Cătălin Drulă – Drumul de legătură Timișoara – Autostrada A1

Cătălin Drulă – Drumul de legătură Timișoara – Autostrada A1

Am propus 3 amendamente la buget:

  1. Amendament pentru transparență bugetară: modificările operate asupra bugetului de stat pe parcursul anului să fie publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor.
  2. Amendament pentru alocarea a 100 mil lei suplimentari pentru întreținerea drumurilor. Reamintesc că alocarea de anul acesta este la un minim istoric. E la jumătate față de 2016 și la o treime față de 2015. De sumele alocate aici depinde cel mai mult calitatea celor 17.000 km de drum în administrarea CNAIR.
  3. Amendament pentru introducerea în lista de priorități declarate a Ministerului Transporturilor a celor 3 drumuri de legătură, Timișoara (Sânandrei) – A1, Vama Giurgiu – DN5 și Autostrada Transilvania-Tureni, care au studii de fezabilitate pregătite pe parcursul anului 2016.

Toate au fost respinse de PSD-ALDE, deși erau în interesul public.

Haideți să dezvoltăm puțin subiectul unuia dintre aceste 3 drumuri de legătură, Timișoara – Autostrada A1.

Timișoara are nevoie de o legătură modernă, rapidă și confortabilă la autostrada A1. De aceea, susțin proiectul drumului nou de legătură între DN69 (Sânandrei) și autostradă (zona pârâului Măgheruș), al cărui studiu de fezabilitate este terminat. Este vorba de un drum cu două benzi pe sens, intersecții denivelate și separatoare pe mijloc, deci practic o autostradă fără bandă de urgență.

Legătura principală actuală a Timișoarei cu autostrada prin nodul de la Giarmata este deficitară pentru că se desfășoară aproape în întregime printr-o localitate, Dumbrăvița, iar traficul este infernal la orele de vârf. Odată construit noul drum de legătură, se va ajunge din autostradă la giratoriul de la Sânandrei/Centură în 8 minute. În plus, volumele de trafic prin Dumbrăvița vor scădea semnificativ.

De prea multe ori până acum, studiile de fezabilitate au ajuns în sertare și banii cheltuiți degeaba pentru ele. Nu mai putem repeta această experiență nefastă. M-am luptat recent și am argumentat că drumul de legătură cu autostrada poate fi finanțat din Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, ca un proiect care sporește siguranța rutieră. În plus, Comisia Europeană încurajează proiectele de drumuri de legătură la coridoarele europene, iar noul drum ar reprezenta și primul segment din viitoarea autostradă Timișoara-Belgrad (Comisia încurajează și proiectele transfrontaliere).

În mod incredibil, deși acest proiect are studiul de fezabilitate gata – a fost făcut pe parcursul anului trecut – PSD vrea să-l pună în sertar. Le-am explicat că este un proiect extrem de important și le-am cerut să-l adăugăm în lista de priorități. Au dat impresia că înțeleg și că ar fi de acord, dar nu îi lasă dictatura din PSD să aibă conștiință. Ăsta e PSD-ul domnului Dragnea, un partid unde oamenii șușotesc cu teamă pe la colțuri.

Iar cel mai mare fricos, cea mai mare dezamăgire pentru Timiș, este chiar Sorin Grindeanu.

Nicu Fălcoi – Actuala construcție bugetară este un motiv de îngrijorare

Nicu Fălcoi – Actuala construcție bugetară este un motiv de îngrijorare

Actuala construcție bugetară – inclusiv alocările de fonduri destinate Ministerului Apărării Naționale și instituțiilor din domeniul securității naționale – oferă impresia unei încropeli și a unui amestec de inconștiență și amatorism.

În calitate de senator și secretar al Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională a Senatului României îmi exprim îngrijorarea față de modul în care cabinetul condus de premierul Sorin Grindeanu a procedat la elaborarea proiectului de buget destinat Ministerului Apărării Naționale și instituțiilor din domeniul securității naționale.

Consider că maniera în care au fost alocate fondurile destinate MApN dovedește incompetență și necunoașterea gravă a priorităților impuse de complexitatea contextului geo-politic global și regional. La acestea se adaugă și o îngrijorătoare lipsă de înțelegere a importanței și seriozității angajamentelor pe care România le are față de partenerii săi strategici, în principal față de Alianța Nord-Atlantică (NATO).

În acest sens, este de ajuns să ne gândim la faptul că tentativa inițială a guvernului PSD a fost aceea de a supune dezbaterii Parlamentului un proiect de buget în care fondurile destinate Apărării ajungeau doar la 1,35% din PIB (situându-se adică sub procentul de 2% ce reprezintă angajamentul României față de partenerii noștri strategici). Ulterioara creștere la 2% (inclusiv în baza creditelor bugetare și de angajament) reprezintă însă doar un prim pas către soluționarea reală a problemei. Pentru că, alocând aproape integral diferența de 0,65% cu care a fost majorat bugetul domeniului Investițiilor în tehnică militară, s-a recurs la un tertip care generează, în fapt, premise pentru retragerea acestei sume din bugetul MApN la oricare dintre viitoarele rectificări bugetare. Este limpede, cred, pentru orice persoană avizată și de bună-credință că investițiile în tehnică militară impun derularea, într-o succesiune de etape bine definită și în acord cu prevederile legale, a unor contracte de achiziții multianuale, fapt care face imposibilă utilizarea integrală a acestor fonduri până la finalul anului.

În loc să se preocupe, spre exemplu, de alocarea de fonduri suplimentare destinate antrenamentelor sau achiziției de combustibili și piese de schimb (piloții ar avea nevoie de mult mai multe ore de zbor – priorități care ar fi rezultat dintr-o cunoaștere temeinică a realităților din teren), responsabilii cu elaborarea bugetului și-au dovedit amatorismul și iresponsabilitatea, încropind un proiect complet lipsit de viziune. Cunoscută fiind deja predispoziția PSD de a-și crea, prin toate mijloacele posibile, căi pentru utilizarea discreționară a banilor publici, îmi exprim îngrijorarea față de eventualele posibile tentative de deturnare a sumelor alocate, cu atât mai mult cu cât am constatat, la analiza proiectului de buget, că alocările pe diverse linii bugetare au fost făcute în mod discutabil. În plus, includerea în bugetul Ministerului Apărării a sumei de cca 3 miliarde destinată achitării pensiilor militarilor în rezervă și în retragere face ca, în realitate, valoarea totală alocată cheltuielilor de apărare să se diminueze cu această sumă.

Maniera precipitată în care cabinetul Grindeanu a abordat această construcție bugetară mă determină însă, ca profesionist care și-a desfășurat activitatea în domeniul Apărării Naționale, dar și ca senator și secretar al Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională, să atenționez asupra faptului că alocările de fonduri destinate bugetului Ministerului Apărării și instituțiilor din domeniul securității naționale sunt amendabile, iar modul în care s-a procedat lasă mult de dorit, oferind impresia unei încropeli și a unui amestec de inconștiență și amatorism. Și aceasta în cazul în care nu avem cumva de-a face cu probleme mult mai grave decât atât, mergând de la rea-credință până la trădarea intereselor naționale.

Acestea sunt motivele pentru care am considerat că e de datoria mea să adresez public un îndemn tuturor decidenților politici și factorilor cu responsabilități în elaborarea și gestionarea bugetului să dea dovadă de realism și obiectivitate și să analizeze cu responsabilitate maximă, la fiecare dintre rectificările bugetare care vor urma, implicațiile grave pe care le-ar putea determina finanțarea defectuoasă a domeniilor anterior menționate. Orice decizie eronată, cauzată de lipsa de viziune, de orgoliile de moment sau de calculele politice înguste, poate plasa România într-o situație extrem de vulnerabilă și într-un raport mai mult decât delicat față de partenerii noștri strategici.

sursa foto: Flickr, Paul Istoan