În noiembrie 2019 Parlamentul European a înregistrat o premieră globală în domeniul politicii de mediu. Acest for, din care și România face parte, a declarat prima urgență globală climatică și de mediu.
Pascal Canfin, eurodeputatul liberal francez care a elaborat rezoluția de urgență climatică, a declarat: „Faptul că Europa este primul continent care declară situația de urgență climatică și de mediu, chiar înainte de COP25, când noua comisie va prelua funcția și la trei săptămâni după confirmarea lui Donald Trump privind retragerea Statelor Unite din acordul de la Paris, este un mesaj puternic trimis cetățenilor și restului lumii. “
În această decizie avem prima confirmare oficială că problemele de mediu vor fi tratate la nivel european ca o gamă de riscuri și amenințări la adresa Uniunii Europene, a cetățenilor europeni și a intereselor europene din diferite domenii.
Șase mari tendințe ce conduc către nevoia unui European Green Deal
Dacă ne uităm pe ultimul raport al Agenției Europene de Mediu putem afla cele 6 mari tendințe care au generat actuala urgență climatică. Aceste trenduri ar trebui să stea permanent în vizorul oricărei strategii de securitate aparținând unui stat membru UE.
- O populație globală în creștere, urbană și cu tendință de migrație.
- Schimbări climatice majore și degradarea accelerată a mediului la nivel global.
- Competiție pentru resurse și lipsa accesului la materii strategice.
- Schimbări tehnologice accelerate și convergență.
- Schimbări în ierarhia globală economică și a contextului geopolitic.
- Diversificarea sistemelor de valori, a stilurilor de viață și a modelelor de guvernare.
În 2020, Europa se confruntă cu provocări de mediu de o anvergură și de o urgență fără precedent. Cu toate că politicile UE privind mediul și climatul au furnizat beneficii substanțiale, Europa se confruntă cu probleme persistente în domenii precum pierderea biodiversității, utilizarea resurselor, impactul schimbărilor climatice și riscurile asupra mediului, sănătății și bunăstării.
Recunoscând aceste provocări, UE s-a angajat la o serie de obiective de sustenabilitate pe termen lung, cu scopul general de a „trăi bine, în limitele planetei noastre ”.
Europa trebuie să găsească modalități de a transforma acele comportamente sociale care pun presiuni asupra mediului generând efecte asupra sănătății. Avem nevoie să regândim nu numai tehnologiile și procesele de producție, dar și modelele de consum și stilurile de viață.
Din 1950, populația globală s-a triplat la 7,5 miliarde; numărul de persoane care trăiesc în orașe a ajuns la peste 4 miliarde; producția economică s-a extins de 12 ori, avem o creștere similar în utilizarea azotului, fosfatului și potasiului ca îngrășăminte, iar consumul de energie primară a crescut de cinci ori. Privind în viitor, aceste evoluții globale continuă să sporească presiunile asupra mediului înconjurător.
Ne așteptăm ca populația lumii să crească cu aproape o treime, până la 10 miliarde, până în 2050.
La nivel global, utilizarea resurselor s-ar putea dubla până în 2060, iar cererea de apă va crește cu 55% până în 2050 și cererea de energie va crește cu 30% până în 2040.
La nivel global, aproximativ 75% din mediul terestru și 40% din mediul marin sunt acum sever modificate. Pământul se confruntă extraordinar de rapid cu pierderea biodiversității și mai multe specii decât în orice moment al istoriei umanității sunt amenințate cu dispariția.
Atât direct, cât și indirect, aceste presiuni provocă daune imense sănătății umane și bunăstării. Situația globală a bolilor și moartea prematură cauzată de mediu și poluare sunt deja de trei ori mai mari decât mortalitatea provocată de SIDA, tuberculoză și malarie combinate.
European Green Deal – planul prin care Europa vrea să devină primul continent cu un mediu climatic neutru
Conform directivelor politice ale noului președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, UE va urmări să atingă obiectivul ambițios ca Europa să devină primul continent cu un mediu climatic neutru.
Von der Leyen își propune să prezinte propunerile pentru Acordul ecologic european în primele 100 de zile de la debutul noului mandat al Comisiei. Aceasta va include o nouă „Lege europeană a climei”, care stabilește o țintă de neutralitate a climei pentru 2050.
Un nou pact european pentru climă ar trebui să reunească autoritățile regionale și locale, societatea civilă, industria și școlile. Aceste forțe și instituții își vor da acordul asupra angajamentelor pentru schimbarea atitudinii noastre. Ne așteptăm ca politicile fiscale să fie reformate în conformitate cu ambițiile climatice. Nu în ultimul rând, se urmărește revizuirea Directivei privind impozitarea energiei.
Conform noii directive, sume record din fondurile publice vor trebui investite în cercetare avansată și inovație, completate de o strategie de finanțare ecologică și de un plan de investiții pentru Europa durabilă care va sprijini cu un 1 trilion de euro investițiile publice și private în următorul deceniu în UE. Se are în vedere ca Banca Europeană de Investiții să devină prima bancă climatică a Europei.
În plan internațional, noul președinte al Comisiei dorește ca UE să conducă negocierile internaționale pentru un nou Green Deal global și evident este de anticipat că va exista un vector foarte ofensiv european care va urmări promovarea noului concept. Acest subiect va avea un impact major asupra relației transatlantice și va genera o agendă nouă în relație cu China.
Implicațiile de securitate ale European Green Deal
Am ținut să prezint pe larg implicațiile majore și deciziile europene care vizează viitorul nostru apropiat pentru că urgența climatică necesită și o abordare care ține de domeniul securității europene. Nu este greu de anticipat că schimbările preconizate de European Green Deal vor afecta direct modul în care concepem și gestionăm securitatea europeană și globală.
Am notat și luări de poziție din partea unor europarlamentari români (Traian Băsescu) care trăgeau un semnal de alarmă privind impactul negativ al noului acord european de climă asupra sectorului energetic național. Da, România a stat și stă de ani de zile fără o strategie privind protecția mediului și fără o strategie energetică, iar acum vine scadența. Nici în ceasul al 12-lea nu avem luciditatea să luăm măsurile interne necesare și începem să dăm vina pe UE care ar avea intenții negative.
Ar trebui să ne fie mai clar că nu mai putem concepe o viziune privind strategia de securitate și apărarea națională fără să luăm în calcul viitorul impact al schimbărilor climatice. Nu vor exista nici soluții-miracol, dar limitate la nivel național, prin care să gestionăm provocările climatice. În contextul în care, conform legii, în următoarele 6 luni, președintele Klaus Iohannis trebuie să propună o nouă strategie națională de apărare a țării, mă aștept ca dimensiunea climatică să prindă un contur mai clar nu doar în ce privește capitolul de riscuri și amenințări, ci și în ce privește cel de priorități, obiective și direcții de acțiune.
România are nevoie de o strategie modernă, perfect integrată la nivel european și care să propună o viziune pe termen lung.
Sursa foto: Molnar Szabolcs Erdely/ Pixabay
