Dominic Fritz, primarul Timișoarei: Ce m-a adus aici

Dominic Fritz, primarul Timișoarei: Ce m-a adus aici

Cum adică un cetățean german pentru care română nu este limbă maternă a devenit Primarul Timișoarei?

În 2003-2004, la 19 ani, am făcut un an de voluntariat la Federația Caritas, la o casă de copii din cartierul timișorean Freidorf. Copiii m-au învățat nu doar să vorbesc românește, ci și să apreciez mult mai profund viața și valoarea unei comunități funcționale.

Timișoara m-a făcut adult.

Mergând cu tramvaiul de la apartamentul din Martirilor unde stăteam până la lucru în Freidorf, treceam în fiecare zi prin Piața Maria, unde a început Revoluția, și simțeam de fiecare dată un respect uriaș pentru curajul și spiritul liber al acestui oraș.

Învățând cuvinte provenite din germană (“abțibildul!”), turcă  (“giumbușlucuri!”) sau maghiară (“langoș”, clar!), dar și participând la liturghii catolice în care se trecea cu ușurință de la o limbă la alta, m-am îndrăgostit de multiculturalitatea nepretențioasă a Timișoarei .

M-am simțit european – nu pentru că eram altfel, așa cum a fost cazul când am trăit în SUA, ci pentru că mă simțeam acasă. Un neamț în Banat, simplu.

În 2006, m-am întors pentru un stagiu de 7 luni în cadrul Fundației Pentru Voi din Timișoara, unde am înființat primul program de mentoring pentru adulți cu dizabilități intelectuale din România, proiectul urmând să câștige un premiu pentru “Cea mai bună campanie de voluntariat” la Gala Societății Civile în 2009.  

Combinând dragostea mea pentru Timișoara și oamenii ei cu pasiunea pentru muzică, am fondat „Timișoara Gospel Project” și Asociația Culturală TGP, al cărei președinte sunt din 2012. Asociația își propune spargerea barierelor sociale prin proiecte muzicale. În postura de dirijor,  am unit de-a lungul anilor, prin cântec, sute de timișoreni din toate straturile societății. Concertele eclectice TGP au devenit un punct stabil în agenda culturală a orașului și au strâns donații de mii de euro pentru Centrul de Îngrijire Paliativă din Timișoara. În aprilie 2019, am învățat peste 1000 de oameni să cânte piesa “Lean on Me” (pe 3 voci!) în cadrul Timotion, în Piața Libertății. Pentru că în Timișoara we lean on each other – ne putem sprijini unul pe altul.

Pentru contribuţia mea la viaţa comunităţii am fost distins de către Primăria Municipiului Timişoara cu Diploma de Excelenţă în 2014.

După ani de stat la prieteni (și, ca oaspete, la minunata Mănăstire Salvatoriană din Piața Bălcescu), în 2015 mi-am cumpărat un mic apartament în cartierul Iozefin.

În februarie 2017, m-am alăturat protestelor pentru apărarea justiției și statului de drept. Mi-am spus oful cu două discursuri în Piața Operei, iar la Berlin am devenit membru fondator al inițiativei Diaspora Civică Berlin. 

Timișoara este singurul oraș din lume unde simt că nu sunt trecător, ci care mă face să mă simt cu adevărat parte a unei comunități – a unei comunități creative, primitoare și pline de viață.   

Timișoara are un potențial uriaș, potențial care se evapora din cauza unui sistem administrativ-politic rămas în secolul trecut. Iubesc acest oraș prea mult ca să stau deoparte. De aia m-am implicat. De aia sunt aici.

Și vă mulțumesc vouă, timișorenilor, pentru energia și pasiunea pe care le investiți în orașul nostru.

Timișoara, orașul cartierelor. Planul lui Dominic Fritz și al Alianței USR-PLUS pentru cartierele Timișoarei

Timișoara, orașul cartierelor. Planul lui Dominic Fritz și al Alianței USR-PLUS pentru cartierele Timișoarei

În administrația mea nu există discriminare între cartiere! Vreau să reinventăm Timișoara pornind din cartierele ei și voi pune în acest proiect toată experiența acumulată în administrația publică germană unde orașele de mărimea Timișoarei au primării de cartier.

Un bun gospodar are grijă de fiecare părticică din gospodăria lui, nu doar de poarta pe care intră musafirii, în cazul nostru, Centru-Cetate. Pentru că orașul nu este despre musafiri, ci în primul rând despre oamenii care-l locuiesc, despre gazde.

Administrația de 8 ani a lui Nicolae Robu a neglijat total cartierele, lăsându-le pe unele dintre ele să decadă la premodernitate. Dacă mergi prin Kuntz nu zici că ești în Timișoara. Planul meu este ca oriunde te-ai afla, în orice cartier, să recunoști Timișoara.

Revoluția bunei guvernări înseamnă că resetăm structura și cultura organizațională a Primăriei pentru a satisface nevoile diferite ale cartierelor.

Primăria noastră va fi aproape de cartiere. Iată patru pași prin care vom face asta:
1️⃣ Desemnăm manageri pentru fiecare cartier.
2️⃣ Înființăm primării de cartier. Începem cu trei proiecte pilot.
3️⃣ Revitalizăm Consiliile Consultative de Cartier.
4️⃣ Alocăm resurse bugetare în cadrul bugetului participativ pentru proiectele de cartier, propuse de cetățeni

Ducem toate cartierele în secolul 21. Planul nostru are cinci direcții:

🛣 Utilități publice: Trotuare, asfaltare, iluminare.
În primii doi ani reparăm/construim trotuare pe 100 de străzi, iar în primii 4 astfaltăm toate străzile care azi sunt neasfaltate.

🚗 Locuri de parcare.
Scăpăm gradual de parcările pe pământ și pe spații verzi. Construim parcări supra- sau subterane în cartierele suprapopulate (Precum Circumvalațiunii, Aradului, Lipovei, Modern, Girocului și Șagului)

🏘 Reabilitarea energetică a blocurilor de locuințe.
Vrem ca până în 2028 toate blocurile construite înainte de 1989 să fie reabilitate termic.

🏡 Spații verzi între blocuri.
Implementăm conceptul de “Micro Parcuri”: acolo unde avem două blocuri turn alăturate, există și o mica zonă verde. Identificăm spații, pe care le transformăm în noi mari parcuri, mai ales la marginea orașului. Zonele vizate sunt Calea Sagului, Mehala, Lipovei, Modern, Ciarda Roșie.

👨‍👩‍👧‍👦 Spații publice pentru coagularea comunităților, unde oamenii socializează, au activități împreună, participă la evenimente publice. În realizarea lor vom ține cont de părerea locuitorilor zonei, de dorințele și nevoile lor, de istoria respectivului loc, pentru că ele trebuie să aibă și un rol identitar în cadrul cartierului. În unele cartiere, ele există deja (vorbim de parcuri, piețe sau piațete), noi vrem să le amenajăm mai bine și să le punem în valoare.

Citește aici întregul program al USR PLUS, Revoluția Bunei Guvernări.

Timișoara verde. Planul lui Dominic Fritz și al Alianței USR-PLUS pentru zonele verzi ale Timișoarei

Timișoara verde. Planul lui Dominic Fritz și al Alianței USR-PLUS pentru zonele verzi ale Timișoarei

Parcurile fac parte din identitatea Timișoarei. Timișoara era cândva „Mica Vienă”, datorită parcurilor sale. Astăzi, suntem pe lista neagră a Comisiei Europene pentru poluare.

Acest declin nu s-a întâmplat peste noapte. După ani în care s-au tăiat copaci ca să se betoneze, situația nu trebuie să ne mire. În timp ce Comisia Europeană recomandă 26 mp de spațiu verde pe cap de locuitor, iar Organizația Mondială a Sănătății, 50 de mp, Timișoara, oferă doar 16 mp de spațiu verde pe cap de locuitor. Suntem la capătul clasamentului în România, doar Aradul, cu 15 mp, este mai jos ca noi. 

Eu voi fi primarul Timișoarei, nu prim- drujbarul Timișoarei.

Orașul pe care îl poți străbate prin parcuri, asta se spunea despre Timișoara și asta trebuie să redevină. Un oraș verde din centrul său și până în cel mai îndepărtat cartier astfel încât fiecare timișorean trebuie să aibă acces la un spațiu verde la cel mult 10 minute de casă. 

10 măsuri pentru Timișoara Verde: 

  1. Înființarea unui post de Grădinar-șef al orașului angajat prin concurs internațional. Vom căuta omul potrivit care să ocupe jobul familiei Muhle.
  2. Elaborăm Registrului Local al Spațiilor Verzi (RLSV), folosind platforme software specializate. Inventariem spațiile verzi și facem un recensământ al arborilor.
  3. Reactivăm statutul de arie protejată științifică a Parcului Botanic și construim o seră cu rol educativ și de formare. Acesta este un proiect mai vechi al USR.
  4. Creăm Centura verde a orașului pentru care, în primii 4 ani vom planta 25.000 de copaci.
  5. Creăm o rețea ecologică verde-albastră în jurul Timișoarei în jurul canalelor de desecare. Canalul Bega este o resursă verde și peisageră care dă identitate Timișoarei. Orașul își poate transforma râul Behala în coridor verde interconectat cu canalul Bega și Pădurea Verde. 
  6. Vrem sa ajungem cat mai repede la 20 mp de spațiu verde pentru fiecare locuitor al orașului. Pentru a atinge acest deziderat, trebuie constituite atât spații verzi noi, metropolitane, la zonele de graniță cu comunele periurbane –  pentru care am identificat deja câteva locații cum ar în Ciarda Roșie și Lipovei (la intersecția străzilor Silistra cu Holdelor) – cât și microparcuri în cartiere.
  7. Reînființarea pepinierei orașului, care să producă material vegetal aclimatizat și adaptabil cerințelor actuale ale spațiului urban.
  8. Renaturalizarea unor zone urbane (canalele de desecare, cimitire, suprafețe intens mineralizate în ultimi ani).
  9. Copacul potrivit la locul potrivit – adaptarea schemelor de plantare la tipul de spațiu urban
  10. Carta arborilor istorici – elaborarea de Studii istorice peisagere și cartografierea arborilor istorici, plan de gestiune specific pentru patrimoniul peisager;

Citește aici întregul program al USR PLUS, Revoluția Bunei Guvernări.

Zero gunoi. Planul lui Dominic Fritz și al Alianței USR PLUS pentru curățenie în Timișoara

Zero gunoi. Planul lui Dominic Fritz și al Alianței USR PLUS pentru curățenie în Timișoara

Nu suntem condamnați să trăim într-un oraș murdar. Este alegerea noastră. Putem avea o Timișoara curată, așa cum există orașe care strălucesc prin curățenie și în alte țări.

Obiectivul nostru: ZERO GUNOI ÎN SPAȚIUL PUBLIC. Rânduiala bănățeană se va întoarce la Timișoara.

Primul lucru pe care-l vom face este regândirea contractele de salubritate pentru a obține servicii performante de curățenie stradală mecanizată și programe de curățenie cu frecvență și acoperire crescute, la un cost avantajos pentru oraș. În al doilea rând, facem un contract cu cetățenii pentru că responsabilitatea curățeniei este împărțită.

Planul nostru pentru ZERO GUNOI are 10 măsuri concrete:

1. 👩‍🏫 Educăm, cu sprijinul ONG-urilor, copii din grădinițe și școli în spiritul colectării selective și al reciclării.

2. ℹ️ Informăm timișorenii asupra programului de curățenie, care va fi recurent și predictibil pentru fiecare stradă, despre colectarea selectivă, punctele și campaniile de colectare, obligațiile lor și sancțiunile la care se supun dacă aruncă gunoi.

3. 🗑 Amplasăm 1000 de coșuri de gunoi noi, mai ales în cartiere, cu scrumiere în stații și parcuri.

4. 🏡 ”Casuță pentru tomberoane˝: colaborăm cu asociațiile de proprietari pentru amenajarea spațiilor pentru tomberoane de gunoi. Vom atrage fonduri europene pentru spații subterane.

5. 🕵️‍♂️ Detectivii gunoaielor. Timișoara va deveni un oraș care respectă din nou regulile bunului simț și al civilizației. Vom avea zero toleranță pentru aruncarea gunoiului în spațiul public. Desemnăm 20 polițiști locali cu această misiune și creăm o aplicație deschisă și un număr de telefon unic unde să fie raportate acțiunile de abandonare a gunoiului.

6. 💶 Plătește pentru cât arunci. Implementăm sistemul “Plătește pentru cât arunci”, în conformitate cu prevederile legale.

7. 🚛 Introducem salubrizarea mecanizată, monitorizată prin GPS, iar poziția și numărul utilajelor de pe traseu vor fi publicate live pe platforma online a Primăriei.

8. 🏗 Supraveghem șantierele pentru a interveni acolo unde nu se izolează cu plasă praful, nu se spală zilnic roțile utilajelor, nu se acoperă cu prelată bena camioanelor. Primăria are un regulament, dar nu este aplicat. SDM va avea un rol de model.

9. 🏭 Construim o stație de bio fermentare a deșeurilor organice și vegetale iar energia rezultată o injectăm în rețeaua orașului.

10. ♻️ La achiziții, căutăm cât mai multe produse verzi și facem din Primărie un model de client curat și verde.

Citește aici întregul program al USR PLUS, Revoluția Bunei Guvernări.

Timișoara, orașul care unește oamenii. Planul lui Dominic Fritz și al Alianței USR PLUS pentru mobilitatea urbană din Timișoara

Timișoara, orașul care unește oamenii. Planul lui Dominic Fritz și al Alianței USR PLUS pentru mobilitatea urbană din Timișoara

🚋 Pe 8 iulie, acum 151 de ani, primul tramvai tras de cai a început să circule în Timișoara.

Am fost un oraș al inovației în materie de transport și așa trebuie să rămânem. Planul nostru va îmbunătăți felul în care circulăm în Timișoara, indiferent dacă folosim o mașină, o bicicletă, transportul în comun sau dacă mergem pe jos.

Nicolae Robu spune că trăim în epoca automobilului. Eu susțin că trăim în epoca libertății, în care fiecare cetățean trebuie să poată să aleagă cum se deplasează, în care mașina personală devine o alegere, nu o necesitate.

El dezvoltă orașul în jurul mașinilor. Eu pun în centru timișoreanul care trebuie să se miște cât mai rapid, confortabil și sigur prin oraș.
Singura, singura soluție pentru a reduce traficul auto este să creăm alternative mai bune. Nu înseamnă că suntem împotriva mașinilor. E foarte important să înțelegem. Pietonii, bicicliștii și oamenii care merg cu transportul în comun nu sunt dușmanii șoferilor, ci aliații lor cei mai buni, pentru că, alegând să nu meargă cu mașina, ne scapă pe noi toți de poluare și aglomerație.

Asta este principiul de bază pentru planul nostru: nu vrem să dezbinăm, așa cum administrația Robu a făcut-o, trătând anumiți participanți din trafic preferențial, ci vrem să unim. La propriu.

Planul nostru este axat pe trei obiective mari:
🚲 Un oraș pentru pietoni și utilizatori de biciclete. Reducem numărul accidentelor fatale în oraș la 0.
🚌 Transportul în comun, extins, modernizat și accesibil. Până în 2030, 40% din călătorii să fie făcute cu transportul în comun.
🚗 Infrastructură rutieră și soluții de trafic pentru mașini.

Dominic Fritz, candidatul Alianței USR PLUS la Primăria Timișoara

Citește aici întregul program al USR PLUS, Revoluția Bunei Guvernări.

8 ani de imobilitate cu Nicolae Robu. Analiza transportului public din Timișoara.

8 ani de imobilitate cu Nicolae Robu. Analiza transportului public din Timișoara.

Timișorenii sunt nemulțumiți de transportul în comun, care nu asigură conectivitatea și rapiditatea firești în orice oraș european în anul 2020. Mai ales că, după cum veți vedea, subvenționăm masiv transportul public, baza fiind cifrele umflate de la STPT. De ani de zile, Nicolae Robu nu face decât să gestioneze decăderea transportului în comun din Timișoara. Acum e momentul să-l reinventăm!

Ca să schimbăm direcția, trebuie să înțelegem însă gravitatea situației: transportul în comun din Timișoara este la pământ. Față de 2012, în 2019:
🚌 Parcul auto a scăzut de la 256 la 228 mijloace de transport.
🚋 S-au eliminat mijloace de transport cu capacitate mare (tramvaie cu 2 vagoane) și s-au adăugat mijloace de transport cu capacitate mică (travaie cu un vagon, minibusuri).
🚎 Numărul de km parcurși pe traseu au scăzut de la 8,1 milioane la 6,3 milioane.
⏰ Timpul de așteptare a crescut.

Rapoartele oficiale conțin date aberante care ne duc cu gândul că obiectivul societății publice de transport nu este să dezvolte servicii de calitate ci să mărească sumele decontate direct de la administrația publică locală. Am descoperit următoarele ciudățenii:
🚋 Un tramvai aflat toată ziua pe traseu în 2012 realiza 3.000 de călătorii/zi, iar acum face 12.000 (deși lungimea medie a tramvaielor a scăzut la jumătate, trecând de la tramvaiele cu două vagoane la Armonia, cu un singur vagon).
🚌 Un autobuz a trecut de la 1700 de călătorii/zi, la 3550 de călătorii/zi, deși în ultimii ani au fost cumparate doar minibusuri cu 20-25 de locuri.

Drept dovadă suplimentară că STPT raportează pentru decontări: numărul de bilete individuale vândute direct către populație a scăzut de la 8 milioane/an la 4,5 milioane/an între 2012 și 2019 și asta deși au apărut diverse metode care facilitează o plată rapidă, fără a fi nevoit să mergi la chioșc.

În 2018/19, Primăria a plătit 90 milioane lei subvenții de călătorii pentru pensionarii, studenții sau elevii ce au călătorii subvenționate. Asta înseamnă 100 de mii de călătorii subvenționate în fiecare zi❗️

Cifrele aceastea ne arată modul falimentar și corupt în care această societate este condusă. Toate acest lucruri ne fac să avem azi un sistem de transport falimentar, cu angajații nemulțumiți și care este parazitat de cumetriile și pilele de la partid.

STPT a devenit un bar cu auto-servire.

Vrem să aducem lumină și în societatea de transport în comun. Să o curățăm de cumetriile și parazitarea politică în care este acum și să o transformăm într-o societate profitabilă, care oferă servicii de calitate, performante și predictibile. Pentru a face acet lucru, avem nevoie să regândim rolul transportului în comun în Timișoara.

Obiectivul nostru: 40% din călătorii zilnice să fie făcute cu transportul în comun.

Nu vom tăia din fondurile pt transportul în comun, dar vom opri decontările fanteziste și vom orienta banii spre investiții.

Planul lui Dominic Fritz și al USR PLUS pentru reabilitarea clădirilor de patrimoniu din Timișoara

Planul lui Dominic Fritz și al USR PLUS pentru reabilitarea clădirilor de patrimoniu din Timișoara

Noua față a clădirii pe care o vedeți în spatele nostru o datorăm Paulei. Paula Romocean administrează de 14 ani Casa cu Atlanți și a fost managerul de proiect al întregii reabilitări. O reabilitare completă a fațadei, care a fost refăcută de la cărămidă.

Una dintre cele mai frumoase clădiri ale Timișoarei de azi, Casa cu Atlanți (sau Casa Makry) din Piața Libertății a fost construită la începutul secolului XIX, de către un negustor aromân. Reabilitarea ei a durat doi ani. Da, doi ani, nu 30 de când așteaptă clădirile istorice ale Timișoarei atenție din partea administrației.

Paula spune că poate nu s-ar fi băgat în aventură asta dacă ar fi știut ce înseamnă: o cursă printre actele, aprobările și autorizațiile de la mai multe instituții, căutarea unei firme serioase și a unor meșteșugari care să lucreze cu pricepere, dar și răbdare și supraveghere eternă în faza de execuție. Nu credea că va deveni expertă în aplicarea migăloasă a straturilor de tencuială de 2-3 centimetri sau de refacerea după mulaje a chipurilor și busturilor celor 12 atlanți.

Dar Paula nu a renunțat și a reușit. Se bucură toți timișorenii și turiștii care trec prin Piața Libertății de munca ei. Ea a venit către Alianța USR PLUS cu dorința de a vedea toată Timișoara așa. Acum este una dintre candidatele noastre pentru Consiliul Local. Obiectivul său prioritar e să reabilităm cât mai multe dintre clădirile istorice ale orașului.

Planul USR PLUS pentru renașterea patrimoniului istoric al Timișoarei a fost elaborat cu un grup multidisciplinar de specialiști, Paula fiind unul dintre ei.

Scopul nostru este să reabilităm, în următorii 4 ani, cel puțin 50 de clădiri istorice, din toate cele 4 cartiere istorice. Pentru asta vom înființa Trustul Timișorean Pentru Patrimoniu, cu un început de 10 milioane de Euro. Vrem să redăm Timișoarei caracterul de oraș cu mai multe centre și să integrăm cartierele istorice Cetate, Fabric, Iosefin, Elisabetin.

Realizăm planul nostru pe patru linii de acțiune:

🏘 Planificare coerentă

Înființăm un departament de patrimoniu care să formuleze şi coordoneze o bază de date actualizată/registru a clădirilor istorice și proprietarii lor, procedurile de parcurs și planuri de regenerare urbană a cartierelor istorice.

🤝 Parteneriat Activ

Primăria trebuie să fie un proprietar exemplar. Mulți nu știu asta: în multe clădiri istorice, Primăria Timișoara deține unu sau mai multe apartamente, dar refuză să participe la fondul reparație. Luăm inițiativa în zonele prioritare unde avem cotă în proprietate. Pentru unele proiecte, Primăria poate deveni chiar entitatea contractantă.

Înființăm un birou de consultanță tehnică, juridică și financiară pentru asociațiile de proprietari și locatari, ca oamenii să nu se mai lupte singuri.

ℹ️ Reguli Stimulative

Dezvoltăm regulamente specifice zonelor istorice, un ghid de design urban obligatoriu pentru investițiile publice în cartierele istorice, regulament de publicitate.

💶 Finanțare Inteligentă

Înființăm Trustul Timișorean Pentru Patrimoniu care va avea din start un buget de 10 milioane de euro, din bugetul local. În plus, luăm un credit pe 30 ani pentru primărie și îl dăm mai departe la asociații de proprietari ca să prelungim în timp perioadă în care proprietarii contribuie la costurile reabilitării.

Timișoara poate deveni un magnet de istorie europeană din nou, poate deveni o bijuterie din nou, poate să devină mândria României din nou.

Citește aici întregul program al USR PLUS, Revoluția Bunei Guvernări.

Dominic Fritz: Administrația noastră își va asuma un rol activ în dezvoltarea unor cartiere de calitate în Timișoara

Dominic Fritz: Administrația noastră își va asuma un rol activ în dezvoltarea unor cartiere de calitate în Timișoara

S-a întâmplat ceva tare ciudat. Sunt de acord cu Nicolae Robu. Cel puțin parțial. Să vă povestesc.

Primarul a făcut o postare pe Facebook – una din astea lungi, cu multă autocompătimire și atacuri la adresa celor care susțin că ”pătrățeliada” lui cu trotuarele din centru a fost făcută fără avizele necesare (hateri! frustrați!). Aici, evident, nu sunt de acord cu el, pentru că cred că regulile trebuie respectate chiar și atunci când nu-ți convine, dar asta e altă poveste (oricum nu e ceva nou că definiția de ”ultracorect” e foarte variabilă pentru el).

Mai mult mi-a atras atenția sfârșitul postării sale, unde s-a plâns de cartierele noi din Timișoara, pe care le-a descris în felul următor: „străzi înguste pe care are loc o simplă bandă auto, nimic în plus, nu tu dublu sens auto, nu tu locuri de staționare mașini pe ambele părți, nu tu piste de biciclete pe ambele părți, nu tu aliniamente de copaci cu fâșie verde pe ambele părți, nu tu trotuare pe ambele părți (…) E jale mare!”.

Putea să fie o descriere dată chiar de mine sau de cetățenii cu care am mers la pas prin cartierele respective în ultimele luni. Deci… sunt de acord cu el! Consens transpartinic!

Dar acum intervine ceva și mai ciudat. Bizar chiar. În analiza primarului, de vină pentru această jale sunt… „arhitecți proiectanți și aprobatori”. Primarul, cică, are „cerințe”, cu el nu se poate „negocia”, dar cumva cerințele lui nenegociabile nu convin dezvoltatorilor (deci se înțelege că nu sunt băgate în seamă).

Nicolae Robu despre urbanism, arhitecți și dezvoltări imobiliare
Ultima parte a declarației dlui. Robu

Când am citit aceste rânduri, a trebuit repede să beau un pahar cu apă ca să-mi revin. Chiar e posibil ca dezvoltarea haotică a Timișoarei, mai ales la periferie, să se datoreze faptului că primarul nu înțelege cum funcționează dezvoltarea urbană și care este rolul administrației? El chiar nu înțelege că „aprobatorii” stau în propria-i Primărie? Că absolut toate documentațiile și planurile urbanistice zonale sunt votate în Consiliul Local, unde el deține o majoritate?!

Realitatea dură: Direcția de Urbanism din Primăria Timișoara e frumoasa adormită. Postul de arhitect șef e vacant și nu se organizează concurs. Noul Plan Urbanistic General e în lucru de 10 ani, deci ne bazăm pe un PUG elaborat acum aproape 2 decenii. Nu există nici viziune, nici înțelegere a instrumentelor legale disponibile, nici voința de implicare a comunității locale și a specialiștilor pentru a găsi un consens despre cum vrem să dezvoltăm aceste cartiere.

Efectiv, administrația timișoreană este absentă total ca principal moderator și decident în domeniul dezvoltării urbane. Doar un exemplu: Dacă vrem străzi mai late, am putea, dacă tot nu avem PUG actualizat, să decidem asta printr-o Hotărâre a Consiliului Local. Dar există doar o dispoziție de primar care nu are efecte normative legale. Praf în ochi.

Situația tristă din cartierele noi de care se plânge primarul a fost deci creată cu complicitatea totală a Primăriei și a Consiliului Local. În materie de dezvoltare urbană, Nicolae Robu e ca bucătarul de la McDonald’s care e șocat că clienții comandă doar fast food.

Eu voi schimba meniul. Vom profesionaliza Primăria în domeniul urbanismului, vom lua în serios implicarea cetățenilor și profesioniștilor în procesul de planificare și avizare, vom face lobby pentru finalizarea PUG-ului, vom face masterplanuri dedicate pe cartiere, și ne vom asuma ca administrație un rol activ în dezvoltarea unor cartiere de calitate.

Sursa imagine: La pas prin cartier, str. Grigore Alexandrescu, octombrie 2019