Starea autostrăzilor, centurilor rutiere și a căilor ferate în Timiș sub Sorin Grindeanu

Starea autostrăzilor, centurilor rutiere și a căilor ferate în Timiș sub Sorin Grindeanu

De când e ministru al Transporturilor, singurele „realizări” ale domnului Grindeanu pentru județul său de reședință sunt proiectele anulate, blocate sau întârziate:

🛑 Centura Timișoara Sud – începută în cu stângul același Grindeanu tocmai în 2017, un proiect nefericit, cu o bandă pe sens, intersecții criminale la nivel, comunități metropolitane ignorate, pe scurt, o rușine de secol trecut pentru un oraș de talia Timișoarei. Centura trebuia să fie gata anul trecut. În loc de asta, Grindeanu a rupt contractul de lucrări la 58% stadiu fizic după nenumărate amânări. Și, cireașa de pe tort, a refuzat să actualizeze proiectul pe soluții de secol 21 la relicitarea lucrărilor;

🛑 Drumul expres de legătură dintre Timișoara și Autostrada A1 (o veritabilă centură pentru Dumbrăvița și Giarmata) – început în 2021, în mandatul lui Cătălin Drulă, și trebuia să fie gata în 2 ani. Termenul a trecut, însă proiectul e departe de finalizare, la circa 25% stadiu în teren, un șantier aproape abandonat, care e ignorat complet de Grindeanu;

🛑 Autostrada A9 Timișoara – Moravița – studiul de fezabilitate a început în 2020 și trebuia să fie gata în mai 2022. După mai bine de un an de prelungiri, nu e gata acordul de mediu, studiile geotehnice în teren sau proiectarea soluțiilor tehnice. Un ministru dedicat și competent accelera toate aceste etape și astăzi aveam constructori în teren. Nu e cazul lui Grindeanu;

🛑 Centura Timișoara Vest, care ar închide inelul în jurul orașului – proiectarea a început tot în 2021, Cătălin Drulă, ministru al Transporturilor la acea vreme, s-a asigurat că centura va avea 4 benzi și soluții tehnice civilizate. Proiectul trebuia să fie gata în aprilie 2022 și să fie licitate apoi lucrările. Aceeași poveste tristă și aici: la peste un an distanță, nu există acord de mediu, nu există studiu de fezabilitate finalizat, nu sunt licitate lucrările.;

🛑 Proiectul magistralei CFR Arad – Timișoara – Caransebeș, inclus în PNRR de către USR – un proiect de 1,8 miliarde de euro care trebuie să se termine în 2026. Doar 3 din cele 4 tronsoane au constructori de la finalul anului trecut. Proiectarea trebuia să dureze 6 luni și azi să vedem lucrări în teren, însă nici vorbă de așa ceva. Prin toate aceste întârzieri Grindeanu se asigură că România va pierde banii europeni din PNRR pentru căile ferate;

Domnul Grindeanu a câștigat un loc în Parlament prin votul timișenilor, dar se pare că a uitat acest lucru și face prea puține din poziția sa. Merităm o infrastructură modernă, sigură și civilizată, dar Sorin Grindeanu ne refuză acest drept și împiedică dezvoltarea sănătoasă a județului.

Dominic Fritz: Cer Poliției să folosească radarele fixe și să amendeze șoferii care pun în pericol vieți

Dominic Fritz: Cer Poliției să folosească radarele fixe și să amendeze șoferii care pun în pericol vieți

Refuz să mai tac și să devin astfel complicele unui stat care ucide prin indolență.

Ieri, doi tineri de 19 ani au murit într-un accident terifiant la Pasajul Michelangelo. Probabil șoferul a știut că indiferent de viteza cu care merge, nu va fi amendat.

78.796 de depășiri (!) ale limitei de viteză în ultimele 10 zile, în Pasajul Michelangelo. Asta au înregistrat radarele fixe amplasate de Primărie acolo. Mașina pe care o vedeți în fotografie practic a zburat prin pasaj cu o viteză de 140 km/h, la începutul acestei săptămâni. Nu l-a amendat nimeni pe șofer, nu i-a suspendat nimeni permisul de conducere. Circulă în continuare.

Avem pozele cu numerele de înmatriculare pentru fiecare din cei peste 78 de mii de șoferi care au călcat agresiv pedala de accelerație. Ce facem cu ele? Nimic. Suntem obligați sa le ștergem după cel mult 30 zile, pentru că Poliția Rutieră nu le poate folosi. Anul trecut am trimis toate datele la Poliție. Rezultatul? O anchetă a Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, a cărei țintă e tot… Primăria (!). S-au apucat să cerceteze dacă am protejat destul datele personale ale șoferilor care nu respectă legea, dând aceste date poliției.

Recunosc că uneori simt și eu că trăim în Absurdistan. Un stat care se vrea el însuși slab, cu frică să aplice reguli pentru toți și să-i sancționeze pe cei care pun viața celorlalți în pericol.

Cer Poliției să găsească o soluție să folosească datele înregistrate de radare și să amendeze șoferii care pun în pericol vieți. Nu putem ignora la nesfârșit aproape 240.000 de depășiri ale vitezei lună de lună, într-un singur punct în Timișoara.

Cer urgent Parlamentului și Guvernului să clarifice și să simplifice odată legislația și să includă drumurile municipale într-un sistem de radare fixe care pot trimite amenzi automat.

Câți mai trebuie să moară ca să ieșim din aceasta impotență instituțională auto-impusă?

Cătălin Drulă: Autostrada Comarnic-Brașov, condiții necesare pentru succes la a “N”-a încercare

Cătălin Drulă: Autostrada Comarnic-Brașov, condiții necesare pentru succes la a “N”-a încercare

Ministrul Bode ne anunță că va lansa o licitație pentru a contracta o firmă care să facă un nou studiu de fezabilitate și proiectarea autostrăzii Ploiești-Comarnic-Brașov.

Intenția în sine e în regulă. E în mod sigur un pas necesar pentru autostradă. Din păcate, acest pas vine abia la 10 luni după preluarea mandatului. Și încă nu e făcut (licitația nu apare pe SEAP).

Problema mare este CUM se face acest pas. Pentru că dacă CNAIR face la fel ca până acum, cu același caiet de sarcini și contract, nu ajungem nicăieri.

Explic.

🛑 Problema #1: Caietele de sarcini ale CNAIR pentru contractarea de servicii de proiectare și studii sunt o varză cu de toate. Sute de pagini copy/paste, nimic specific proiectului în cauză de obicei, poate fi o licitație pentru un pasaj peste un drum județean sau o autostradă montană, aceeași maculatură e folosită pe post de caiet de sarcini. Și nu doar că nu ajută, dar mai și încurcă. Se regăsesc pe acolo destule cerințe absurde și marote ale unor nepricepuți într-ale drumurilor.

Condiția #1 pentru succes: CAIET DE SARCINI PROFESIONIST, cu cerințe CLARE și SPECIFICE autostrăzii în cauză.

Contractele folosite de CNAIR pentru studii de fezabilitate sunt și mai praf.

🛑 Problema #2: Calendarul de plăți contractuale nu are legătură cu costurile și cheltuielile unui prestator. Există o singură plată mare la final pentru tot (discutăm de zeci de milioane de lei) – adică după 1-2 ani de muncă vin și banii. Discutăm despre bani pentru ingineri proiectanți, topografi, foraje geotehnice, etc. Firma care face proiectarea ar trebui să le susțină câțiva ani de zile cu bani eventual de acasă sau din credite, după gândirea CNAIR.

Soluția #2: CALENDAR DE PLĂȚI LUNAR care să acopere cheltuielile cu personalul, servicii și lucrările pe care le efectuează consultantul, pe măsură ce acestea sunt efectuate.

🛑 Problema #3: Structura de prețuri cerută în ofertă nu are legătură cu structura de costuri reală a unui astfel de proiect. Un singur exemplu – CNAIR cere un preț unitar pe metru liniar de foraj geotehnic cu toate probele de laborator incluse. Dar realitatea este că este din ce mai scump să forezi o dată cu adâncimea mai mare – un metru liniar costă mult mai mult la 20m adâncime, față de la 5m adâncime. La fel testele și încercările de laborator pe probele prelevate costă cu cât sunt mai detaliate și mai complexe. Rezultatul politicii CNAIR cu preț forfetar este că prestatorii încearcă să scape cât mai ieftin, foraje cât mai sumare și probe cât mai puține. Sau, mai grav, cu rezultate măsluite (=”din burtă”).

Soluția #3: Structura de prețuri în ofertă corespunzătoare cu STRUCTURA DE COSTURI REALĂ DIN INDUSTRIE. Începând de la partea de geotehnică, la costul muncii intelectuale, al topografiei și celorlalte studii. Sistemul cu sumă globală (aproape forfetară) stimulează țepele și țeparii și studiile din birou.

🛑 Problema #4: CNAIR vrea să intituleze contractul “REVIZUIRE studiu de fezabiliate și proiectare”. Nu e prima dată când CNAIR își leagă șireturile folosind un termen care implică doar o îmbunătățire incrementală a unui studiu pe care deja îl deține. A pățit-o și la Sibiu-Pitești. În cazul de față studiul pe care îl deține, cel din 2006, are un traseu care nu mai e deloc de actualitate, cu zeci de poduri peste Prahova și traversând prin mijlocul stațiunilor.

Soluția #4: LIBERTATE DEPLINĂ PENTRU PROIECTANT să aleagă cel mai bun traseu în cadrul contractului care se încheie și eliminarea cerinței absurde de a refolosi documentațiile de acum 20 de ani (cu excepția cazului când soluțiile sunt încă valabile).

Dacă licitația va fi lansată însă, în același stil ca până acum, rezultatele vor fi la fel de proaste. Deci PROIECTUL POATE AVEA SUCCES, DACĂ TREABA E FĂCUTĂ CORECT CU FIRME SERIOASE stimulate să participe la licitație atât prin valoarea corectă estimată a licitației, dar și prin condițiile contractuale și cerințele din caietul de sarcini.

Vă țin la curent când apare licitația pe SEAP dacă aceste condiții au fost îndeplinite sau nu.

Cătălin Drulă: Autostrada Târgu Mureș – Iași fără fonduri europene în proiectul de program operațional 2021-2027

Cătălin Drulă: Autostrada Târgu Mureș – Iași fără fonduri europene în proiectul de program operațional 2021-2027

Premierul Orban tocmai a evitat abil într-o conferință de presă să recunoască că nu vom avea fonduri europene pentru construcția autostrăzii Tg. Mureș-Iași.

Un reporter a întrebat corect (citez aproximativ) “având în vedere scăderea fondurilor europene pentru infrastructură rutieră în noul buget al UE, precum și alocarea unei mari părți către finalizarea proiectelor deja în curs, care sunt proiectele noi pentru care mai rămân bani?”.

Ludovic Orban a evitat să răspundă și a recitat un punctaj despre Masterplan-în-sus, Masterplan-în-jus.

Răspund eu, bazat pe datele oficiale și pe documentele guvernului (foto atașat) la care am avut acces acum câteva zile:
– autostrada Ploiești-Bacău și
– modernizarea căii ferate Arad-Timișoara.

ATÂT.

Autostrada Târgu Mureș - Iași fără fonduri europene în proiectul de program operațional 2021-2027

Alte proiecte, cum ar fi autostrada Tg. Mureș-Iași nu au finanțare și nu sunt prevăzute în proiectul de Program Operațional.

Situația este foarte gravă și ar trebui, în primul rând, ca guvernul să o prezinte cu onestitate cetățenilor și, în al doilea rând, să se lupte cu cerul și pământul la Bruxelles ca să obținem un buget mai mare pentru dezvoltarea de infrastructură rutieră.

Cred că ne-am săturat cu toții de guverne care pun ruj pe porc și ne promit că se va face și va fi bine.

Hai să discutăm onest despre infrastructură și hai sa ne luptăm, nu în conferințe și pe la declarații, ci acolo unde pe bune contează:

1) În obținerea de finanțare pentru autostrăzi și aici fondurile europene sunt absolut esențiale. Dacă alocările și limitările rămân ca în propunerea de astăzi de pe masa UE pentru România e o nenorocire.

2) În reformarea instituțiilor care se ocupă de dezvoltarea autostrăzilor. Deja au trecut luni de zile de când avem acest guvern și nu se clintește nimic la CNAIR, CFR, CNAB. Dacă tot așa ca în ultimii 10 ani sperăm să facem infrastructură, ne mințim singuri.

Sursa foto: Will Porada/ Unsplash

Inițiativă USR pentru eliberarea mai rapidă a drumurilor de mașinile abandonate

Inițiativă USR pentru eliberarea mai rapidă a drumurilor de mașinile abandonate

Senatorul USR Timiș, Nicu Fălcoi, a depus la Parlament o inițativă legislativă care va permite degajarea mai rapidă a drumurilor și parcărilor publice de mașinile abandonate de proprietarii lor. Vrem să ușurăm ridicarea acestor vehicule de pe spațiul public.

Până acum procedura de ridicare a vehiculelor fără stăpân sau abandonate a fost extrem de dificilă și de lentă, ceea ce a însemnat că am fost nevoiți să tolerăm o mulțime de epave care doar țineau locurile de parcare ocupate și ne urâțeau cartierele. 

Ce schimbări vrea USR să aducă Legii 421/2002 privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate

În primul rând, propunem scurtarea de la un an la șase luni a perioadei în care aceste vehicule pot sta în parcările publice și modificăm definiția termenului vehicule fără stăpân, așa încât ea să includă și vehiculele înmatriculate în străinătate care până acum nu puteau fi ridicate, fiindcă n-aveau numere de înmatriculare românești.

În plus, refuzul proprietarului de a-și ridica vehiculul va putea fi sancționat, ceea ce îi va face pe mulți să-și ridice rablele de pe străzi.

Cum e acum Legea 421/2002 Cum vrea USR să o schimbe
Articolul 2: În sensul prezentei legi, următoarele noțiuni se definesc astfel:
a) vehicul fără stăpân – vehiculul de orice categorie, fără placuta de înmatriculare sau alte marcaje oficiale, stationat pe domeniul public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale, al cărui proprietar sau deţinător legal este necunoscut; a) vehicul fara stapan – vehiculul de orice categoric, fara placuta de inmatriculare sau alte
marcaje oficiale, ori înmatriculat in strainătate, staționat pe domeniul public sau privat al
statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale, de cel putin 6 luni, al carui proprietar sau
detinator legal este necunoscut;
b) vehicul abandonat – vehiculul de orice categorie, aflat pe domeniul public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale de cel puţin un an, al cărui proprietar sau deţinător legal este cunoscut, însă exista indicii temeinice, determinate de starea improprie circulaţiei acestuia pe drumurile publice, din care rezultă intenţia neechivoca a proprietarului sau a deţinătorului legal de a renunţa la exercitarea drepturilor sale asupra vehiculului. b) vehicul abandonat – vehiculul de orice categoric, aflat pe domeniul public sau privat al
statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale de cel puțin 6 luni, al carui proprietar sau
detinator legal este cunoscut, însa exista indicii temeinice că acesta nu corespunde
circulației pe drumurile publice, conform rigorilor impuse de lege.

Inițiativa prevede obligația autorităților să înmâneze sau, în cazuri excepționale, să afișeze la adresa de domiciliu a proprietarului somația de plată, în timp ce proprietarul are la dispoziție 5 zile de la primirea somației pentru a depune dovada achitării taxelor auto, amenzilor și a efectuării ITP-ului de către proprietar/deținătorul legal.

Cum e acum Legea 421/2002 Cum vrea USR să o schimbe

(1) Restituirea vehiculului către proprietarul sau deţinătorul legal se face […] dacă persoana care reclama vehiculul face dovada:

a) calităţii de proprietar sau deţinător legal al acestuia;

b) achitării tuturor taxelor şi impozitelor prevăzute de lege;

c) achitării sumelor corespunzătoare cheltuielilor efectuate pentru inventarierea, expertizarea, ridicarea, transportul, depozitarea şi paza vehiculului;

d) plăţii la zi a tarifului de parcare, în cazul vehiculelor ridicate din parcari.

(1) Restituirea vehiculului către proprietarul sau deţinătorul legal se face […] dacă persoana care reclamă/revendică vehiculul face dovada:

a) calităţii de proprietar sau deţinător legal al acestuia;

b) achitării tuturor taxelor, impozitelor și amenzilor prevăzute de lege;

c) achitării sumelor corespunzătoare cheltuielilor efectuate pentru inventarierea, expertizarea, ridicarea, transportul, depozitarea şi paza vehiculului;

d) plăţii la zi a tarifului de parcare, în cazul vehiculelor ridicate din parcari.

e) ca vehiculul corespunde circulatiei pe drumurile publice conform rigorilor impuse
de lege, avand ITP-ul la zi.

„Nu mai putem sta cu mii și mii de mașini abandonate pe drumurile publice. Dincolo de aspectele de ordin estetic, vehiculele abandonate ocupă zonele verzi sau spațiu de parcare și sunt adevărate focare de infecție.” spune senatorul USR, Nicu Fălcoi.

Masina fara stapan Timisoara
Timișoara, zona Mehala

Doar în București se află aproximativ 3 000 de mașini abandonate identificate, dar încă neridicate de autorități. Și în Timișoara, conform autorităților locale, existau 236 fără stăpân sau abandonate, iar poliția locală are încă peste 700 de sesizări în lucru privind rablele părăsite de pe străzile orașului.

Totuși, dat fiind numărul mare de etape pe care autoritățile sunt obligate să le parcurgă, se ajunge ca ridicarea unui singur vehicul să dureze până la 4 luni.

Există foarte multe goluri în legislația noastră, iar aceste probleme ar putea fi acoperite dacă ar exista voință politică. Din păcate, actualul parlament a fost mai preocupat de problemele penalilor decât de nevoile votanților. 

USR continuă lupta pentru măsuri de bun simț, care să ne facă tuturor viața mai ușoară.

Cum este Alianța USR PLUS diferită de toate celelalte forțe politice?

Cum este Alianța USR PLUS diferită de toate celelalte forțe politice?

Unii oameni ne consideră aroganți sau elitiști. Alții spun că suntem prea imaturi ca să avem ce căuta în politică. Am fost acuzați de multe lucruri neadevărate în scurtul timp de când există Alianța USR PLUS.

Dar, pe lângă atacuri politice, am avut parte și de critici constructive de la electoratul nostru.

Scopul nostru în politică este să aducem eficiență în administrația publică. Vrem să avem o guvernare care privește spre viitor, în locul uneia care doar reacționează în situații de criză.

Pentru a putea face asta, ne trebuie două lucruri: susținerea voastră, atunci când merităm, dar și critica voastră, atunci când avem nevoie de ea.

Lupta noastră nu este doar cu PSD și prietenii lor. Lupta noastră este împotriva unui sistem vechi și corupt care nu renunță la putere fără o bătălie crâncenă.

Până acum, orice încercare de reformă a fost întâmpinată cu rezistență și erodată până când a dispărut. Sistemul înseamnă o mulțime de oameni în poziții cheie care pur și simplu ne parazitează sistemul administrativ, fără a aduce reforme, fără a face îmbunătățiri.

Alianța USR PLUS propune oameni noi în politică, oameni mulți din toată țara, care au decis pentru prima dată să se implice în politică și să devină chiar ei schimbarea pe care și-o doreau.

Pentru a face România să funcționeze trebuie să câștigăm cât mai multe primării, cât mai multe locuri în parlament și cu voia dumneavoastră, președinția României.

Dan Barna a reușit să transforme un partid de 5% într-o alianță de 22%. Este un om competent și capabil să formeze o echipă performantă în jurul lui.

Dacian Cioloș a fost cel mai bun prim ministru al României, omul care a readus țara la normalitate, în ciuda unui parlament ostil sau a mașinăriei de propagandă.

Însă ei nu sunt singuri. Sunt înconjurați de sute și mii de oameni buni, care și-au sacrificat timpul liber și de multe ori liniștea, pentru a se implica. Pentru a veni cu propuneri credibile pentru orașele și satele noastre. Pentru a strânge pe bune sutele de mii de semnături de care am avut nevoie și nu în ultimul rând pentru a face campanie electorală.

Noi, USR PLUS, suntem prietenii și vecinii voștri care s-au săturat ca România să rămână blocată în timp. Noi vrem o țară din care tinerii să nu mai vrea să plece, vrem un sistem care funcționează și care lucrează în favoarea cetățeanului, și nu împotriva lui.

Vă promitem, înainte de toate, transparență în instituțiile statului. Cetățenii trebuie să știe cum și pentru ce sunt folosiți banii lor.

Toate aceste schimbări se pot întâmpla mult mai repede și mai ușor dacă sunt încurajate și susținute din scaunul președintelui. În societatea românească, președintele este omul ales cu cel mai mare număr de voturi, lucru care îi conferă cea mai mare legitimitate.

Avem nevoie de susținerea și încrederea dumneavoastră în această călătorie. Avem nevoie de oameni care să dea schimbării o șansă.

Putem fi, într-adevăr, fericiți în România, pentru ca fii și fiicele noastre să aibă încrederea de-a se întoarcă acasă.

Nicu Falcoi: Eșecul PSD în domeniul apărării – Bilanț 2018

Nicu Falcoi: Eșecul PSD în domeniul apărării – Bilanț 2018

La final de an doresc să vă prezint un bilanț al guvernului PSD- ALDE în domeniul apărării. Poate că acesta este mai puțin obișnuit, dar reflectă pe deplin stilul catastrofic de guvernare impus de Liviu Dragnea: adică o guvernare populistă, incompetentă și total opusă intereselor naționale.

În apărare, domeniu poate mai tehnic și multă vreme considerat apolitic, PSD a transformat actul guvernării din politici pentru apărare în politici electorale. Sub conducerea ministrului Fifor, MApN a devenit o instituție victimă a politizării, iar capitalul său de imagine pozitivă a fost grav subminat de un an de decizii și declarații.

Am sintetizat parcursul de aproape un an al fostului ministru Mihai Fifor în câte o „pastilă amară” pe lună aplicată de PSD Armatei noastre. De fapt, concluzia este că în 2018 Armata a fost folosită lunar în strategia de comunicare PSD, iar lipsa de consistență a ministrului Fifor o veți vedea în rândurile de mai jos.

Episodul 1: Afacerea Piranha

Mihai Fifor, ianuarie 2018:

Din informațiile făcute publice de către reprezentanții părții române care au negociat achiziția acestor transportoare, rezultă că acestea nu vor fi amfibii (vor fi dotate pentru operațiuni la sol, nu și în apă).

Decizia guvernului PSD-ALDE a fost criticată de USR și este considerată o eroare din punct de vedere strategic, dat fiind faptul că relieful României are multe cursuri de apă și diferite zone de relief. Transportoarele blindate fără flotabilitate sunt folosite și de alte țări din NATO, dar acestea dețin unități de poduri mobile care asigură suportul acestora. România, însă, nu deține astfel de unități de poduri mobile.

Episodul 2: Centrul național de psihologie operațională

Mihai Fifor, ministrul Apărării, în 24 ianuarie 2018:

Un centru naţional de psihologie operaţională, pe care îl avem în lucru şi pe care ne dorim să îl implementăm de anul acesta, împreună, repet, cu partenerii canadieni, din armata Canadei. Personal am discutat cu ministrul apărării canadian şi ne acordă tot sprijinul pentru dezvoltarea unui astfel de proiect.

În noiembrie 2018, ministrul Mihai Fifor a inaugurat centrul în fostul sediu al Liceului militar de la Mănăstirea Dealu, o locație veche, improprie, inadecvată pentru un centru de recuperare cu standarde de nivel NATO.

Episodul 3: Programul pentru submarine

Mihai Fifor, 2 februarie 2018:

Aș vrea să mai fac o precizare, cea referitoare la programul submarin. S-a speculat foarte mult despre faptul că aș fi afirmat că Forțele Navale Române se vor dota cu un submarin și desigur foarte multă lume s-a întrebat ce Dumnezeu vrei să faci cu un submarin. Cred că am fost greșit înțeles. Este vorba de trei submarine cu care Forțele Navale Române intenționează să se doteze pe termen mediu și lung.

Aceasta este una dintre cele mai controversate inițiative PSD. Guvernul PSD nu a fost în stare să modernizeze fregatele second-hand existente în dotarea Marinei militare. Simpla menționare de către fostul ministru Fifor a faptului că programul pentru submarine este unul pe termen mediu și lung nu îl scutește de ridicol și politicianism. România nu poate fi credibilă în angajamentele privind capabilitățile militare, dacă PSD încearcă să acopere golurile existente cu promisiuni bombastice.

Episodul 4: Institutul Cantacuzino

De anul viitor, Institutul Cantacuzino trebuie să devină operațional, pentru asta urmând să fie angajați 200 de medici, spune ministrul Apărării, Mihai Fifor. (…) Pe lângă cei 400 de medici pe care Ministerul Apărării vrea să-i încadreze în armată, se vor angaja anul acesta 200 de medici la Cantacuzino. Se fac angajări, sunt 200 și ceva de posturi, separate față de cele din armată. – Mihai Fifor, 2 martie 2018

După ce în martie 2018, ministrul Mihai Fifor declara că Institutul Cantacuzino are nevoie de 400 de medici, în 9 octombrie 2018 acesta declară pentru Mediafax alte cifre și oferă informații care debusolează. Ministrul vrea să facă 500 de angajări, dar în realitate, până la sfârșitul anului 2018, vor fi angajați doar 19 cercetători.

În contextul în care multe spitale nu pot ocupa de ani de zile posturile de medici, este improbabil că va fi realizat angajamentul fostului ministru PSD, Mihai Fifor, ca Institutul Cantacuzino să fie operațional în 2019 și să se facă angajări de medici specialiști și cercetători în câteva luni.

Episodul 5: Criza resurselor umane

Încercăm, într-un termen relativ scurt, să putem încadra aceste funcții, astfel încât să acoperim un gol destul de mare lăsat de plecarea, anul trecut, a aproximativ 8.000 de oameni din Armată.(…) Vom vedea exact, pe fiecare unitate, ce distribuție și ce priorități sunt. Nu vă așteptați ca din cele 6.400 de posturi să acoperim toată nevoia de încadrare a Armatei Române, nu vom face acest lucru dintr-o dată. Este un efort și sperăm ca în fiecare an să putem să mărim numărul angajărilor. – Mihai Fifor, 2 martie 2018

În ciuda anunțului cu cifre impresionante de posturi scoase la concurs, în realitate Guvernul PSD-ALDE a înregistrat un eșec al acestui obiectiv. Ministrul Mihai Fifor nu a reușit să implementeze o strategie care să atingă obiectivul de 6400 de posturi. Lipsa cronică de personal grevează de ani de zile activitatea MApN, în ciuda promisiunilor PSD de a oferi cât mai multe posturi. PSD nu a reușit nici să aibă o strategie și nici nu a reușit să sporească atractivitatea față de cariera militară.

Episodul 6: Eșecul programului pentru rezerviștii voluntari

Și anul acesta derulăm programul pentru rezerviștii voluntari. Trebuie să recunosc că anul trecut nu am obținut cel mai mare success sau nu succesul la care noi ne-am așteptat pentru acest proiect, dar continuăm și am încercat să îmbunătățim condițiile prin care să putem atrage rezerviștii voluntari către Armata Română. În momentul de față suntem în analiză cu alte măsuri care să atragă spre Armata Română corpul rezerviștilor. Ne preocupă atragerea nu doar a rezerviștilor, ci și a tinerilor, pentru care am deschis larg porțile colegiilor militare. – Mihai Fifor, 21 aprilie 2018

Programul destinat rezerviștilor este unul dintre cele mai mari eșecuri ale PSD din perioada 2017-2018. În 2017, din cauza slabei pregătiri a programului, MApN nu a reușit să atragă un număr relevant de rezerviști. În 2018, ministrul Fifor a recunoscut acest eșec și a încercat să sporească rândurile acestei categorii de personal foarte important pentru capacitatea de apărare a țării. Guvernul a planificat 3.800 de posturi pentru rezerviști voluntari pentru 2018, dar încă de la jumătatea anului se știa că nici măcar jumătate dintre acestea nu vor fi ocupate. În octombrie 2018 bilanțul a fost de 450 de locuri ocupate din cele 3800 anunțate.

Episodul 7: Nebuloasele programului pentru elicopterele multirol

Compania Airbus a amenințat cu retragerea din România. Purtătorul de cuvânt al companiei franceze a spus că discuțiile nu s-au materializat:

Angajamentele ferme ale guvernului român de a cumpăra elicoptere noi de la Airbus nu s-au materializat. Airbus Helicopters își menține angajamentul față de parteneriatul său de 40 de ani cu România, dar trebuie să studieze toate opțiunile privind raționamentul economic al prezenței industriale în această țară. – 30 mai 2018

Oficialul francez a precizat că o comandă de minimum 16 elicoptere militare multirol este esențială pentru a nu fi închisă linia de asamblare de la Ghimbav.

Controversata relație dintre Airbus și MApN nu are încă o soluție de rezolvare. Condiția pusă de partea franceză, aceea ca MApN să facă o comandă de minim 16 elicoptere pentru ca fabrica să fie instalată, nu s-a materializat. În baza unor angajamente ale guvernului, Airbus a decis să inaugureze în septembrie fabrica de la Brașov, chiar dacă această comandă așteptată din partea Guvernului încă nu a fost materializată.

Serge Durand, directorul general al Airbus Helicopters Industries, 13 septembrie 2018:

Primul H215, produs 100% în România, ar putea ieși de pe linia finală de asamblare din Brașov în 2018, cu condiția de a avea o primă comandă semnificativă. Producția va crește permanent, pentru a ajunge la 15 elicoptere pe an până în 2020.

Întârzierea unei decizii din partea guvernului PSD-ALDE privind programul pentru elicoptere reprezintă un exemplu de lipsă de strategie în planificarea de capacități interne de producție și ilustrează interesul scăzut al PSD de a contribui la atragerea de investiții străine.

Episodul 8: Programul avioane de luptă multirol

Ministrul Apărării Naționale, Mihai Fifor, 13 iulie 2018:

MApN intenționează să achiziționeze încă cinci avioane F16 din Portugalia pentru a completa escadrila de 12 aparate de acest tip aflate în dotarea Forțelor Aeriene Române și va promova o lege în Parlament pentru a putea continua acest program.

Este încă foarte neclar care este calendarul acestei achiziții de cinci avioane. Se poate remarca faptul că, inițial, la jumătatea anului 2018, ministrul M. Fifor era optimist privind această achiziție, chiar încerca să urgenteze achiziția și asta din motivul simplu că escadrila nu poate fi declarată operațională dacă nu este completă. La final de an putem constata că nu există progres în acest sens, iar operaționalizarea primei escadrile de F-16 românești va mai dura.

Episodul 9: Mihai Fifor și gafa „rachetelor balistice” de la baza americană de la Deveselu

Întrebările retorice ale lui Mihai Fifor, 31 iulie 2018:

Cum ar putea fi vreodată președintele Putin încântat de faptul că în România avem baza militară de la Deveselu, cu rachetele balistice? Cum ar putea vreodată președintele Putin să fie încântat că avem baza de la Mihail Kogălniceanu, populată cu militari americani și noi insistăm în continuare față de SUA în parteneriatul strategic să asigurăm permanența militarilor americani pe teritoriul românesc? Cum ar putea Federația Rusă să fie încântată că România își dezvoltă capabilitățile navale?

Gafa din declarația ministrului Apărarii Mihai Fifor a declanșat un val de reacții, inclusiv în presa rusă, care a salutat-o ca fiind o confirmare a temelor de propagandă rusești anti-NATO și anti-europene. Declarația lui Fifor a fost ulterior corectată, dar a lăsat o mare umbră de îndoială privind capacitatea de comunicare a PSD pe teme sensibile legate de Parteneriatul strategic cu SUA și de imagine a României în cadrul NATO.

Episodul 10: Incertitudini privind achiziția corvetelor multifuncționale

Mihai Fifor, 15 august 2018:

Anul 2018, anul Centenar, va fi unul de referință pentru Marina Militară Română. Suntem în plin proces de selecție a câștigătorului programului de achiziție pentru corvetele multifuncționale, program care va asigura nu doar o capabilitate de apărare la Marea Neagră, dar – prin offsetul afferent – va asigura modernizarea celor două fregate tip T22 – Regele Ferdinand și Regina Maria.

Dacă la mijlocul verii ministrul M. Fifor era optimist privind derularea licitației pentru corvete, la final de an, după demisia sa, situația a devenit îngrijorătoare. Noul ministru, Beniamin Leș, a anunțat că fostul ministru Fifor a decis ca, în plin proces de derulare a licitației, să solicite un audit, fapt care a prelungit procedura care era planificată să se termine în octombrie. Această prelungire a generat destule speculații, atât în plan politic, cât și în presă, punând sub semnul întrebării deciziile ministrului M. Fifor.

Episodul 11: Demisia lui Mihai Fifor

19 noiembrie 2018 – Ministrul Mihai Fifor își dă demisia pe fondul conflictului dintre Liviu Dragnea și un grup de opozanți din PSD.

Încheierea bruscă a mandatului de ministru a fost pentru Mihai Fifor mai mult o mișcare politică și nu una generată de actul guvernării. La final, atitudinea lui Mihai Fifor de a nu face un bilanț al activității MApN în timpul mandatului său și de a nu comunica motivul exact al demisiei a alimentat destule speculații care lasă o umbră nu numai asupra politicii PSD față de sistemul național de apărare, ci și față de militari, în general.

Șansa de a avea un acord politic pentru un plan pe 10 ani, cu alocarea unui buget de 2 % pentru apărare, a fost irosită de Guvernul PSD-ALDE în inițiative politicianiste și programe fără strategii, la care s-au adăugat numeroasele eșecuri care vor costa mult capacitatea de apărare la nivel național.

Nicu Fălcoi: Armata, militarii și problemele cu care se confruntă la sfârșit de 2018

Nicu Fălcoi: Armata, militarii și problemele cu care se confruntă la sfârșit de 2018

E puțin mai lung, dar nu se poate altfel.

Voi încerca să comentez, puțin, ultimele informații ce ne parvin dinspre Ministerul Apărării Naționale.

Despre ultimii miniștri ai apărarii, Mihai Fifor și Gabriel-Beniamin Leș

În primul rând, schimbarea ministrului Fifor cu Leș.

N-am fost niciodată un fan al domnului Fifor în calitate de ministru al Apărării. Dumnealui e antropolog de meserie și asta s-a văzut, cu vârf și îndesat, de-a lungul întregului său mandat la conducerea ministerului.

Cu toate acestea, schimbarea lui cu domnul Leș, care ne-a dovedit cu prisosință cât de nepotrivit este pentru acest minister (și nu numai!, aș zice eu), este una dintre cele mai proaste mișcări de la ultima remaniere.

Vorba unui coleg de partid al celor doi: ”Măcar la ăsta stăteau hainele bine pe el!”.

Nici unul, nici celălalt, nu aveau nici un fel de viziune asupra a ceea ce înseamnă armata României și ce ar trebui să devină ea. Ei au avut doar o listă de cumpărături, listă pe care, din păcate pentru România și armata ei, au făcut-o persoane care nu au gândit dincolo de aceste cumpărături.

Faptul că în 28 decembrie este convocată o ședință CSAT în vederea numirii unui nou Șef al Statului Major al Apărării este ceva perfect normal și chiar de dorit. Nu vreau să comentez acum performanțele generalului Ciucă la conducerea Armatei Române, dar schimbarea lui la terminarea mandatului de patru ani, în locul unei prelungiri a acestuia, este ceva cât se poate de normal și, după părerea mea, în respectul armatei române. Orice prelungire a mandatului unui general pe această funcție trebuie acceptată doar în situații excepționale. Și acum nu este cazul.

În acest moment, conform reglementărilor în vigoare, sunt doar șase generali care pot ocupa această funcție: Tonea, Scarlat, Anastasof, Mîrșu, Pană și Uifăleanu. Ei sunt singurii care îndeplinesc condițiile legale pentru a fi numiți pe funcție.

Este o mică problemă cu Tone și Mîrșu, primul născut în 1961 și celălalt în 1962, care nu ar putea duce la capăt un mandat întreg de patru ani.

Cu toate acestea, oricare dintre ei poate fi numit pe funcție, iar dacă s-ar respecta și cutuma rotației, Mîrșu ar fi cel mai îndreptățit, întrucât, la rând, este Marina.

Cine cred eu că ar fi cel mai potrivit, nu voi spune pentru că aș fi acuzat cu siguranță de subiectivism.

Cert este că decizia ar trebui luată după o discuție foarte serioasă care ar fi trebuit purtată între ministru, președinte și câte un reprezentant al tuturor partidelor parlamentare, discuție care să se încheie cu un acord unanim. Asta ar face ca nimeni din spectrul politic să nu potă acuza decizia de influențe politice nepotrivite.

Da, știu, nu s-a mai făcut, dar eu așa aș face dacă aș fi ministru.

Este o decizie care ne privește pe toți actorii politici. Și toți ar trebui să avem un cuvânt de spus.

Sper, totuși, că ministrul s-a consultat cel puțin cu președintele, înainte de a veni cu o propunere, și că nu vom avea cine știe ce surpriză la CSAT-ul din 28 decembrie.

Trecând peste aceasta, un fost coleg din aviație mi-a semnalat că ministrul a afirmat, la o emisiune la A3, cum că pensiile militare au crescut.

Despre pensiile militare

Este o minciună sfruntată, spusă doar ca să antagonizeze populația civilă cu pensionarii militari. Pensiile militare nu numai că nu au crescut, dar sunt si înghețate la o indexare doar cu rata inflației, lucru care, anul trecut, nu s-a întâmplat.

Știu că mulți dintre voi credeți că pensiile militarilor sunt uriașe și le și plasați în rândul pensiilor speciale. Însă în toată lumea civilizată, militarii sunt tratați diferit de societatea în care trăiesc. Asta pentru că viața lor este diferită de a oamenilor normali, iar vârsta până la care pot să-și facă meseria este mult mai mică decât a altora.

Cum credeți că ar putea face față unei lupte aeriene un pilot care are 62 de ani? Sau cât credeți că ar fi de performant un infanterist de 60 de ani atunci când trebuie să facă un marș de 30 Km cu 30 kg în spate?

Nu, nu sunt uriașe. Acelea fluturate de Olguța pe la televiziunile aservite sunt pensiile unor magistrați militari, magistrați care beneficiază de aceleași drepturi ca și cei civili. Pensia medie militară este undeva la 3000 RON. Știu că este mai mare ca pensia medie generală, dar trebuie să țineți cont și de condițiile în care și-au desfășurat activitatea acești oameni care n-au avut cel puțin jumătate din toate drepturile pe care orice alt cetățean le are.

Din păcate, ca în multe alte domenii, media aceasta este dată de pensiile unor plimbători de hârtii care au știut să-și dea tot felul de sporuri, care mai de care mai mari și mai stupide, și care au reușit să facă astfel încât un pilot de supersonice sau un scafandru să aibă pensia mai mică decât unul al cărui risc maxim a fost să nu se înțepe în pix.

Toate acestea nu se puteau întâmpla fără binecuvântarea PSD .

Eu sunt adeptul calculării pensiei în funcție de veniturile pe care le-ai avut de-a lungul întregii activități și nu doar pe niște luni în care mulți și-au dat și jumătate din venit doar pentru a fi numiți sau împuterniciți pe anumite funcții bine plătite și pentru a lua anumite sporuri care, practic, le-au dublat pensia.

Tot ce vă pot promite este că, dacă voi putea decide vreodată, lucrurile acestea se vor schimba.

Nu mai vorbesc de art. 37 din OUG dată ieri, care îngheață, în 2019, orice creșteri de venituri pentru toți cei în uniformă militară.

Lucrurile sunt departe de ce ar trebui să fie pentru toți oamenii normali din această țară.

Am vorbit acum doar despre militari pentru că despre ei era postarea.

Nu înseamnă însă că nu sunt extrem de preocupat de fiecare cetățean al acestei țări, cetățean care ar trebui să fie respectat pentru munca pe care o depune.

Atunci când va veni la guvernare, USR va desființa toate pensiile speciale, începând cu cele ale parlamentarilor.