Primul studiu despre educația în Zona Metropolitană Timișoara

Primul studiu despre educația în Zona Metropolitană Timișoara

80% din elevii din Zona Metropolitană învață în Timișoara. În fiecare dimineață 7.700 de copii și tineri trebuie să ajungă la școlile din zona centrală a orașului.

Avem nevoie de încă două școli construite de la zero, în zona de sud și în zona de nord, și să utilizăm mai bine spațiile existente. Asta va însemna și o discuție grea, dar necesară, care privește organizarea rețelei școlare. În zona metropolitană nevoia de spații e și mai mare: patru noi școli. Pe prima o va construi în Dumbrăvița primarul USR Horia Bugarin.

Acestea sunt câteva din datele primului studiu despre educația în Zona Metropolitană Timișoara pe care l-am finalizat recent și pe care l-am lansat în dezbatere cu instituții publice, profesori și directori, elevi, societatea civilă, investitori și experți în educație.

În ultimele decenii, deciziile de a investi bani publici în școli au fost luate în mod pompieristic, iar rezultatele se văd. Avem școli supraaglomerate, spații neutilizate și în multe cazuri, clase prea mici.

Oprim acest mod de lucru. Am început deja să extindem școli de cartier și să obținem finanțări pentru școlile uitate de decenii. Aducem școala mai aproape de elevi și de părinți.

Discuția despre educație e o discuție a comunității și pentru prima oară o facem pornind de la date concrete și recomandări făcute de specialiști. Timișoara intră pe lista orașelor pionier din România cu privire la politicile de educație.

Avem în execuție concomitent cele mai multe investiții în educație din istoria orașului. Printre cele mai importante se numără:

👉 Construirea unei clădiri noi la Waldorf cu peste 20 de săli de clasă, ateliere, cabinete, laboratoare;

👉 Reabilitarea Colegiului Ungureanu – clădire aflată în zona de protecție istorică;

👉 Extinderea școlii 30 cu două clădiri noi și reabilitarea celor existente;

👉 Construirea unui campus nou, modern pentru Liceul Lenau, în zona Oituz;

👉 Extinderea școlii 13 cu o clădire nouă, inclusiv cu sală de sport;

👉 Construirea unei săli noi de sport la Școala 25, precum și lucrări de reabilitare;

Au depus cereri de finanțare strategice pentru oraș:

👉 Dotarea cu mobilier și echipamente IT moderne a tuturor școlilor din Timișoara, aprox 1300 de săli – 18 milioane de euro;

👉 Construirea unui campus pentru învățământ dual, împreună cu alți 30 de parteneri, lider de proiect fiind UPT – 21 milioane de euro + contribuție din bugetul local de 6 milioane de euro;

Am atras deja bani europene și pregătim proiecte pentru viitor:

👉 Reabilitarea Liceului Alimentar;

👉 Reabilitarea Colegiului Henri Coandă;

👉 Reabilitarea Școlii 1 din Fabric;

👉 Reabilitarea Grădiniței PP6;

👉 Reabilitarea Școlii 15 din zona Chișodei;

👉 Reabilitarea Liceului Ana Aslan;

👉 Reabilitarea Liceului Calderon;

Nicu Falcoi: European Green Deal – Impactul major de securitate al Pactului Ecologic European

Nicu Falcoi: European Green Deal – Impactul major de securitate al Pactului Ecologic European

În noiembrie 2019 Parlamentul European a înregistrat o premieră globală în domeniul politicii de mediu. Acest for, din care și România face parte, a declarat prima urgență globală climatică și de mediu.

Pascal Canfin, eurodeputatul liberal francez care a elaborat rezoluția de urgență climatică, a declarat: „Faptul că Europa este primul continent care declară situația de urgență climatică și de mediu, chiar înainte de COP25, când noua comisie va prelua funcția și la trei săptămâni după confirmarea lui Donald Trump privind retragerea Statelor Unite din acordul de la Paris, este un mesaj puternic trimis cetățenilor și restului lumii. “

În această decizie avem prima confirmare oficială că problemele de mediu vor fi tratate la nivel european ca o gamă de riscuri și amenințări la adresa Uniunii Europene, a cetățenilor europeni și a intereselor europene din diferite domenii.

Șase mari tendințe ce conduc către nevoia unui European Green Deal

Dacă ne uităm pe ultimul raport al Agenției Europene de Mediu putem afla cele 6 mari tendințe care au generat actuala urgență climatică. Aceste trenduri ar trebui să stea permanent în vizorul oricărei strategii de securitate aparținând unui stat membru UE.

  1. O populație globală în creștere, urbană și cu tendință de migrație.
  2. Schimbări climatice majore și degradarea accelerată a mediului la nivel global.
  3. Competiție pentru resurse și lipsa accesului la materii strategice.
  4. Schimbări tehnologice accelerate și convergență.
  5. Schimbări în ierarhia globală economică și a contextului geopolitic.
  6. Diversificarea sistemelor de valori, a stilurilor de viață și a modelelor de guvernare.

În 2020, Europa se confruntă cu provocări de mediu de o anvergură și de o urgență fără precedent. Cu toate că politicile UE privind mediul și climatul au furnizat beneficii substanțiale, Europa se confruntă cu probleme persistente în domenii precum pierderea biodiversității, utilizarea resurselor, impactul schimbărilor climatice și riscurile asupra mediului, sănătății și bunăstării.  

Recunoscând aceste provocări, UE s-a angajat la o serie de obiective de sustenabilitate pe termen lung, cu scopul general de a „trăi bine, în limitele planetei noastre ”.

Europa trebuie să găsească modalități de a transforma acele comportamente sociale care pun presiuni asupra mediului generând efecte asupra sănătății. Avem nevoie să regândim nu numai tehnologiile și procesele de producție, dar și modelele de consum și stilurile de viață.

Din 1950, populația globală s-a triplat la 7,5 miliarde; numărul de persoane care trăiesc în orașe a ajuns la peste 4 miliarde; producția economică s-a extins de 12 ori, avem o creștere similar în utilizarea azotului, fosfatului și potasiului ca îngrășăminte, iar consumul de energie primară a crescut de cinci ori. Privind în viitor, aceste evoluții globale continuă să sporească presiunile asupra mediului înconjurător.

Ne așteptăm ca populația lumii să crească cu aproape o treime, până la 10 miliarde, până în 2050.

La nivel global, utilizarea resurselor s-ar putea dubla până în 2060, iar cererea de apă va crește cu 55% până în 2050 și cererea de energie va crește cu 30% până în 2040.

La nivel global, aproximativ 75% din mediul terestru și 40% din mediul marin sunt acum sever modificate. Pământul se confruntă extraordinar de rapid cu pierderea biodiversității și mai multe specii decât în ​​orice moment al istoriei umanității sunt amenințate cu dispariția.

Atât direct, cât și indirect, aceste presiuni provocă daune imense sănătății umane și bunăstării. Situația globală a bolilor și moartea prematură cauzată de mediu și poluare sunt deja de trei ori mai mari decât mortalitatea provocată de SIDA, tuberculoză și malarie combinate.

European Green Deal – planul prin care Europa vrea să devină primul continent cu un mediu climatic neutru

Conform directivelor politice ale noului președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, UE va urmări să atingă obiectivul ambițios ca Europa să devină primul continent cu un mediu climatic neutru.

Von der Leyen își propune să prezinte propunerile pentru Acordul ecologic european în primele 100 de zile de la debutul noului mandat al Comisiei. Aceasta va include o nouă „Lege europeană a climei”, care stabilește o țintă de neutralitate a climei pentru 2050.

Un nou pact european pentru climă ar trebui să reunească autoritățile regionale și locale, societatea civilă, industria și școlile. Aceste forțe și instituții își vor da acordul asupra angajamentelor pentru schimbarea atitudinii noastre. Ne așteptăm ca politicile fiscale să fie reformate în conformitate cu ambițiile climatice. Nu în ultimul rând, se urmărește revizuirea Directivei privind impozitarea energiei.

Conform noii directive, sume record din fondurile publice vor trebui investite în cercetare avansată și inovație, completate de o strategie de finanțare ecologică și de un plan de investiții pentru Europa durabilă care va sprijini cu un 1 trilion de euro investițiile publice și private în următorul deceniu în UE. Se are în vedere ca Banca Europeană de Investiții să devină prima bancă climatică a Europei.

În plan internațional, noul președinte al Comisiei dorește ca UE să conducă negocierile internaționale pentru un nou Green Deal global și evident este de anticipat că va exista un vector foarte ofensiv european care va urmări promovarea noului concept. Acest subiect va avea un impact major asupra relației transatlantice și va genera o agendă nouă în relație cu China.

Implicațiile de securitate ale European Green Deal

Am ținut să prezint pe larg implicațiile majore și deciziile europene care vizează viitorul nostru apropiat pentru că urgența climatică necesită și o abordare care ține de domeniul securității europene. Nu este greu de anticipat că schimbările preconizate de European Green Deal vor afecta direct modul în care concepem și gestionăm securitatea europeană și globală.

Am notat și luări de poziție din partea unor europarlamentari români (Traian Băsescu) care trăgeau un semnal de alarmă privind impactul negativ al noului acord european de climă asupra sectorului energetic național. Da, România a stat și stă de ani de zile fără o strategie privind protecția mediului și fără o strategie energetică, iar acum vine scadența. Nici în ceasul al 12-lea nu avem luciditatea să luăm măsurile interne necesare și începem să dăm vina pe UE care ar avea intenții negative.

Ar trebui să ne fie mai clar că nu mai putem concepe o viziune privind strategia de securitate și apărarea națională fără să luăm în calcul viitorul impact al schimbărilor climatice. Nu vor exista nici soluții-miracol, dar limitate la nivel național, prin care să gestionăm provocările climatice. În contextul în care, conform legii, în următoarele 6 luni, președintele Klaus Iohannis trebuie să propună o nouă strategie națională de apărare a țării, mă aștept ca dimensiunea climatică să prindă un contur mai clar nu doar în ce privește capitolul de riscuri și amenințări, ci și în ce privește cel de priorități, obiective și direcții de acțiune.

România are nevoie de o strategie modernă, perfect integrată la nivel european și care să propună o viziune pe termen lung.

Sursa foto: Molnar Szabolcs Erdely/ Pixabay

Proiectul de Trafic Management și Siguranță a Traficului (Unda Verde) ne-a costat de 7 ori mai mult decât trebuia!

Proiectul de Trafic Management și Siguranță a Traficului (Unda Verde) ne-a costat de 7 ori mai mult decât trebuia!

Semaforișoara, Ep.1

Sistemul integrat de management adaptiv al traficului implementat în Timișoara este deseori pomenit la superlativ în spațiul public de către reprezentanții administrației locale, văzut ca un proiect de mare succes al actualei administrații. Dar, dacă lucrurile stau într-adevăr foarte bine, atunci de ce atât de mulți timișoreni sunt nemulțumiți de condițiile de trafic? 

Contrariați de discrepanța dintre aceste declarații și nemulțumirile timișorenilor, am început o analiză detaliată în acest sens, iar concluziile obținute sunt foarte interesante.

Astăzi vom vorbi despre bani și durata de implementare

  • cât trebuia să coste acest proiect? 
  • cât a costat la final?
  • estimarea inițială de timp pentru implementarea sistemului, respectiv cât a durat efectiv implementarea acestui proiect.

În aprilie 2015, Primăria Municipiului Timișoara a semnat un contract de tip ”turn-key” (la cheie) cu Consorțiul Swarco Traffic România – Avitech – Swarco Mizar, nr. 99 / 23.04.2015, cu valoarea contractuală de 19.960.632 lei + TVA și cu o durată de implementare de 7 (șapte) luni. 

Proiect cu finanțare europeană, POR 2007-2013 axa1, cod SMIS 40398, costul acestei investiții trebuia acoperit în mare parte din fonduri nerambursabile (FEN), cu următoarele surse de finanțare:

  • Bugetul local    → 3,1 mil. lei
  • Bugetul de stat → 2,6 mil. lei
  • Fonduri FEN    → 13,8 mil. lei

Proiectul de Trafic Management -costuri inițiale

Dar, cum viața bate filmul, durata de implementare a acestui proiect a durat 18 luni în loc de cele 7 inițial contractate. Astfel, pe parcurs s-au semnat două addendum-uri la contractul inițial,  oficializate prin două hotărâri de Consiliu Local: HCL Nr. 551 / 16.12.2015, respectiv HCL Nr. 83 / 09.09.2016.

Aceste prelungiri ale termenului inițial de execuție au venit și cu costurile de rigoare asociate, costuri plătite INTEGRAL de la bugetul local, după cum urmează:

  • HCL Nr.551 / 16.12.2015    3,9 mil lei + TVA
  • HCL Nr.83 / 09.09.2016    9,9 mil lei + TVA

Această situație ridică 2 întrebări importante: 

  • dacă vina pentru aceste întârzieri aparține Primăriei Timișoara, de ce nimeni din administrația locală nu și-a asumat acest eșec contractual? Este vorba despre un cost suplimentar plătit INTEGRAL din bugetul local de de aproximativ 14 mil. lei.
  • dacă vina pentru aceste întârzieri aparține contractantului, în acest caz Consorțiului Swarco, de ce nu s-au obținut penalități pentru perioada de întârziere având în vedere că în contract sunt stipulate penalități de 0.5% din valoarea contractului / zi de întârziere?

Și mai bizară este semnarea unui alt contract cu privire la sistemul de management adaptiv al traficului. În mai 2016 Municipiul Timișoara a semnat cu firma locală Backup Technology s.r.l., un contract semnat în urma unei cereri de ofertă (nu prin licitație!), contractul nr. 75 / 26.05.2016. 

Scopul acestui contract este următorul: 

  • Art. 4.1: ”Executantul se obligă să execute și să finalizeze lucrările de construcții și echipamente tehnologice pentru îmbunătățirea proiectului ”Trafic management și supraveghere video”, cod SMIS 40398…” 

Cu alte cuvinte, Primăria a semnat un contract ”la cheie” cu Consorțiul Swarco, contract prin care Swarco s-a angajat să execute TOATE lucrările necesare pentru implementarea cu succes a sistemului integrat de management adaptiv al traficului. În paralel, aceeași Primărie mai semnează cu un contractant diferit un alt contract pentru „lucrări de îmbunătățire” a unui sistem a cărei implementare nici nu era finalizată în mai 2016. Acest contractant diferit a subcontractat apoi tot Consorțiul Swarco pentru aceste lucrări, ceea ce înseamnă că Swarco executau atât un proiect la cheie cât și îmbunătățiri la acest proiect înainte ca el să fie măcar finalizat.

Merită menționat că valoarea acestui contract este de 4,8 mil. lei, plătiți cu toții de la bugetul local. Durata de implementare era de 30 de zile, dar în realitate ea a fost de 5 (cinci) luni!

Sumarizând toate cele spuse mai sus, sistemul integrat de management adaptiv al traficului implementat în Timișoara trebuia să coste bugetul local 3,1 mil lei, pe o durată de implementare de 7 luni. În realitate, Primăria Timișoara a plătit de la bugetul local 21,7 mil. lei, iar durata de implementare a fost de 18 luni!

Proiectul de Trafic Management -costuri finale

Proiectul de Trafic Management -perioada de execuție

Concluzia este simplă: Proiectul „Unda verde” ne-a costat o mică avere, fiind un proiect prost implementat, cu multe aspecte ce nu pot fi explicate în niciun fel.

Acesta e doar un prim episod dintr-o analiza mai amplă pe care USR Timișoara o face proiectului de management al traficului din oraș. Despre cât de prost este acest sistem „smart” vom mai vorbi.

Alin Ciobanu, membru USR Timișoara

Transparența în primăriile din Timiș

Transparența în primăriile din Timiș

Primăriile din Timiș nu respectă legea privind transparența, adică nu fac publice informații legate de activitatea instituției și a aleșilor locali.

Este dreptul legal al cetățenilor de a fi constant informați în legătură cu ceea ce fac administrațiile locale. Este, de asemenea, și un lucru absolut necesar pentru o bună guvernare locală. Dar politicienii ”de rit vechi” sunt mult mai interesați să nu știe nimeni cum cheltuie banii locali, decât să creeze un dialog real cu cetățenii.

Județul nostru numără 99 de primării, dintre care, doar:

21% dintre primării publică proiectele de Hotărârile de Consiliu Local
49% dintre primării publică Hotărârile de Consiliu Local
70% dintre publică lista consilierilor locali
35% dintre publica declarațiile de avere și de interese ale aleșilor locali și ale funcționarilor publici
0% dintre primării publică toate Rapoarte anuale de activitate ale primarului, viceprimarului și consilierilor locali

În urma analizei noastre, rezultatele sunt şocante:

În anul 2019, din cele 99 de primării ale județului, DOAR 11 îndeplinesc criteriile minimale de transparență luate în considerare și anume: publicarea proiectelor de HCL, a HCL, lista consilierilor locali, declarațiile de avere și interese

Nici măcar un sfert dintre primăriile din județ nu respectă cerința prevăzută în Legea 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, de a publica proiectele de hotărâri ale consiliului local. Este important ca cetățenii să cunoască aceste proiecte și să aibă posibilitatea de a formula sugestii, observații asupra proiectului sau a cere chiar organizarea unei dezbateri publice.

Acesta este dreptul lor legal!

Atât aleșii noștri cât și instituțiile lucrează în serviciul cetățenilor. Sunt plătiți din bani publici pentru a servi comunitatea, nu propriile lor interese. Astfel, este absolut necesar ca membrii comunității să poată monitoriza activitățile aleșilor locali.

În momentul în care primarii și consilierii locali nu mai reprezintă interesele oamenilor de bună credință, aceștia trebuie schimbați.

Cu cât este mai transparentă o instituție, încrederea oamenilor va crește și acest lucru va duce la o mai bună cooperare dintre administrația locală și comunitate.

USR Timiș a trimis Consiliului Județean și Prefecturii lista cu rezultatele monitorizării respectării transparenței decizionale în mediul online, de către primăriile din județ și va solicita primăriilor conformarea la prevederile legale.


Analiza s-a făcut utilizând adresele paginilor WEB ale primăriilor din județ, așa cum apar acestea pe pagina Consiliului Județean Timiș în perioada 11-19 februarie 2019, de către membrii USR Timiș, sub coordonarea vicepreședintelui USR Timișoara, Rodica Militaru.

Toate informațiile studiului le găsiți aici.

Nicu Falcoi: Eșecul PSD în domeniul apărării – Bilanț 2018

Nicu Falcoi: Eșecul PSD în domeniul apărării – Bilanț 2018

La final de an doresc să vă prezint un bilanț al guvernului PSD- ALDE în domeniul apărării. Poate că acesta este mai puțin obișnuit, dar reflectă pe deplin stilul catastrofic de guvernare impus de Liviu Dragnea: adică o guvernare populistă, incompetentă și total opusă intereselor naționale.

În apărare, domeniu poate mai tehnic și multă vreme considerat apolitic, PSD a transformat actul guvernării din politici pentru apărare în politici electorale. Sub conducerea ministrului Fifor, MApN a devenit o instituție victimă a politizării, iar capitalul său de imagine pozitivă a fost grav subminat de un an de decizii și declarații.

Am sintetizat parcursul de aproape un an al fostului ministru Mihai Fifor în câte o „pastilă amară” pe lună aplicată de PSD Armatei noastre. De fapt, concluzia este că în 2018 Armata a fost folosită lunar în strategia de comunicare PSD, iar lipsa de consistență a ministrului Fifor o veți vedea în rândurile de mai jos.

Episodul 1: Afacerea Piranha

Mihai Fifor, ianuarie 2018:

Din informațiile făcute publice de către reprezentanții părții române care au negociat achiziția acestor transportoare, rezultă că acestea nu vor fi amfibii (vor fi dotate pentru operațiuni la sol, nu și în apă).

Decizia guvernului PSD-ALDE a fost criticată de USR și este considerată o eroare din punct de vedere strategic, dat fiind faptul că relieful României are multe cursuri de apă și diferite zone de relief. Transportoarele blindate fără flotabilitate sunt folosite și de alte țări din NATO, dar acestea dețin unități de poduri mobile care asigură suportul acestora. România, însă, nu deține astfel de unități de poduri mobile.

Episodul 2: Centrul național de psihologie operațională

Mihai Fifor, ministrul Apărării, în 24 ianuarie 2018:

Un centru naţional de psihologie operaţională, pe care îl avem în lucru şi pe care ne dorim să îl implementăm de anul acesta, împreună, repet, cu partenerii canadieni, din armata Canadei. Personal am discutat cu ministrul apărării canadian şi ne acordă tot sprijinul pentru dezvoltarea unui astfel de proiect.

În noiembrie 2018, ministrul Mihai Fifor a inaugurat centrul în fostul sediu al Liceului militar de la Mănăstirea Dealu, o locație veche, improprie, inadecvată pentru un centru de recuperare cu standarde de nivel NATO.

Episodul 3: Programul pentru submarine

Mihai Fifor, 2 februarie 2018:

Aș vrea să mai fac o precizare, cea referitoare la programul submarin. S-a speculat foarte mult despre faptul că aș fi afirmat că Forțele Navale Române se vor dota cu un submarin și desigur foarte multă lume s-a întrebat ce Dumnezeu vrei să faci cu un submarin. Cred că am fost greșit înțeles. Este vorba de trei submarine cu care Forțele Navale Române intenționează să se doteze pe termen mediu și lung.

Aceasta este una dintre cele mai controversate inițiative PSD. Guvernul PSD nu a fost în stare să modernizeze fregatele second-hand existente în dotarea Marinei militare. Simpla menționare de către fostul ministru Fifor a faptului că programul pentru submarine este unul pe termen mediu și lung nu îl scutește de ridicol și politicianism. România nu poate fi credibilă în angajamentele privind capabilitățile militare, dacă PSD încearcă să acopere golurile existente cu promisiuni bombastice.

Episodul 4: Institutul Cantacuzino

De anul viitor, Institutul Cantacuzino trebuie să devină operațional, pentru asta urmând să fie angajați 200 de medici, spune ministrul Apărării, Mihai Fifor. (…) Pe lângă cei 400 de medici pe care Ministerul Apărării vrea să-i încadreze în armată, se vor angaja anul acesta 200 de medici la Cantacuzino. Se fac angajări, sunt 200 și ceva de posturi, separate față de cele din armată. – Mihai Fifor, 2 martie 2018

După ce în martie 2018, ministrul Mihai Fifor declara că Institutul Cantacuzino are nevoie de 400 de medici, în 9 octombrie 2018 acesta declară pentru Mediafax alte cifre și oferă informații care debusolează. Ministrul vrea să facă 500 de angajări, dar în realitate, până la sfârșitul anului 2018, vor fi angajați doar 19 cercetători.

În contextul în care multe spitale nu pot ocupa de ani de zile posturile de medici, este improbabil că va fi realizat angajamentul fostului ministru PSD, Mihai Fifor, ca Institutul Cantacuzino să fie operațional în 2019 și să se facă angajări de medici specialiști și cercetători în câteva luni.

Episodul 5: Criza resurselor umane

Încercăm, într-un termen relativ scurt, să putem încadra aceste funcții, astfel încât să acoperim un gol destul de mare lăsat de plecarea, anul trecut, a aproximativ 8.000 de oameni din Armată.(…) Vom vedea exact, pe fiecare unitate, ce distribuție și ce priorități sunt. Nu vă așteptați ca din cele 6.400 de posturi să acoperim toată nevoia de încadrare a Armatei Române, nu vom face acest lucru dintr-o dată. Este un efort și sperăm ca în fiecare an să putem să mărim numărul angajărilor. – Mihai Fifor, 2 martie 2018

În ciuda anunțului cu cifre impresionante de posturi scoase la concurs, în realitate Guvernul PSD-ALDE a înregistrat un eșec al acestui obiectiv. Ministrul Mihai Fifor nu a reușit să implementeze o strategie care să atingă obiectivul de 6400 de posturi. Lipsa cronică de personal grevează de ani de zile activitatea MApN, în ciuda promisiunilor PSD de a oferi cât mai multe posturi. PSD nu a reușit nici să aibă o strategie și nici nu a reușit să sporească atractivitatea față de cariera militară.

Episodul 6: Eșecul programului pentru rezerviștii voluntari

Și anul acesta derulăm programul pentru rezerviștii voluntari. Trebuie să recunosc că anul trecut nu am obținut cel mai mare success sau nu succesul la care noi ne-am așteptat pentru acest proiect, dar continuăm și am încercat să îmbunătățim condițiile prin care să putem atrage rezerviștii voluntari către Armata Română. În momentul de față suntem în analiză cu alte măsuri care să atragă spre Armata Română corpul rezerviștilor. Ne preocupă atragerea nu doar a rezerviștilor, ci și a tinerilor, pentru care am deschis larg porțile colegiilor militare. – Mihai Fifor, 21 aprilie 2018

Programul destinat rezerviștilor este unul dintre cele mai mari eșecuri ale PSD din perioada 2017-2018. În 2017, din cauza slabei pregătiri a programului, MApN nu a reușit să atragă un număr relevant de rezerviști. În 2018, ministrul Fifor a recunoscut acest eșec și a încercat să sporească rândurile acestei categorii de personal foarte important pentru capacitatea de apărare a țării. Guvernul a planificat 3.800 de posturi pentru rezerviști voluntari pentru 2018, dar încă de la jumătatea anului se știa că nici măcar jumătate dintre acestea nu vor fi ocupate. În octombrie 2018 bilanțul a fost de 450 de locuri ocupate din cele 3800 anunțate.

Episodul 7: Nebuloasele programului pentru elicopterele multirol

Compania Airbus a amenințat cu retragerea din România. Purtătorul de cuvânt al companiei franceze a spus că discuțiile nu s-au materializat:

Angajamentele ferme ale guvernului român de a cumpăra elicoptere noi de la Airbus nu s-au materializat. Airbus Helicopters își menține angajamentul față de parteneriatul său de 40 de ani cu România, dar trebuie să studieze toate opțiunile privind raționamentul economic al prezenței industriale în această țară. – 30 mai 2018

Oficialul francez a precizat că o comandă de minimum 16 elicoptere militare multirol este esențială pentru a nu fi închisă linia de asamblare de la Ghimbav.

Controversata relație dintre Airbus și MApN nu are încă o soluție de rezolvare. Condiția pusă de partea franceză, aceea ca MApN să facă o comandă de minim 16 elicoptere pentru ca fabrica să fie instalată, nu s-a materializat. În baza unor angajamente ale guvernului, Airbus a decis să inaugureze în septembrie fabrica de la Brașov, chiar dacă această comandă așteptată din partea Guvernului încă nu a fost materializată.

Serge Durand, directorul general al Airbus Helicopters Industries, 13 septembrie 2018:

Primul H215, produs 100% în România, ar putea ieși de pe linia finală de asamblare din Brașov în 2018, cu condiția de a avea o primă comandă semnificativă. Producția va crește permanent, pentru a ajunge la 15 elicoptere pe an până în 2020.

Întârzierea unei decizii din partea guvernului PSD-ALDE privind programul pentru elicoptere reprezintă un exemplu de lipsă de strategie în planificarea de capacități interne de producție și ilustrează interesul scăzut al PSD de a contribui la atragerea de investiții străine.

Episodul 8: Programul avioane de luptă multirol

Ministrul Apărării Naționale, Mihai Fifor, 13 iulie 2018:

MApN intenționează să achiziționeze încă cinci avioane F16 din Portugalia pentru a completa escadrila de 12 aparate de acest tip aflate în dotarea Forțelor Aeriene Române și va promova o lege în Parlament pentru a putea continua acest program.

Este încă foarte neclar care este calendarul acestei achiziții de cinci avioane. Se poate remarca faptul că, inițial, la jumătatea anului 2018, ministrul M. Fifor era optimist privind această achiziție, chiar încerca să urgenteze achiziția și asta din motivul simplu că escadrila nu poate fi declarată operațională dacă nu este completă. La final de an putem constata că nu există progres în acest sens, iar operaționalizarea primei escadrile de F-16 românești va mai dura.

Episodul 9: Mihai Fifor și gafa „rachetelor balistice” de la baza americană de la Deveselu

Întrebările retorice ale lui Mihai Fifor, 31 iulie 2018:

Cum ar putea fi vreodată președintele Putin încântat de faptul că în România avem baza militară de la Deveselu, cu rachetele balistice? Cum ar putea vreodată președintele Putin să fie încântat că avem baza de la Mihail Kogălniceanu, populată cu militari americani și noi insistăm în continuare față de SUA în parteneriatul strategic să asigurăm permanența militarilor americani pe teritoriul românesc? Cum ar putea Federația Rusă să fie încântată că România își dezvoltă capabilitățile navale?

Gafa din declarația ministrului Apărarii Mihai Fifor a declanșat un val de reacții, inclusiv în presa rusă, care a salutat-o ca fiind o confirmare a temelor de propagandă rusești anti-NATO și anti-europene. Declarația lui Fifor a fost ulterior corectată, dar a lăsat o mare umbră de îndoială privind capacitatea de comunicare a PSD pe teme sensibile legate de Parteneriatul strategic cu SUA și de imagine a României în cadrul NATO.

Episodul 10: Incertitudini privind achiziția corvetelor multifuncționale

Mihai Fifor, 15 august 2018:

Anul 2018, anul Centenar, va fi unul de referință pentru Marina Militară Română. Suntem în plin proces de selecție a câștigătorului programului de achiziție pentru corvetele multifuncționale, program care va asigura nu doar o capabilitate de apărare la Marea Neagră, dar – prin offsetul afferent – va asigura modernizarea celor două fregate tip T22 – Regele Ferdinand și Regina Maria.

Dacă la mijlocul verii ministrul M. Fifor era optimist privind derularea licitației pentru corvete, la final de an, după demisia sa, situația a devenit îngrijorătoare. Noul ministru, Beniamin Leș, a anunțat că fostul ministru Fifor a decis ca, în plin proces de derulare a licitației, să solicite un audit, fapt care a prelungit procedura care era planificată să se termine în octombrie. Această prelungire a generat destule speculații, atât în plan politic, cât și în presă, punând sub semnul întrebării deciziile ministrului M. Fifor.

Episodul 11: Demisia lui Mihai Fifor

19 noiembrie 2018 – Ministrul Mihai Fifor își dă demisia pe fondul conflictului dintre Liviu Dragnea și un grup de opozanți din PSD.

Încheierea bruscă a mandatului de ministru a fost pentru Mihai Fifor mai mult o mișcare politică și nu una generată de actul guvernării. La final, atitudinea lui Mihai Fifor de a nu face un bilanț al activității MApN în timpul mandatului său și de a nu comunica motivul exact al demisiei a alimentat destule speculații care lasă o umbră nu numai asupra politicii PSD față de sistemul național de apărare, ci și față de militari, în general.

Șansa de a avea un acord politic pentru un plan pe 10 ani, cu alocarea unui buget de 2 % pentru apărare, a fost irosită de Guvernul PSD-ALDE în inițiative politicianiste și programe fără strategii, la care s-au adăugat numeroasele eșecuri care vor costa mult capacitatea de apărare la nivel național.

Nicu Fălcoi: Armata, militarii și problemele cu care se confruntă la sfârșit de 2018

Nicu Fălcoi: Armata, militarii și problemele cu care se confruntă la sfârșit de 2018

E puțin mai lung, dar nu se poate altfel.

Voi încerca să comentez, puțin, ultimele informații ce ne parvin dinspre Ministerul Apărării Naționale.

Despre ultimii miniștri ai apărarii, Mihai Fifor și Gabriel-Beniamin Leș

În primul rând, schimbarea ministrului Fifor cu Leș.

N-am fost niciodată un fan al domnului Fifor în calitate de ministru al Apărării. Dumnealui e antropolog de meserie și asta s-a văzut, cu vârf și îndesat, de-a lungul întregului său mandat la conducerea ministerului.

Cu toate acestea, schimbarea lui cu domnul Leș, care ne-a dovedit cu prisosință cât de nepotrivit este pentru acest minister (și nu numai!, aș zice eu), este una dintre cele mai proaste mișcări de la ultima remaniere.

Vorba unui coleg de partid al celor doi: ”Măcar la ăsta stăteau hainele bine pe el!”.

Nici unul, nici celălalt, nu aveau nici un fel de viziune asupra a ceea ce înseamnă armata României și ce ar trebui să devină ea. Ei au avut doar o listă de cumpărături, listă pe care, din păcate pentru România și armata ei, au făcut-o persoane care nu au gândit dincolo de aceste cumpărături.

Faptul că în 28 decembrie este convocată o ședință CSAT în vederea numirii unui nou Șef al Statului Major al Apărării este ceva perfect normal și chiar de dorit. Nu vreau să comentez acum performanțele generalului Ciucă la conducerea Armatei Române, dar schimbarea lui la terminarea mandatului de patru ani, în locul unei prelungiri a acestuia, este ceva cât se poate de normal și, după părerea mea, în respectul armatei române. Orice prelungire a mandatului unui general pe această funcție trebuie acceptată doar în situații excepționale. Și acum nu este cazul.

În acest moment, conform reglementărilor în vigoare, sunt doar șase generali care pot ocupa această funcție: Tonea, Scarlat, Anastasof, Mîrșu, Pană și Uifăleanu. Ei sunt singurii care îndeplinesc condițiile legale pentru a fi numiți pe funcție.

Este o mică problemă cu Tone și Mîrșu, primul născut în 1961 și celălalt în 1962, care nu ar putea duce la capăt un mandat întreg de patru ani.

Cu toate acestea, oricare dintre ei poate fi numit pe funcție, iar dacă s-ar respecta și cutuma rotației, Mîrșu ar fi cel mai îndreptățit, întrucât, la rând, este Marina.

Cine cred eu că ar fi cel mai potrivit, nu voi spune pentru că aș fi acuzat cu siguranță de subiectivism.

Cert este că decizia ar trebui luată după o discuție foarte serioasă care ar fi trebuit purtată între ministru, președinte și câte un reprezentant al tuturor partidelor parlamentare, discuție care să se încheie cu un acord unanim. Asta ar face ca nimeni din spectrul politic să nu potă acuza decizia de influențe politice nepotrivite.

Da, știu, nu s-a mai făcut, dar eu așa aș face dacă aș fi ministru.

Este o decizie care ne privește pe toți actorii politici. Și toți ar trebui să avem un cuvânt de spus.

Sper, totuși, că ministrul s-a consultat cel puțin cu președintele, înainte de a veni cu o propunere, și că nu vom avea cine știe ce surpriză la CSAT-ul din 28 decembrie.

Trecând peste aceasta, un fost coleg din aviație mi-a semnalat că ministrul a afirmat, la o emisiune la A3, cum că pensiile militare au crescut.

Despre pensiile militare

Este o minciună sfruntată, spusă doar ca să antagonizeze populația civilă cu pensionarii militari. Pensiile militare nu numai că nu au crescut, dar sunt si înghețate la o indexare doar cu rata inflației, lucru care, anul trecut, nu s-a întâmplat.

Știu că mulți dintre voi credeți că pensiile militarilor sunt uriașe și le și plasați în rândul pensiilor speciale. Însă în toată lumea civilizată, militarii sunt tratați diferit de societatea în care trăiesc. Asta pentru că viața lor este diferită de a oamenilor normali, iar vârsta până la care pot să-și facă meseria este mult mai mică decât a altora.

Cum credeți că ar putea face față unei lupte aeriene un pilot care are 62 de ani? Sau cât credeți că ar fi de performant un infanterist de 60 de ani atunci când trebuie să facă un marș de 30 Km cu 30 kg în spate?

Nu, nu sunt uriașe. Acelea fluturate de Olguța pe la televiziunile aservite sunt pensiile unor magistrați militari, magistrați care beneficiază de aceleași drepturi ca și cei civili. Pensia medie militară este undeva la 3000 RON. Știu că este mai mare ca pensia medie generală, dar trebuie să țineți cont și de condițiile în care și-au desfășurat activitatea acești oameni care n-au avut cel puțin jumătate din toate drepturile pe care orice alt cetățean le are.

Din păcate, ca în multe alte domenii, media aceasta este dată de pensiile unor plimbători de hârtii care au știut să-și dea tot felul de sporuri, care mai de care mai mari și mai stupide, și care au reușit să facă astfel încât un pilot de supersonice sau un scafandru să aibă pensia mai mică decât unul al cărui risc maxim a fost să nu se înțepe în pix.

Toate acestea nu se puteau întâmpla fără binecuvântarea PSD .

Eu sunt adeptul calculării pensiei în funcție de veniturile pe care le-ai avut de-a lungul întregii activități și nu doar pe niște luni în care mulți și-au dat și jumătate din venit doar pentru a fi numiți sau împuterniciți pe anumite funcții bine plătite și pentru a lua anumite sporuri care, practic, le-au dublat pensia.

Tot ce vă pot promite este că, dacă voi putea decide vreodată, lucrurile acestea se vor schimba.

Nu mai vorbesc de art. 37 din OUG dată ieri, care îngheață, în 2019, orice creșteri de venituri pentru toți cei în uniformă militară.

Lucrurile sunt departe de ce ar trebui să fie pentru toți oamenii normali din această țară.

Am vorbit acum doar despre militari pentru că despre ei era postarea.

Nu înseamnă însă că nu sunt extrem de preocupat de fiecare cetățean al acestei țări, cetățean care ar trebui să fie respectat pentru munca pe care o depune.

Atunci când va veni la guvernare, USR va desființa toate pensiile speciale, începând cu cele ale parlamentarilor.

Nicolae Robu dezinformează. Timișoara e plină de gunoaie și Primăria e responsabilă

Nicolae Robu dezinformează. Timișoara e plină de gunoaie și Primăria e responsabilă

Zi după zi, Timișoara este tot mai puțin orașul trandafirilor și se transformă într-o urbe întunecată și murdară. Deșeuri din construcții, coșuri de gunoi ce dau pe dinafară, ambalaje, frunze nemăturate, praf pe lângă borduri, rampe de gunoi. Timișorenii găsesc la tot pasul o priveliște dezolantă.

În acest timp, primarul Timișoarei se derobează, în stilu-i caracteristic, de responsabilități. Domnul Robu se luptă pe pagina dumnealui de Facebook cu Garda de Mediu, cu PSD-ul sau ne arată câte goluri a mai înscris, în loc să se ocupe de sarcinile sale edilitare. Și, așa cum vom arăta mai jos, se folosește în postările sale de jumătăți de adevăr.

De ce avem o Timișoară murdară și cine e de vină

Până la sfârșitul lui octombrie 2018, RETIM răspundea de:

  1. salubrizarea stradală și ridicarea rampelor clandestine de de deșeuriprin contractul cu primăria Timișoara, expirat în august și prelungit până în octombrie;
  2. colectarea deșeurilor de la persoane fizice și juridice prin contractul în curs cu ADID Timiș (Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Deșeuri – o organizație constituită din toate primăriile din județ și Consiliul Județean, ce are rolul de a gestiona serviciul de salubrizare a localităţilor)

Conform legii, până în 2014, salubrizarea și colectarea deșeurilor (punctele 1 și respectiv 2) se făceau de către același operator. Din 2014, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 99/2014 pentru modificarea și completarea Legii serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101/2006, există posibilitatea ca cele două servicii să fie contractate de operatori diferiți.

Azi, la finalul lui 2018, din cauza nepăsării instituțiilor locale, nu avem salubrizare stradală, nimeni nu mai ridică gunoiul din rampele clandestine și autoritățile locale nici nu verifică dacă populația are sau nu contract cu Retim. Să le luăm pe rând.

Salubrizarea stradală din Timișoara e practic inexistentă

În prezent, Retim se mai ocupă doar de colectarea deșeurilor. Pentru acordarea serviciilor de salubrizare, primăria Timișoara are în curs o licitație, după ce licitația din primăvară a fost un eșec. La această a doua licitație au depus oferte doi operatori: Polaris M Holding S.R.L. și Brantner Servicii Ecologice S.R.L., iar ofertele lor se afla în curs de analizare, termenul limită fiind luna mai 2019.

Între timp, primăria Timișoara a încheiat un contract direct cu Horticultura (o firmă ce are ca obiect de activitate amenajarea și întreținerea spațiilor verzi) pentru a face curat în oraș pentru 80 de zile, în schimbul a 34.000 euro. Adică 425 euro pe zi pentru a goli și coșurile de gunoi și, ne asigură domnul Robu, pentru a mătura străzile (deși acest punct nu e prevăzut în contract!). Horticultura nu are însă nici pregătirea și nici numărul de oameni necesari pentru a face curat în oraș, deci atribuirea salubrizării către o firmă care nu are licență pentru activitatea de salubrizare este nelegală, așa cum arată Legea 101/2006 la articolul 30:

(1) Constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 30.000 lei la 50.000 lei următoarele fapte, altele decât cele prevăzute în Legea nr. 51/2006, republicată:

c) încheierea de către primar a contractelor de delegare a gestiunii pentru una dintre activitățile de salubrizare a localităţilor prevăzute la art. 2 alin. (3) cu un operator care nu deține licenţă;

Așadar domnul Robu a acționat ilegal când a oferit salubrizarea către Horticultura.

Primăria Timișoara nu mai ridică gunoiul depozitat în rampe clandestine

Această prevedere era trecută în contractul dintre Primărie și Retim, contractul de la punctul 1, cel expirat în acest an. Domnul Robu se face uită că e responsabilitatea dumnealui să se ocupe de această problemă, însă Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor, conform articolului 21, e clară:

(3) În cazul deșeurilor abandonate și în cazul în care producătorul/deținătorul de deșeuri este necunoscut, cheltuielile legate de curățarea și refacerea mediului, precum și cele de transport, valorificare, recuperare/reciclare, eliminare sunt suportate de către autoritatea administrației publice locale.

Putem afirma, cu legea în mână, că domnul Robu dezinformează atunci când spune că nu cade în sarcina primăriei strângerea gunoiului din rampele clandestine:

Tot ce înseamnă gunoi menajer -altfel spus: gunoi din pubele, containere, rampe clandestine (s. n.), rampe sezoniere de primăvară și toamnă- NU MAI ARE LEGĂTURĂ CU PRIMĂRIA!

Primăria este responsabilă doar de ridicarea gunoiului din coșurile de pe domeniul public -trotuare, piețe, stații STPT, parcuri- și de măturatul și spălatul străzilor!

Garda de Mediu a amendat Primăria pentru că nu și-a îndeplinit obligațiile, iar amenda o vom plăti cu toții, nu doar domnul Robu, deși dumnealui este vinovat.

Lipsa contractelor dintre Retim și populație

Există atât persoane fizice, cât și juridice care nu au contract cu Retim. Sau, dacă au, declară mai puține persoane în contract, așa cum e cazul unor Asociații de Proprietari. Și atunci scapă de gunoi cum pot, îl lasă la colț de stradă sau lângă pubelele vecinilor.

Primăria are instrumentul legal de a impune încheierea unui contract pentru ridicarea deșeurilor, conform Legii 101/2006, art. 30:

(5) Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei refuzul utilizatorului de a încheia contracte de prestări servicii cu operatorul de salubrizare licențiat în aria de delegare respectivă.

În plus, primăria poate rezolva situația celor fără contracte cu operatorul de salubritate prin impunerea unei taxei speciale, pe care s-o vireze ulterior operatorului (Legea 99/2014):

Autoritățile administrației publice locale au obligația să instituie taxe speciale […] și să deconteze lunar operatorilor, direct din bugetul local, contravaloarea prestației efectuate la utilizatorii fără contract.

Impunerea e mai dură decât contractul, pentru că în contract se pot declara, pe proprie răspundere, mai puțini locatari, pe când la impunerea taxei datele se iau de la evidența populației.

Doar că Primăriei Timișoara nu i-a păsat că doar unii plătesc ridicarea gunoiului, deși toți îl produc. În loc să se certe pe Facebook cu Garda de Mediu, domnul Robu putea să intervină și să-i sancționeze pe cei care nu au contract cu Retim. Sau să le vorbească cetățenilor despre importanța colectării selective, despre campaniile de curățenie pe care le desfășoară Retim sau pur și simplu să le explice că locul gunoiului nu e la marginea străzii.

În concluzie, nu avem salubrizare stradală, nimeni nu mai ridică gunoiul din rampele clandestine și nici nu verifică dacă populația are sau nu contract cu Retim. Toate aceste responsabilități cad în sarcina autorităților locale. Un primar căruia îi pasă s-ar ocupa de problemele reale ale orașului, în loc să stea pe Facebook și să-și numere golurile.

Rodica Militaru,
Membru în Biroul Local al USR Timișoara

Analiză USR Timișoara – Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană, bilanț dezastruos la 2 ani

Analiză USR Timișoara – Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană, bilanț dezastruos la 2 ani

Cine este Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană

Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană (ATCCE) a fost înființată în 2011, de un număr de 63 de timișoreni¹. Ulterior, acestora li s-au adăugat alții, ajungându-se la peste 100 de membri la momentul câștigării titlului, în 16 septembrie 2016².

ATCCE este condusă de un Consiliu Director.

La momentul câștigării titlului acesta era format din 11 membri: reprezentantul Primăriei Municipiului Timișoara, reprezentantul Consiliului Județean Timiș, Emil Cristescu, Vlad Gaivoronschi, Ingrid Deac, Codruța Popov, Norbert Tako, Marcela Titz, Corina Răceanu, Levente Kozma, Victor Neumann.

Consiliul Director conduce, la rândul lui, prin intermediul Directorului executiv, în persoana dnei. Simona Neumann.

Asociația a fost înființată pentru câștigarea titlului de Capitală Europeană a Culturii și pentru implementarea proiectului, în cazul câștigării competiției.

Proiectul Timișoara 2021

Dosarul de candidatură câștigător Timișoara 2021 cuprinde mai multe proiecte culturale majore, interconectate între ele, fiecare cu propriul plan de creare, dezvoltare și creștere în perioada 2017 – 2021.

Proiectele majore sunt descrise în dosarul de candidatură³ publicat pe site-ul asociației și pe site-ul Ministerului Culturii.

Bugetul total estimat al proiectului Timișoara 2021 este de 48,5 milioane euro.

70% din totalul bugetului estimat este planificat a fi alocat strict proiectelor culturale, respectiv atât proiectelor descrise în dosar, cât și proiectelor complet noi.

Din bugetul total estimat, proiectelor noi li s-a rezervat suma de 10 milioane euro.

Opiniile experților internaționali, la ultima evaluare a proiectului Timișoara 2021, iulie 2018

  • Extrase privind evaluarea Programului Cultural Timișoara 2021
    • Comisia salută faptul că programul este din nou prezentat similar cu ceea ce s-a prezentat în dosarul de candidatură. Propunerea depusă în octombrie 2017, cu introducerea cluster-elor (Piața!, Acasă!, Circ!, Pâine!, Heaven!, etc.) nu doar că a transformat abordarea într-un program prea universal, ci a schimbat în totalitate viziunea.
    • Numeroase proiecte care necesită perioade îndelungate de timp pentru cercetare sau pentru elaborarea arhivelor nu au fost încă demarate.
    • Comisia atrage atenția asupra programării actuale neechilibrate, în special în circumstanțele dificultăților financiare evidențiate mai sus, cu proiecte ambițioase și costisitoare față de inițiative minore, sau cu proiecte programate și nelansate încă.
    • Comisia consideră că direcția urmată de programul cultural este promițătoare însă cu toate acestea, atrage atenția asupra absenței coerenței și a unei planificări clare.
    • Trebuie puse la dispoziția publicului larg, in timp util, informații nu doar despre programul public ci si privind starea generală a evoluției proiectului.
    • Comisia înțelege că dezvoltarea ulterioară este restricționată într-o anumită măsură de întârzierile survenite în finanțare, însă în același timp consideră că acest lucru este cauzat și de lipsa unei definiri clare a programului cultural până în prezent. Trebuie să se acorde o atenție specială ambelor categorii de proiecte: cele deja enunțate în dosarul de candidatură și cele care urmează să fie declarate câștigătoare în cadrul apelurilor publice.
  • Extrase privind reorganizarea ATCCE
    • Structura organizațională este încă neclară întrucât Consiliul Director nu figurează în grafic. Structura organizațională trebuie să includă informații despre modul de relaționare și comunicare cu acest Consiliu dar și cu toate organismele de supervizare și consiliere, ca de pildă Consiliul de supraveghere, monitorizare independentă, evaluare și audit, consiliul cultural, de guvernanță și etică.
    • Modificările survenite în componența Consiliului de administrație și în structura membrilor Asociației vor fi soluționate cât mai curând posibil, și apoi vor fi comunicate in mod transparent atât forurilor competente cât și publicului larg.
    • Se recomandă elaborarea unui cod de etică pentru întreaga structură.

Întregul conținut al scrisorii de evaluare a Comitetului internațional de monitorizare din iunie 2018 poate fi consultat pe site-ul ATCCE.

Date și fapte din activitatea Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană la 2 ani de la câștigare

  • 40 de membri excluși fără notificare

În aprilie 2017, au fost excluși 40 de membri din Asociație, fără a fi notificați în prealabil, pentru că statutul permite excluderea fără notificare pe baza de neplată a cotizației. Lista celor excluși este publicată pe site-ul asociației.

Curios și confuz este faptul că, în baza datelor publicate pe portalul de transparență just.ro, atât Judecătoria Timișoara, cât și Tribunalul Timiș au respins cererea Asociației având ca obiect modificarea de acte constitutive ce cuprindeau și excluderea de membri.

Astăzi sunt în asociație 70 de membri, conform listei publicate pe site-ul ATCCE.

  • Timișoreni interesați să devină membri, ținuți la ușă

În 2018, conform declarațiilor conducerii Asociației, au fost depuse peste 80 de adeziuni, inclusiv din rândurile celor excluși fără notificare în 2017.

Toate aceste persoane care doresc să devină membre ale Asociației sunt încă ținute la ușă de mai bine de jumătate de an, fără nicio informare, fără niciun dialog despre când vor fi primiți în Asociație și cum se pot ei implica.

  • 7 din 11 membri ai Consiliului Director au demisionat

Consiliu Director al ATCCE a rămas cu 4 membri, și anume: reprezentanții Primăriei Municipiului Timișoara și Consiliului Județean Timiș, Emil Cristescu și Vlad Gaivoronschi.

7 au demisionat. Aceștia sunt Ingrid Deac, Codruța Popov, Norbert Tako, Marcela Titz, Corina Răceanu, Levente Kozma, Victor Neumann.

  • Statutul ATCCE aplicat după interese

Suntem aproape de finalul anului 2018 și ATCCE nu a organizat Adunarea Generală ordinară a Asociaților (membrilor), a cărui scop este:

  1. aprobarea raportului de activitate pentru anul 2017 și
  1. aprobarea planului de activitate pentru anul 2018.

Termenul limită a fost 7 aprilie 2018, conform art. 20, alin. 1 din statutul ATCCE.

De ce se tergiversează organizarea adunării generale:

  • 7 membri ai actualului Consiliul director au demisionat, primele demisii fiind înregistrate în a doua parte a anului 2017.
    • Art. 23, alin.2, statutul ATCCE: „În caz de vacantare, din diferite motive, a unui loc de membru în Consiliul director, la prima Adunare Generală se va proceda la alegerea acestuia”.
  • Alegerea noului Consiliu director trebuia demarată încă din octombrie 2016, conform recomandărilor juriului internațional de selecție.
    • Art. 22, lit. D, statutul ATCCE: „Adunarea Generală alege și revocă, individual și colectiv, membrii Consiliului director”.
  • Peste 80 de noi adeziuni înregistrate la nivelul lunii aprilie 2018, așteaptă să fie validate.
    • Art. 22, lit. F, statutul ATCCE: „Adunarea Generală este cea care confirmă primirea noilor membri în perioada dintre adunări”.

În plus, la fel ca în cazul oricărei alte asociații, și în cazul ATCCE, conform legislației în vigoare și conform statutului (art.19-22), adunarea generală a membrilor este organul suprem de conducere, care între altele:

  • aprobă bugetul de venituri și cheltuieli;
  • aprobă raportul de activitate al Consiliului director;
  • controlează activitatea derulată de Consiliul director, de cenzori și de aparatul de lucru al ATCCE.
  • Reorganizarea ATCCE amânată de 2 ani

ATCCE ar fi trebui să își aleagă un nou Consiliu Director, format din mai puțini membri, fiecare cu roluri și sarcini clare, astfel încât activitatea acestuia să fie mai eficientă, toate aceste lucruri fiind descrise în dosarul de candidatură câștigător³, la pag. 84-85.

Juriul internațional de selecție a apreciat și a întărit acest aspect. Astfel, prima lor recomandare pentru ATCCE a fost: „Membrii Consiliului Director al Asociației TM2021 să fie numiți, astfel încât Consiliul să devină complet funcțional (p84 din dosarul de candidatură³)”.

Recomandarea a fost formulată în octombrie 2016!

  • Reorganizarea ATCCE fără transparență

În septembrie 2018, după 2 ani, a fost demarat procesul de alcătuire a noului Consiliu Director al ATCCE, așa cum este el descris în dosarul de candidatură câștigător și recomandat ca primă măsură de juriul internațional de selecție în septembrie 2016.

Pentru pozițiile 7 și 8 din noul Consiliu Director au fost deja selectați următorii:

  • Rada Horațiu, pentru poziția de reprezentant al mediului economic local; acesta va fi și președintele Consiliului Director, în situația în care Primăria Municipiului Timișoara nu dorește exercitarea acestei funcții;
  • Ulrich Fucks, pentru poziția de expert internațional, acesta fiind actual membru în Comitetul de monitorizare al Timișoara 2021 și membru al juriului de selecție, care a ales Timișoara câștigătoare.

ATCCE nu a publicat raportul de evaluare a candidaților înscriși. A publicat doar rezultatul final al votului comisiei de selecție.

Principalul finanțator al ATCCE, Primăria Municipiului Timișoara a votat cu obiecții.

Configurația întregului Consiliu Director nou pentru Timișoara 2021 este:

  1. reprezentantul Primăriei Municipiului Timișoara (numit de Primarul Municipiului Timișoara);
  2. reprezentantul Consiliului Județean Timiș (numit de președintele Consiliului Județean Timiș);
  3. reprezentatul Ministerului Culturii și Identității Naționale (numit de Ministrul Culturii și Identității Naționale);
  4. un reprezentant al sectorului cultural instituțional (ales  de  Adunarea Generală a Asociației Timișoara – Capitală Culturală Europeană);
  5. un reprezentant  al scenei culturale independente și  al  sectorului  Industriilor  Culturale  si Creative (ales de Adunarea Generală a Asociației Timișoara – Capitală Culturală Europeană);
  6. o personalitate  publică din   domeniul  culturii,  cu  profil  internațional   (desemnată  de Președintele Consiliului Director);
  7. un expert internațional (desemnat prin concurs deschis de selecție);
  8. un reprezentant  al mediului  economic  local, cu o bună reputație internațională și gândire vizionară (desemnat prin concurs deschis selecție).

Atitudinea Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană față de timișoreni

  • ATCCE nu este dispusă la dialog cu cei care au opinii critice

În aprilie 2018, peste 75 de personalități din lumea culturală și academică și din societatea civilă au redactat și transmis un memoriu către ATCCE, principalii finanțatori publici ai asociației – Primăria Municipiului Timișoara, Consiliul Județean Timiș și Ministerul Culturii și către comisarul european responsabil pentru Educație și Cultură.

Memoriul atrăgea atenția că ”acest titlu riscă să devină un paravan în spatele căruia se poate produce o risipă masivă din cele 48 de milioane de euro alocate până în 2021.”

Dintre autoritățile și responsabilii din România, doar președintele Consiliului Județean Timiș, Călin Dobra s-a întâlnit cu reprezentanții Grupului de reflecție și inițiativă Timișoara Capitală Europeană, care au inițiat Memoriul, însă fără nicio consecință sau schimbare în activitatea ATCCE, deși promisiuni au fost făcute.

De asemenea, autoritățile europene s-au întâlnit pentru dialog cu reprezentanții semnatarilor memoriului, cu ocazia vizitei de monitorizare a ATCCE din 11-12 iunie 2018 la Timișoara.

Drept urmare, în scrisoarea din iulie 2018 a comitetului internațional de monitorizare concluziile formulate sunt mai ferme, mai riguroase și mai concrete. Extrase din această scrisoare sunt prezentate în prima parte a articolului de față.

  • ATCCE nu răspunde nici solicitărilor de informații de interes public

În 5 iunie 2018, prin intermediul platformei www.romaniacurata.ro, au fost adresate solicitări de informații în baza Legii 544/2001 Primăriei Municipiului Timișoara și Consiliului Județean Timiș cu privire la activitatea ATCCE. Între altele, se solicita „calendarul de reorganizare al ATCCE”. Primăria Municipiului Timișoara a răspuns că „cererea va fi redirecționată către ATCCE”. Răspunsul nu a fost comunicat nici până astăzi. Consiliul Județean Timiș a răspuns că „cu privire la calendarul de reorganizare al ATCCE, nu deținem nici o informație, în format letric, transmisă de către Asociație”.

În 27 iunie 2018 din nou au fost interpelate, atât ATCCE, cât și Primăria Municipiului Timișoara, de data aceasta în contextul unui demers jurnalistic a fondatorilor site-ului Putea a cincea.

Am solicitat directorului executiv al Asociației Timişoara Capitală Culturală Europeană, Simona Neumann, să comunice, în baza Legii 544/2001, privind liberul acces la informații de interes public, câteva informații referitoare la activitatea asociației și la modul în care au fost cheltuite anul trecut fondurile alocate de către Primăria Timişoara, Consiliul Județean Timiș și Ministerul Culturii.

(…) După expirarea termenului legal de răspuns și după câteva telefoane pe care le-am dat la asociație, insistând să mi se răspundă, în 16 iulie mi se transmite, și nu prin purtătorul de cuvânt, ci prin cabinetul de avocat Anca Săsăran, că… «Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană nu intră sub incidența Legii 544/2001, privind liberul acces la informații de interes public, prin urmare nu putem da curs solicitării dumneavoastră». Și sunt invitată să vizitez site-ul, unde, mi se spune, aș putea găsi informații care mă interesează.

Un răspuns în bătaie de joc. Pentru că această asociație funcționează pe bani publici și pentru că derulează un proiect public, Timişoara Capitală Culturală, plătit, repet, din bani publici.

În 18 iulie, am trimis aceleași întrebări Primăriei Timişoara, finanțatorul principal al proiectului – pentru anul trecut, a alocat  2.150.000 de lei, adică peste 460.000 de euro. În aceeași zi, Municipalitatea îmi răspunde, printr-o adresă semnată de viceprimarul Dan Diaconu, secretarul Primăriei, Simona Drăgoi, și consilierul Adriana Boboiciov, că, dat fiind că Primăria nu are informațiile solicitate, redirecționează cererea spre asociație: «Întrucât instituția noastră este principal finanțator, vom solicita Asociației Timişoara Capitală Culturală Europeană formularea răspunsului.»

A trecut, și în acest caz, termenul legal de răspuns, în ciuda câtorva telefoane pe care le-am dat pentru a-l primi. Semn că și principalul finanțator este tratat de conducerea asociației cu același dispreț ca toți cei care solicită informații referitoare la modul în care gestionează banul public și, în plus, semn că acceptă acest lucru.

Opacitatea Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană

  • Opacitatea privind bugetele și bunele practici financiare

ATCCE nu a publicat niciodată un raport financiar în sensul profesionist al termenului.

ATCCE nu realizează, așa cum standardele în domeniu și juriul internațional de experți solicită, audit extern independent pentru activitatea financiară și operațională proprie.

Singurul an în care au fost publicate detalii despre surse ale încasărilor și tipuri ale plăților ATCCE a fost 2018.

În 8 iunie 2018, cu câteva zile înainte de vizita de monitorizare a experților internaționali (11 – 12 iunie 2018), au fost publicate 2 tabeluri cu încasările și plățile ATCCE pentru anul 2017, singurul an care poate fi analizat din punct de vedere financiar.

Totalul încasărilor în 2017 a fost de 2.910.686 lei. Finanțatorii, cu ponderile aferente, au fost:

  • 74% PMT (2.150.000 lei);
  • 7% CJT (200.000 lei);
  • 2% Ministerul Culturii (59.627 lei);
  • 4% alte cotizații (119.616 lei);
  • 10% sponsorizări (296.396 lei);
  • 3% vânzare de bilete (85.047 lei).

Totalul plăților în 2017 a fost 2.827.989 de lei. Categorii de plăți, cu ponderile aferente:

  • 49% cheltuieli echipa executivă TM2021 (personal, colaboratori);
  • 39% cheltuieli aferente programului cultural 2021, din care cheltuieli de colaborare cu operatori culturali locali numai 17%;
  • 4% tipărituri materiale promoționale;
  • 4% cheltuieli cu transport, cazare TM2021;
  • 2% cheltuieli de protocol (mese, catering, diurnă);
  • 2% cheltuieli administrative.
  • Opacitatea privind criterii de selecție proiecte, parteneri și rezultate

Nu există niciunde publicate criteriile de selecție aplicate proiectelor derulate în anii 2017 – 2018 și, respectiv, care evaluările și argumentele aferente, în baza unor astfel de criterii, pentru care aceste proiecte și nu altele s-au ales a fi implementate.

Nu există niciunde publicată nicio procedură privind modul de alegere și lucru cu partenerii.

Nu există niciunde publicate obiective și ținte anuale, cu indicatorii aferenți. (ce urmărim, de ce și cum măsurăm dacă suntem pe calea pe care ne-am propus inițial)

  • Opacitatea privind calendarul apelurilor deschise pentru noi proiecte

În 2 ani de la câștigarea titlului nu s-a organizat niciun apel deschis de proiecte, în condițiile în care:

  • pagina 61 din dosarul de candidatură³ menționează: Programul Cultural se va extinde în continuare în trei etape:
  1. Apeluri deschise și pe bază de invitație pentru consolidarea Stațiilor și Traseelor existente, selectarea intervențiilor artistice specifice, a inițiativelor, rezidențelor și mobilităților cetățenești.
    Bursele de proiecte reprezintă instrumentul principal de comunicare a Programului Cultural existent și a parteneriatelor dintre operatorii culturali locali și internaționali pentru monitorizarea dezvoltării programelor și inițierea propunerilor pentru apeluri.
    Apelurile se vor lansa în medie de două ori pe an, după Bursele de proiecte, și vor fi administrate de Unitățile Teritoriale.
  2. Un al doilea Apel pentru propuneri va avea loc la finalul lui 2017.
    Am rezervat 30% din bugetul Programului pentru aceste inițiative suplimentare, inspirate direct din structura Călătoriei și bazate pe entuziasmul și optimismul pe care le va genera câștigarea titlului de Capitală Europeană a Culturii în prima jumătate a anului.
  3. Parteneriate bazate pe invitații la noi programe, propuse de și împreună cu parteneri internaționali, rezultate în urma inițiativelor de mobilitate dezvoltate în cadrul Centrului de resurse.
  • pagina 29 din dosarul de candidatură³ menționează: Apeluri deschise și noi programe, în număr de 4, în valoare de 10.000.000 euro, reprezentând 30% din bugetul alocat programului cultural.
  • Relația cu finanțatorii deficitară, neprofesionistă
    • Consiliul Județean Timiș

Vom aloca cotizația pentru Asociația Timișoara – Capitală Culturală Europeană 2021, pentru că ne-au venit toate documentele și săptămâna viitoare îi vom sprijini în desfășurarea activității și sper cât mai repede să rezolve și Adunarea Generală, să se constituie noul board și să intre într-un curs normal al activității. 200.000 de lei este cotizația, iar după modificarea în AGA (n.r. Adunarea Generală) vom aloca 500.000 de lei. Noi am prins în buget 500.000, dar asociația nu și-a făcut modificarea în statut cu cotizația de 500.000 din partea consiliului județean. În schimb, am alocat bani pentru proiecte ale asociației. Normal, cotizația este pentru funcționalitate și trebuie cheltuită până la sfârșitul anului.Nu s-a dat mai repede pentru că nu s-au depus documentele de către asociație. Asociația nu a depus dosarul de solicitare a cotizației. E un dosar care trebuie să-l depună, nu a depus acest dosar, noi avem banii aprobați de la începutul anului, când am aprobat bugetul, dar nu puteam da drumul la bani fără să avem toate documentele din partea asociației, a explicat șeful CJ Timiș.

Am aprobat cotizația pentru asociație. După cum am spus de mai multe ori, am primit în sfârșit toate documentele. Au fost verificate de către cei din aparatul de specialitate, s-a inițiat acest proiect de hotărâre și, conform deciziei Adunării Generale din cadrul asociației, am alocat suma de 200.000 de lei, obligația consiliului județean ca și cotizație.Nu discutăm de susținerea pentru proiecte, discutăm de cotizația propriu-zisă.În momentul în care va fi următoarea AGA, din toate discuțiile pe care le-am avut, această cotizație se va mări la 500.000 de lei. Noi avem prinși banii aceștia în buget, dar nu cred că anul acesta vor mai beneficia de diferența de 300.000 de lei, ținând cont că mai durează o anumită perioadă de timp până se va constitui următoarea Adunare Generală. Dacă asociația își face treaba din punct de vedere al deciziilor, categoric vor avea sprijin din partea noastră cu cotizația de 500.000 de lei, ca și obligativitate, a afirmat Călin Dobra, șeful CJ Timiș.

    • Ministerul Culturii

Extras din Adresa formulată de Cabinetul ministrului culturii George Ivașcu nr. 2791 din 8 iunie 2018, ca răspuns la interpelarea senatorului Nicu Fălcoi:

Pentru o justă alocare a fondurilor, în conformitate cu prevederile legale, MCIN (Ministerul Culturii și Identității Naționale) a solicitat ATCCE, încă din luna septembrie 2016 (!), să identifice acel portofoliu de proiecte culturale pentru care municipiul Timișoara solicită sprijin financiar de la Guvern. Prin portofoliu de proiecte înțelegem o listă de proiecte, din dosarul de candidatură, propuse spre finanțare din parte guvernului în perioada 2018-2021.În concluzie, în momentul în care portofoliul de proiecte din dosarul de candidatură al ATCCE va fi clar definit pentru perioada 2018-2021, MCIN va putea iniția demersurile necesare pentru asigurarea sprijinului financiar de la bugetul de stat.

    • Sponsori strategici (majori)

Deși, numeroși sponsori sunt interesați de parteneriate strategice multianuale cu ATCCE pentru proiectul Timișoara 2021, astfel de parteneriate încă nu au fost anunțate public într-un mod profesionist, clar și transparent. Nu există sponsori majori ai Timișoara 2021 care să fi anunțat public bugete multianuale de sponsorizare, cu obiective, proiecte și impact asumate contractual.


¹ Actul constitutiv și Statutul ATCCE
² Acte adiționale la Statutul și Actul constitutiv ATCCE
³ Dosarul de candidatură (Bidbook) al proiectului Timișoara 2021 Capitală Europeană a Culturii
Adresa Comitetului internațional de monitorizare a Timișoara 2021, iulie 2018;
Raport final al juriului de experți
Regulament pentru ocuparea prin concurs deschis a pozițiilor de expert internațional și reprezentant al mediului economic local în cadrul Consiliului Director al ATCCE