Aveai 19 ani când ai venit pentru prima dată în România. Cum s-a întâmplat? 

După ce am terminat liceul, am vrut să câștig, măcar pentru un an, experiență practică de viață, să învăț de la alți oameni care au o perspectivă total diferită. Am aplicat pentru un program de voluntariat cu locuri în mai multe țări în lume, și am ajuns, mai mult sau mai puțin întâmplător, la Timișoara. Nu știam absolut nimic despre Europa de Est, despre România, despre Banat. Cred că am venit cu un bagaj de prejudecăți. Și am găsit o lume cu o istorie și o cultură care m-au făcut să înțeleg, pentru prima oară, ce este Europa.

Ai devenit cunoscut în Timișoara cu proiecte culturale și ca dirijor la „Timișoara Gospel Project”. Cum de te-ai hotărât să te implici și în politică?  

Timișoara este singurul oraș din lume unde mă simt cu adevărat parte a unei comunități – a unei comunități creative, primitoare și pline de viață. Timișoara are un potențial uriaș, potențial care momentan se evaporă din cauza unui sistem administrativ și politic rămas în secolul trecut. Iubesc acest oraș prea mult ca să stau deoparte. Iar începând cu protestele anti-corupție și pro-justiție din 2017, la care am participat activ, mi-am dat seama că viața mea profesională din administrația publică germană și implicarea mea în România nu mai trebuie să fie două lucruri separate. 

Și de ce ai ales USR?

Partidele mari sunt cele care au adus România și Timișoara acolo unde suntem. Singura noastră speranță este o reformare profundă a clasei politice, iar asta se poate face doar cu oameni noi și partide noi. Am intrat în USR, la fel ca și mulți alții, dintr-o dorință de a schimba regulile jocului. Ne-am săturat să fim conduși de o clasă politică vulgară, incompetentă și coruptă. Observ că din ce în ce mai mulți români simt la fel și prind curaj să se implice politic pentru a schimba sistemul din interior.

Cum crezi că experiența ta internațională te poate ajuta pentru funcția de primar?

Timișoara trebuie plasată din nou pe harta orașelor europene inovatoare, trebuie să devină un reper internațional pentru ce înseamnă „oraș” în secolul 21. Eu de mulți ani lucrez în cooperare internațională, înțeleg cum funcționează ecosistemul european, care sunt regulile nescrise pentru a atrage interes internațional (și fonduri). Și nu sunt singurul care are această perspectivă, mulți timișoreni au experiență internațională sau trăiesc în străinătate, și aș vrea să ne gândim cum putem valorifica și perspectiva și relațiile diasporei pentru dezvoltarea orașului. 

Apropo de dezvoltare – care crezi că trebuie să fie prioritățile orașului?  

Pentru mine totul începe cu o administrație publică funcțională, care răspunde în mod eficient și corect la nevoile cetățenilor. Momentan avem un haos în instituțiile publice locale, haos prin care pierdem și bani și timp, deci cu siguranță va fi o prioritate o restructurare în primărie și în societățile comerciale din subordine. Digitalizarea procedurilor și a serviciilor, cu transparență maximă, ne va ajuta nu doar să devenim o administrație locală modernă, ci și să stopăm sifonarea banilor.

Un sistem de transport în comun și o rețea de piste de biciclete cu adevărat funcționale vor fi o prioritate importantă pentru a moderniza mobilitatea urbană din Timișoara – trebuie să motivăm oamenii să-și lase mașina personală acasă, altfel nu vom face față niciodată traficului auto. 

Un alt punct important va fi dezvoltarea unei strategii coerente pentru renașterea cartierelor timișorene. Avem nevoie de o punte de legătură între nevoile cartierelor și aparatul primăriei, de restaurare și revitalizare, inclusiv încurajarea turismului în cartierele istorice. Și, nu în ultimul rând, de o conexiune bună a cartierelor mărginașe cu centrul, cu ajutorul mijloacelor de transport în comun, și de o urbanizare coerentă, cu străzi asfaltate, trotuare și utilități publice. E greu de înțeles de ce Timișoara, la 135 de ani după ce a fost primul oraș din Europa cu iluminat stradal electric, încă are străzi întregi unde e beznă noaptea!

Dacă tot vorbim de marginea orașului – mulți timișoreni de fapt locuiesc în satele din jurul Timișoarei. Ce rol va juca acest aspect pentru tine ca primar?

E un aspect foarte important – trebuie să gândim dezvoltarea Timișoarei nu doar în limitele granițelor administrative, ci cu perspectiva unei zone metropolitane. Doar așa vom putea să ne folosim de avantajele aglomerației, și doar așa putem intra în competiție cu alte zone metropolitane din Europa. Deci voi pune un mare accent pe colaborarea cu primăriile din jurul Timișoarei, inclusiv pentru atragerea de fonduri europene comune.

Ce le răspunzi celor care te consideră un idealist, celor convinși că în România nu se poate schimba nimic, așa că e mai „safe” să te aliezi cu cei din sistem decât să încerci să îl reformezi?

Cred că ne-a trecut iluzia că statusul quo e mai „safe”. De 30 de ani, aceiași oameni din același sistem falimentar, ne oferă aceeași ciorbă reîncălzită, iar lucrurile nu se schimbă în bine, ci instituțiile publice putrezesc din ce în ce mai mult. Dacă nici acum, când peste 5 milioane de români au plecat deja, nu prindem curaj să refacem sistemul din temelii, atunci când?