc să aducă specialiști și să ia exemplul altor orașe similare europene, administrația locală face doar experimente pe seama sănătății și siguranței locuitorilor.

Benzile de pe Str. FC Ripensia sunt prea înguste pentru a permite circulația autobuzelor în condiții de siguranță (doar 2,8m lățime). Locuitorii din zonă s-au trezit cu aceste modificări anunțate de pe o zi pe alta, o practică obișnuită (din păcate) pentru Primăria noastră și o dovadă a lipsei de respect față de cetățeni.

Problemele concrete introduse de aceste modificări:

  • Salvările și mijloacele de transport în comun au timpi crescuți de deplasare, în condițiile în care se crează frecvent blocaje pe Str. FC Ripensia;
  • Pietonii nu sunt în siguranță pe trotuarul de pe Str. FC Ripensia, cu mașini trecând cu 50km/h la câțiva zeci de centimetri de ei;
  • Poluarea și zgomotul suplimentar pentru locuitorii din zona respectivă, mii de oameni pe sub ferestrele cărora trec mai nou și salvări și autobuze;

USR Timișoara a cerut Primăriei informații privind studiile și analizele pe care s-au bazat aceste modificări de trafic și strategia pentru dezvoltarea zonei în viitor. Așteptăm deocamdată răspunsul Primăriei la această cerere, cu speranța că modificările au avut la baza unele analize, în contextul în care proiectul de Trafic management “unda verde” prevede posibilitatea efectuării unor simulări virtuale de trafic.

În aceste condiții, cerem Primăriei:

  • Revenirea la situația anterioară, în care mijloacele de transport în comun aveau o bandă dedicată pe străzile Arieș și Cluj, dinspre Casa Tineretului, către Piața Leonardo da Vinci (zona pasajului Michelangelo);
  • Schimbările de aceste magnitudini ale traficului și din asemenea zone să fie bazate pe studii & simulări de trafic și să fie discutate public înainte de a fi implementate
  • Realizarea unui studiu pentru implementarea unei benzi dedicate mijloacelor de transport în comun pe sensul Michelangelo – Spitalul Județean. Realizarea acestei benzi dedicate transportului în comun ar putea aduce beneficii traficului, însă eliminarea benzii dedicate transportului public în sens invers crează o situație mult mai rea decât înainte și e exact inversul „prioritizării transportului în comun”.

Viața timișorenilor nu mai trebuie să depindă de dispoziția și toanele unui om. Nu putem să facem planuri pentru trafic în funcție de cheful cu care se trezește domnul primar. Azi vrea în stânga, mâine în dreapta. Avem nevoie de o administrație care știe ce face, care leagă soluțiile de un plan pe termen lung și vorbește cu oamenii.

a declarat Dan Reșitnec, președinte USR Timișoara.

Cum putem decongestiona traficul din Timișoara. Câteva principii pentru mobilitate urbană durabilă

Cum putem decongestiona traficul din Timișoara. Câteva principii pentru mobilitate urbană durabilă

La anumite ore (și mai ales în zilele ploioase), traficul din Timișoara abia mai răsuflă. Centrul e adesea împânzit de coloane de mașini ce stau.

Noi credem că e timpul pentru o altă abordare a problemei deplasării prin oraș. Lărgirea străzilor în dauna trotuarelor și a spațiului verde sau anularea trecerilor de pietoni sunt experimente încercate și în alte locuri și care nu au funcționat.

Rezolvarea la problemele prezentului și ale viitorului nu stă în idei din trecut, iar experiența altor orașe europene similare ar trebui să fie o sursă de inspirație pentru noi. Așadar, ce-i de făcut?

Haideți să vedem ce altceva le putem oferi oamenilor. Câteva principii pe baza cărora ar trebui regândită mobilitatea în Timișoara:

🔹 Siguranța în trafic e primordială, iar aici planificarea și starea infrastructurii joacă un rol important. Drumuri fără gropi, intersecții gândite corect, piste sigure și treceri de pietoni adecvate vor spori, pentru toată lumea, senzația de securitate în trafic.

🔹 Experiența orașelor din vest ne arată că un transport în comun impecabil este cea mai bună variantă de decongestionare a traficului. Transportul în comun trebuie sa fie de încredere și să ofere o alternativă viabilă. Mijloacele de transport trebuie să se succeadă la o distanță decentă și predictibilă de timp.

🔹 Parcările. Avem nevoie urgenta de parcaje! Conform studiilor europene, un procent semnificativ din trafic se datorează mașinilor care se învârt inutil în căutarea unui loc de parcare. În plus, am putea elibera spațiul public de mașinile parcate lângă bordură sau pe trotuar, spațiu prețios, ce ar putea reveni pietonilor sau transportului în comun.

🔹 Sănătatea tuturor trebuie avută în vedere. Transportul personal motorizat e, conform datelor de mediu, sursa cea mai mare de poluare din orașe. Mașinile sau autobuzele poluante ar trebui înlocuite de variante electrice (tramvaie, troleibuze, autobuze electrice), dar și încurajându-i pe oameni să aleagă transportul alternativ ori să meargă pe jos.

🔹 Spațiul public să fie împărțit într-un mod corect, și celor ce merg cu mașina, dar și celor ce preferă transportul în comun, bicicleta sau mersul pe jos. Spațiul disponibil e clar limitat și, în plus, nu toți oamenii au mașini. De ce sa gândim spațiul public exclusiv în jurul mașinilor? Nu e oare mai important să gândim orașul în jurul oamenilor și să mizăm pe echitate geografică?

Problema este una dificilă, dar cu care s-au confruntat toate orasele istorice din Europa. Dar dacă refuzăm să învățăm din greșelile altora, măcar să învățăm din ale noastre.

Făcând mașina personală singurul mod confortabil și eficient de transport, am suprasaturat drumurile și ne-am condamnat la frustrare și nervi.

Trebuie să începem să luăm măsuri imediat. Și o vom face, pentru că nu avem de ales.