Proiectul Timișoara 2021 trebuie să recâștige încrederea comunității

Proiectul Timișoara 2021 trebuie să recâștige încrederea comunității

Zilele acestea, Timișoara îi va găzdui pe reprezentanții Comitetului de monitorizare și reprezentanți ai Comisiei Europene, responsabili de programul Capitale Europene ale Culturii. USR Timișoara cere decidenților cheie ai proiectului Timișoara 2021, respectiv reprezentanții Asociației, Primăriei Municipiului Timișoara și Consiliului Județean Timiș (ambele autorități locale fiind atât finanțatori cât și de membri ai Consiliului Director al Asociației), ca, în contextul discuțiilor pe care le vor avea cu reprezentanții Comitetului de monitorizare și reprezentanții Comisiei Europene, să își asume în comun și să facă publice acțiunile imediat necesare proiectului Timișoara 2021 pentru recâștigarea încrederii comunității și încurajarea implicării și participării tuturor celor care doresc să facă acest lucru.

Ne aflăm la mijlocul anului 2018, primul an ce trebuie să marcheze începerea efectivă a programului Timișoara Capitală Culturală Europeană, iar un număr de acțiuni critice pentru bunul mers al proiectului încă nu au avut loc. Spațiul public a fost umplut în prima jumătate de an de conflictul dintre Asociație și o parte a mediului cultural, conflict în care au fost atrase și Primăria și Consiliul Județean. Nu a avut loc nici până în acest moment procesul de reorganizare și refacere a Adunării Generale, proces care să asigure spațiul pentru dialog constructiv între asociație, mediul cultural și instituțiile publice.

USR Timișoara apreciază efortul depus de către Asociație, atât în cadrul echipei de candidatură, în a căror șansă și efort susținut puțini au crezut, cât și a echipei de implementare. Totuși, noi considerăm că e mult prea devreme pentru a stabili merite și a oferi laude. Adevărata provocare stă înainte, în implementarea acestui proiect, iar în acest moment multe părți ale sale se află sub riscul de a nu mai putea să își îndeplinească scopul din dosarul de candidatură. Drept urmare, propunem tuturor părților implicate și tuturor celor care doresc să contribuie să nu mai privească în trecut, să ia ca pe un dat prezentul titlul câștigat și, astfel, să putem privi cu toții împreună spre viitor și potențialul real, istoric, al proiectului Timișoara 2021.

Ce pași sunt de făcut acum, la mijlocul lui 2018, pentru ca proiectul Timișoara Capitală Europeană Culturala să fie un real succes

Solicităm Asociației Timișoara – Capitală Culturală Europeană, prin intermediul Consiliului său Director, din care Primăria Municipiului Timișoara și Consiliul Județean Timiș fac parte, să publice cu celeritate următoarele:

  1. Calendarul de reorganizare a Asociației Timișoara – Capitală Culturală Europeană, conform dosarului de candidatură câștigător;
  2. Componența Consiliului Director al Asociației Timișoara – Capitală Culturală Europeană, lipsind din spațiul public componența actuală, determinată de demisiile consecutive ale mai multor membri;
  3. Data planificată pentru Adunarea Generală anuală a membrilor Asociației Timișoara – Capitală Culturală Europeană, care conform statutului în vigoare ar fi trebuit să aibă loc cel târziu în 7 aprilie 2018;

Considerăm că guvernarea deschisă, onestă și legitimă a Asociației, condusă după principiile transparenței, sunt premise imperative pentru larga implicare și participare a comunității în proiect, fără de care titlul câștigat va rămâne doar un titlu de palmares al orașului, fără un impact real și departe de potențialul pe care acest eveniment îl are cu adevărat. Anul 2021 se apropie cu repeziciune. Pentru ca acest proiect să poată avea impactul pe care şi l-a asumat în dosarul de candidatură este nevoie ca orgoliile și acuzele ce au apărut în ultimele luni în spațiul public să treacă în plan secundar. Proiectul acesta aparține comunității iar succesul său poate fi îndeplinit printr-o implicare a tuturor energiilor din Timișoara, acest proiect este mai mare decât orgoliile și dorințele unor vremelnici decidenți. Tocmai de acea USR Timișoara cere clarificarea punctelor mai sus menționate, pentru că în cadrul AGA, ca forum și spațiu democratic, Asociația să devină reprezentativă pentru dosar și pentru comunitate.

Sursa foto: Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană

USR propune un model de bune practici pentru transparentizarea contractelor publice

USR propune un model de bune practici pentru transparentizarea contractelor publice

În ultimul trimestru al anului trecut ne-am străduit să convingem autoritățile locale să adopte un model eficient de bune practici de contract management și de comunicare externă.

Ce informații din contracte trebuie prezentate cetățenilor

Pe scurt, am propus Primăriei Timișoara să impună tuturor firmelor angajate în implementarea lucrărilor din bani publici trimiterea lunară a unui raport standardizat de stare. Minimumul de informații care trebuie să se regăsească în acest raport sunt următoarele, în funcție de stadiul implementării contractului:

  1. parțile contractactuale implicate;
  2. număr de contract, valoare contract;
  3. data de începere a lucrarilor;
  4. data de finalizare a acestora, data actualizată conform evoluției contractuale adică să includă, acolo unde este cazul, noile termene contractuale conform actelor adiționale de prelungire a termenelor contractuale;
  5. prezentarea graficului de implementare cu progresul actualizat, inclusiv cu prezentarea progresului lunar, grafic care să conțină maxim 5 etape intermediare (”major milestones”);
  6. situația recepțiilor de terminare a lucrărilor, exprimarea valorii finale a contractului în procente și valoare absolută comparativă cu valorile inițiale din contract;
  7. situația decontărilor la zi exprimată în procente și valoare absolută relativ la valoarea contractuală;

Din motive de eficiență, formatul acestui raport trebuie să fie în mod obligatoriu unul unitar, impus de Primărie.

Cum ar putea fi prezentate informațiile din contractele publice

De asemenea, am propus administrației locale din Timișoara să implementeze în paralel o aplicație publică dedicată monitorizarii lucrărilor publice, aplicație care să permită utilizatorilor accesul rapid la toate documentele contractuale relevante, inclusiv la aceste rapoarte de stare pentru fiecare obiectiv monitorizat și, de asemenea, să permită documentarea progresului din teren prin încărcarea de fotografii relevante şi posibilitatea de semnalare a unor eventuale nereguli.

Avantajele implementării unei astfel de metodologii de lucru sunt evidente:

  1. monitorizarea în mod eficient a tuturor șantierelor deschise, cu indicatori reali pentru măsurarea progresului din teren;
  2. transparentizarea și eficientizarea comunicarii externe cu toate grupurile interesate (presă, cetățeni, reprezentanți din spațiul civic), cu efect imediat în reducerea substanțială a numărului de cereri de informații în baza legii 544/2001 și, implicit, degrevarea semnificativă a resurselor Primăriei de la această activitate;
  3. transparentizarea actului de guvernare local cu privire la activitățile de contract management pentru lucrările executate din banii publici;
  4. eficientizarea procedurilor de lucru în mediul intern, deoarece toate direcțiile de lucru ale Primăriei ar avea accces imediat la informația contractuală relevantă;

Și, pentru ca lucrurile să fie și mai clare, colegul nostru Călin Badiu a creat printr-un efort personal un exemplu de astfel de aplicație, pe care USR Timisoara a oferit-o în mod gratuit autoritătilor locale.

Deși rezultatul acțiunilor noastre îl cunoașteți sau cel puțin îl puteți intui, știți oare cât ar dura ca o astfel de metodologie de lucru să devină practică curentă în Primăria Timișoara? Sau chiar la Consiliul Județean Timiș? Maximum 3 luni. Cu o singură condiție: cu altfel de oameni la conducerea instituților.

Concursurile de arhitectură, soluția modernă pentru proiectarea complexurilor sportive din Timișoara

Concursurile de arhitectură, soluția modernă pentru proiectarea complexurilor sportive din Timișoara

USR Timișoara apreciază ca fiind pozitivă și îmbucurătoare intenția Primăriei de a demara proiectele complexurilor sportive din zonele Lipovei și Buziașului. În același timp, noi considerăm că e necesar ca Municipalitatea să respecte toate etapele legale ce trebuie parcurse în astfel de situații: elaborarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ-ului) și organizarea unui concurs de soluții. În absența acestui concurs, prin încredințarea directă a unor astfel de proiecte sau chiar în urma unei licitații, există riscul să rezulte produse de arhitectură mediocre, complet inadecvate rigorilor de dezvoltare ale unui oraș cu aspirații europene cum este Timișoara. Abordarea acestor proiecte într-o notă pompieristică, frecvent practicată de actuala administrație, riscă să ne pună în fața unor noi fapte împlinite, ale căror caracteristici estetice și funcționale nu doar că ar putea lăsa mult de dorit, dar vor fi și foarte dificil de corijat în perspectivă.

Imediat ce domnul Robu ne-a anunțat că nu și-a uitat, totuși, promisiunile făcute în campania electorală din 2012 și că a lansat proiectarea pentru două dintre cele patru bazine de înot promise atunci, aparatul administrativ al Primăriei Municipiului Timișoara a decis că își poate îngădui să eludeze o serie de prevederi legale. Așa se face că s-a sărit peste etapele normale unor astfel de proiecte: elaborarea PUZ-ului (care ar fi impus organizarea unor dezbateri publice), precum și organizarea unui concurs care să garanteze faptul că aceste investiții nu se vor finaliza printr-un fiasco total, similar situației petrecute în cazul bazinului inaugurat și imediat închis din Lugoj. De altfel, investiția din Lugoj, conform articolelor de presă din perioada respectivă, a făcut obiectul unei anchete a procurorilor DNA, pentru nenumăratele discrepanțe descoperite între proiect și realitate. În acest context, considerăm că nu este deloc lipsit de importanță să atenționăm public asupra faptului că această investiție are un element comun cu investițiile anunțate acum: proiectantul.

Atât în cazul bazinului din Lugoj, cât și în cazul bazei sportive din Calea Lipovei și al recent anunțatului complex din Calea Buziașului, serviciile de proiectare au fost atribuite prin licitație către firma Rheinbruke SRL. Bazinul din Lugoj, alimentat cu apă direct din Timiș, a devenit celebru în România prin mocirla ce l-a umplut încă de la inaugurare. Din acest motiv, susținem că sistemul de licitații pe care Primăria Timișoarei îl favorizează în detrimentul concursului de arhitectură, riscă să ne pună în situația ca un viitor stadion al orașului, dar și două importante baze sportive să fie proiectate de un birou de proiectare care, potrivit datelor înregistrate la Registrul Comerțului, opera, la sfârșitul anului 2017, cu doar patru angajați.

Probabil că primarul Nicolae Robu va relua, așa cum a făcut-o de nenumărate ori, aceeași placă: este greu să organizezi concursuri de arhitectură, procedurile consumă timp. Să nu uităm însă că aceste proiecte au fost demarate după șase ani de așteptări. Șase ani în care Primăria Timișoara nu a organizat niciun concurs de arhitectură important, în timp ce Clujul a bifat peste 10 concursuri pentru cele mai importante obiective de investiții ale sale. Cel mai recent exemplu în acest sens constă în desemnarea, cu numai câteva zile în urmă, a câștigătorilor concursului de reamenajare a Parcului Feroviarilor. De menționat participare extinsă, la nivel național și chiar internațional, de care se bucură toate concursurile organizate de Primăria Clujului.

În contextul în care concursul de soluții (singura procedură care poate facilita și asigura calitatea temelor de urbanism și arhitectură) a fost „sărit” deja de Primăria Municipiului Timișoara în favoarea unei banale proceduri de licitație (procedură al cărei singur criteriu de selecție este prețul cel mai mic), USR Timișoara își exprimă îngrijorarea în ceea ce privește modul în care vor fi derulate viitoarele etape ale acestor două proiecte.

Ne exprimăm speranța că Primăria Timișoara va înțelege că este absolut necesar să ofere toate informațiile necesare referitoare la implicațiile urbane ale acestor investiții. Ar arăta un minimum de respect pentru cetățeni. De asemenea, ne așteptăm ca Primăria să demareze, în acord cu prevederile legislației în vigoare, proceduri de elaborare a unor PUZ-uri și PUD-uri (planuri urbanistice de detaliu), cu respectarea etapelor de transparență și consultare a populației. Locuitorii din imediata vecinătate trebuie să cunoască modul în care calitatea vieții lor poate fi afectată de aceste două proiecte. Responsabilitatea administrației locale este cu atât mai mare cu cât cetățenii acestui oraș vor achita firmei Rheinbruke SRL suma de 143.500 lei pentru investiția din zona Lipovei, respectiv suma de 345.100 lei pentru cea din zona Buziașului.

În final, încă un detaliu pe care îl semnalăm cu legitimă îngrijorare responsabililor din Primăria Timișoara care coordonează derularea acestor proiecte: firma Rheinbruke SRL, care a câștigat aceste licitații, este apropiată celebrei Stareto SRL, cele două firme participând împreună și la licitația pentru auditarea energetică a Casei Poporului. Da, aceeași Stareto SRL care a reabilitat și porțile de la intrarea în Timișoara, inclusiv aceea a cărei prăbușire a cauzat în toamna anului trecut moartea unui tânăr în timpul furtunii care s-a abătut atunci asupra orașului nostru. Să avem oare de-a face cu un lanț al slăbiciunilor sau cu niște coincidențe care nu pot fi, totuși, trecute cu vederea?

Biletele pentru transportul public în Timișoara s-au scumpit. Cum vor fi cheltuiți acești bani?

Biletele pentru transportul public în Timișoara s-au scumpit. Cum vor fi cheltuiți acești bani?

Timișorenii care circulă cu mijloacele de transport în comun au aflat de curând că vor plăti mai mult cu 25% pe călătoriile cu transportul în comun. Un exemplu clasic, din partea Primăriei Timișoara și respectiv a conducerii STPT, de gestionare a unei situații din poziția  „pentru că putem” și „nu ne interesează nici măcar sa părem profesioniști în slujba cetățenilor care ne plătesc”.
Vrem să întrebăm, totuși, cum vor fi cheltuiți acești bani? Este cel mai simplu lucru, mai ales în situația de monopol, pe care îl poate face STPT: să mărești tariful. Dar, fără un plan concret și comunicat public de reorganizare și eficientizare, această măsura va fi una absolut inutilă.

De ce spunem asta?

În anul 2011, directorul general al RATT, dl. Ioan Goia, a depus la Primărie și a fost acceptat prin Hotărâre de Consiliul Local un plan de eficientizare a transportului comun din Timișoara, plan despre care domnul Robu zicea recent că „se cam clatină”.

Rezultatul acestui plan, nu a fost cel așteptat, cel puțin de către cetățeni.

Realitatea este că în anii ce au urmat societatea a mers din ce în ce mai prost, iar Primăria Timișoara a trebuit să scoată din ce în ce mai mulți bani din buzunar pentru a acoperi managementul defectuos al acestei societăți. Subvențiile acordate de Primăria Timișoara RATT/STPT-ului au crescut de la an la an până la suma de 90 mil. de lei anul acesta, în timp ce profitul acestei societăți a scăzut constant. Din 2014 până în 2018 putem vorbi de aproape o dublare a sumei pe care o primește STPT de la bugetul Primăriei, concomitent cu intrarea în zona de pierderi: pierderile s-au situat la 1,39 mil. lei în 2016, datele pentru 2017 nefiind încă disponibile. Ar mai fi de adăugat și că îndeplinirea obiectivelor de performanță pentru managementul societății este în fiecare an de peste 105%

La aceste creșteri ale subvențiilor se adaugă acum și creșterea cu 25% a prețului biletelor, RATT/STPT încasând din bilete aproximativ 15 mil. lei anual. Este posibil să fie necesară această creștere, dar întrebarea este pentru ce se vor folosi acești bani? Sunt suficienți? Vor mai fi și alte măriri sau mai bine zis când vor mai fi și alte măriri? Ceea ce se întâmplă cu transportul public din Timișoara este o consecință firească a lipsei de competență sau rea voință în administrarea societății ce-l gestionează. Iar, fără o corecție realistă, această mărire s-ar putea să fie doar prima dintr-o lungă serie. Suntem din nou în situația în care salriații STPT sunt neplătiți, pe luna aprilie salariile ne fiind plătite nici acum, la sfârșit de mai.

În concluzie, vrem să cerem public administraţiei, din nou, un plan concret de management și eficientizare pentru următorii ani, plan din care să reiasă măsuri concrete de control și eficientizare a costurilor de funcționare a societății.Dorim transparentizarea indicatorilor pe baza cărora se calculează eficiența societății. Cetățenii trebuie să afle care sunt investițiile prognozate ale societății, astfel încât ele să răspundă cerințelor actuale ale orașului nostru.

Câteva din propunerile pe care USR Timișoara le face pentru îmbunătățirea transportului public din oraș:

  • Automate de bilete în stații;
  • Posibilitatea de plată prin SMS a biletelor;
  • Emiterea de bilete cu valabilitate pe timp;
  • Prezentarea unui plan clar de creștere a absorbției și utilizare a fondurilor europene pentru reînnoirea flotei cu vehicule performante;
  • Folosirea tehnologiilor smart pentru sistemul de ticketing.

STPT are acum un CA interimar, în aşteptarea numirii noului CA şi un nou director al societăţii, domnul Sorin Supuran. Planul de management anunţat public pentru octombrie 2017, odată cu schimbarea regiei în societatea comercială, nu a fost nici acum publicat. USR Timişoara aşteaptă ca noul management al societăţii şi al noului director să vină înainte cu un plan de management şi eficientizare a societăţii de transport local, unul care să nu se clatine în scurtă vreme.

Sursa foto: Andrei Birsan/ Wikipedia Commons

Timișoara, oraș pentru oameni!

Timișoara, oraș pentru oameni!

În ultimii ani, administraţia Timişoarei merge în direcția lărgirii căilor de circulaţie şi a sporirii capacităţii de transport rutier. Pe măsură ce oraşul creşte şi se dezvoltă economic, maşinile de pe străzile noastre devin tot mai numeroase. Insitutul Naţional de Statistică raportează 218.000 autoturisme înmatriculate în Timiş, dintre care 160.000 în Timişoara. La aceste cifre să mai adăugăm mașinile înmatriculate în alte județe și să ținem cont de ritmul de creştere constant al autoturismelor din ultimii 28 de ani. Însa toate măsurile luate în acești ani nu vor asigura un trafic fluent pe termen mediu și lung, ba din contră, vor stimula apriția mai multor automobile și aglomerarea orașului.

Cauzele blocajelor din traficul Timișoarei?

Pe măsură ce oraşul se dezvoltă, opţiunile timişorenilor pentru mobilitate urbană se reduc la utilizarea maşinii personale. Avem un sistem de transport în comun ineficient, trasee pietonale deficitare şi o infrastructură de bicicletă de o proastă calitate. Lipsa alternativelor de transport se traduce în aglomeraţie, poluare şi într-un oraş neprietenos cu proprii locuitori. Practic, abordăm mobilitatea urbană în modul în care aceasta a fost gestionată în vestul Europei în anii 50-60. O abordare falimentară, ce ajunge să definească Timişoara tot mai mult pe zi ce trece.

Zilele acestea, plimbarea organizată de cei de la Verde pentru Biciclete a arătat că timişorenii nu doar că sunt pregătiţi pentru o schimbare de abordare în privinţa mobilităţii urbane, dar și că au nevoie de acest lucru pentru a face sustenabilă dezvoltarea oraşului lor. Factorii politici locali şi naţionali încă nu au învăţat că mersul pe bicicletă nu reprezintă doar o activitate recreativă, ci este o soluţie necesară pentru îmbunătăţirea transportului, iar administrația este responsabilă și pentru dezvoltarea infrastructurii pentru biciclete.

Pistele de biciclete au fost până acum amenajate în logica în care circulaţia autovehiculelor este prioritară. Bicicliştii au fost mutaţi pe trotuare alături de pietoni, în locuri improprii, ce nu oferă condiţii de siguranţă nici pentru pietoni nici pentru biciclişti. Primăria Timişoarei a construit actuala infrastructură de transport pe bicicletă mai mult pentru a atinge ţinte de kilometri de trasee pe hârtie, decât pentru a avea o alternativă reală de transport pentru locuitorii orașului. Dungile trasate fără viziune pe pavajul pietonal sau pistele mărginite de stâlpi metalici dovedesc acest lucru.

Ce e de făcut pentru a avea un transport modern?

USR Timişoara consideră că rezolvarea la problemele prezentului şi ale viitorului nu stă în soluţii din trecut şi că experienţa ţărilor vestice ar trebui să fie o sursă de inspiraţie pentru administraţia locală. Noi credem într-o abordare centrată pe oameni şi pe nevoile acestora. În consecință, avem nevoie de un transport în comun eficient şi performant şi de o infrastructură de transport pentru biciclete consistentă.

Cu siguranţă că Timişoara are încă nevoie de investiţii însemnate în infrastructura rutieră. Dincolo de asta, politicile de mobilitate ale municipalității trebuie să privească bicicleta ca pe un mijloc de transport. Astfel, e necesar să avem piste sigure, această percepție fiind capitală în opțiunea oamenilor de a folosi bicicleta. Mai departe, traseele trebuie să urmeze fluxurile de transport ale oraşului, să lege punctele cheie ale oraşului și chiar zonele periurbane de interes major. Primăria are datoria să ofere rute utile pentru toată lumea, nu doar pentru cei curajoşi.

Dacă Timişoara continuă în aceeaşi direcţie, prioritizând transportul individual cu maşina, va deveni un oraş impracticabil pentru locuitorii săi. Lărgirea străzilor şi eliminarea trecerilor de pietoni nu va rezolva problema transportului, ba din contră, va stimula aglomerarea. Prin politicile actuale ale municipalitații, Timişoara ia exemplul Bucureştiului și i se va alătura capitalei în topurile celor mai stresante şi poluate oraşe ale Europei.

Cum putem pune în mișcare vaporașele de pe Bega?

Cum putem pune în mișcare vaporașele de pe Bega?

Mai avem doar câteva luni până pierdem 6 milioane euro primiți de la Uniunea Europeană pentru reabilitarea malurilor Begăi. De ani de zile autoritățile locale și centrale își continuă jocul politicianist. Încă 1,5 milioane euro stau ancorate la mal sau zac în depourile societății de transport public din Timișoara. E vorba de cele 7 vaporașe de pe Bega cumpărate de Primăria Timișoara acum aproape doi ani de zile. USR Timiș, prin vocea senatorului Nicu Fălcoi, a încercat și încearcă să deblocheze situația (atât cât îi permit instrumentele unui partide de opoziție). Dar mai întâi să vedem cum am ajuns aici.

O scurtă istorie a proiectului vaporașelor ce ar trebui să asigure transport public pe Bega

  • Primăria Timișoara inițiază proiectul de reabilitare a malurilor Canalului Bega, pentru care primește finanțare din bani europeni. În plus, se angajează să achiziționeaze din banii săi vaporașe destinate transportului public pe Bega;
  • Municipalitatea nu se asigură, la demararea procedurilor de achiziție, dacă prevederile legale în vigoare permit materializarea visului primarului Nicolae Robu, acela de a vedea vaporașele circulând pe Bega;
  • După ce vaporașele au fost cumpărate, cei din Primărie s-au trezit că nu au cadrul legal care să permită navigația pe Canalul Bega, unul dintre deziderate fiind acela că ar trebui înființată o Administrație a Căii Navigabile a Canalului Bega (atribuțiile de înființare căzând, în principiu, în sarcina Guvernului);
  • Autoritățile locale, județene și centrale analizează situația și ajung la concluzia că habar nu au cu exactitate nici care este regimul juridic de proprietate al Canalului Bega (dar au bănuiala că acesta este un bun public, intrând sub incidența prevederilor constituționale în acest sens). Și nu se știa sigur anul trecut nici măcar în subordinea cui ar trebui să funcționeze Administrația Căii Navigabile a Canalului Bega (a Ministerului Transporturilor sau sub coordonarea Ministerului Apelor și Pădurilor – a se vedea în acest sens răspunsul ministrului Cuc de anul trecut la întrebarea adresată de senatorul Nicu Fălcoi pe această temă);
  • Ulterior, se pare că le-a venit ideea să pună Administrația Căii Navigabile sub coordonarea Ministerului Apelor și Pădurilor, drept pentru care anul trecut atât domnul Robu, cât și directorul Administrației Bazinale a Apelor Banat (ABA Banat), domnul Titu Bojin – fost președinte al Consiliului Județean Timiș și partener de nădejde al domnului Robu în USL –  lansează în spațiul public ideea că problema vaporașelor e ca și rezolvată și că mai trebuie doar modificată un pic legea;

Care sunt complicațiile legale din cauza cărora vaporașele de pe Bega zac la mal?

Pentru a găsi răspuns la întrebarea de mai sus, senatorul Nicu Falcoi a chestionat recent Ministerul Apelor și Pădurilor despre acest subiect. Ministrul Ioan Deneș a răspuns în această săptămână și vă descifrăm mai jos răspunsul alambicat venit de la minister:

  • Proiectul inițiat de Ministerul Apelor și Pădurilor primește aviz cu observații din partea Ministerului Justiției în cadrul procesului de avizare interministerială; repectivul proiect prevedea înființarea unei administrații portuare pe Canalul Bega; Canalul Bega este un bun proprietate publică inalineabilă, deci, conform Constituției, el poate fi dat în administrarea regiilor autonome sau instituțiilor publice doar printr-o lege organică;
  • Rezultă că, din moment ce au întâmpinat aceste probleme, cei de la Ministerul Apelor și Pădurilor vor mai analiza, vor evalua, vor decide ce anume mai au de făcut de-acum încolo, dar – pentru a nu putea fi arătați cu degetul că la ei în ogradă s-a blocat proiectul – spun în răspunsul transmis că rezolvarea cea mai rapidă ar putea veni prin emiterea unui proiect de lege; el ar putea fi inițiat de Guvern (care ar trebui să elaboreze o Ordonanță de Urgență – OUG) sau de către membrii Parlamentului.

Ce propune USR pentru a rezolva situația și a nu pierde milioane de euro din banii timișorenilor

Senatorul Nicu Fălcoi lansează un apel tuturor parlamentarilor de Timiș să se implice și să pună umărul la încercarea de evita eșuarea proiectului (implicit pierderea banilor europeni). Ei ar putea fie să inițieze proiectul de lege necesar, fie, folosindu-se de puterea de convingere și influența pe care o au asupra membrilor Guvernului, să determine elaborarea OUG-ului necesar. Apelul e lansat pentru că acțiunea în instanță demarată pe tăcute de Primăria Timișoara nu va produce în timp util rezultatul scontat de domnul primar. Ea reprezintă încă o mișcare politicianistă a domnului Robu și atât. Soluția e fie acea OUG, fie proiectul de lege la care ministrul Deneș face referire. În caz contrar, degeaba se va porni din nou în spațiul public sarabanda acuzelor reciproce. Ele sunt total contraproductive și nu duc la nimic bun. La fel se întâmplă și în cazul legat de sala polivalentă sau de stadion, altă ilustrare a aducerii orgoliilor în prim-plan și a plasării disputelor politice înaintea intereselor comunității. Parlamentarii de Timiș, îndeosebi cei ai coaliției PSD-ALDE, pot în acest caz colabora și produce un rezultat concret pentru locuitorii orașului.

Sursa foto: Dan Mihai Pitea/ Wikipedia Commons

Timișoara Capitală Culturală Europeană – Starea infrastructurii culturale la început de 2018

Timișoara Capitală Culturală Europeană – Starea infrastructurii culturale la început de 2018

Cum a câștigat Timișoara titlul de Capitală Europeană a Culturii

Ministerul Culturii a lansat, în decembrie 2014, un apel orașelor din România care vor să candideze la titlul de Capitală Europeană a Culturii (CEaC) pentru anul 2021. Un juriu de experți a evaluat 14 candidaturi, iar  ultimele patru orașe rămase în competiție au fost anunțate în decembrie 2015 – București, Timișoara, Cluj-Napoca și Baia Mare. În luna septembrie 2016 juriul internațional delegat al Comisiei a conferit orașului Timișoara onoarea de a fi Capitală Europeană a Culturii alături de Novi Sad (Serbia) și Elefsina (Grecia). “Dosarul de candidatură prezentat la selecția finală devine contractul de facto dintre orașul desemnat și cetățenii săi, Comitetul de Monitorizare, Minister, Comisia Europeană, precum și celelalte orașe candidate” se specifică în raportul final de selecție.

Conceptul câștigător, „Luminează Orașul Prin Tine”, îmbină 2 componente:

  • una cultural artistică – “o călătorie de la singurătate la apartenență, de la lumină prin întuneric și înapoi, parcurgând trei TERITORII ce abordează provocările cu care se confruntă Europa astăzi”, de implementarea căreia este responsabilă Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană
  • o componentă de infrastructură asumată de Primărie și Consiliul Județean.

Finanțarea conceptului este complexă, banii provenind de la Primărie – care a și declarat proiectul ca fiind unul prioritar, Consiliul Județean, Ministerul Culturii, Uniunea Europeană precum și din sponsorizări.

Ce investiții în infrastructură s-a angajat Timișoara să facă pentru 2021

Intervențiile în infrastructura culturală sunt numeroase, incluzând obiective ca:

  • MultipleXity – Centrul pentru Artă, Tehnologie și Experiment – clădirea fanion a acestui proiect;
  • o nouă sală pentru Teatrul German de Stat;
  • reabilitarea Palatului Culturii;
  • conversia în Centre Culturale a fostelor cinematografe de cartier;
  • restaurarea Castelului Huniade.

Dintre investițiile în revitalizarea urbană, două se remarcă : reabilitarea spațiilor publice din Cartierul Cetate și programul de finanțare pentru reabilitarea clădirilor istorice.

Infrastructura de turism ar trebui să fie îmbogățită prin reabilitarea Canalului Bega și prin construirea Muzeul Științei și Tehnologiei Banat.

Suma totală necesară pentru proiectele de mai sus: 123,7 mil. euro

Unde suntem la început de 2018 cu construcția clădirii MultipleXity

MultipleXity sau Centrul pentru Artă, Tehnologie și Experiment, clădirea fanion a acestui proiect în valoare de  12 mil. euro, un spațiu deschis experimentului și inovației prin intermediul artei și tehnologiei, finanțată din bugetul local și cu fonduri UE, este în pericol să nu se materializeze, cel puțin nu sub forma asumată în candidatură. Primarul Robu a declarat, în urma insistențelor membrilor USR Timișoara prezenți la dezbaterea bugetului pe 2018, că va organiza un concurs de arhitectură legat de acest obiectiv destinat să rămână amprenta 2021 peste generații, finanțarea necesară apărând, în sfârșit, în forma finală a bugetului pe anul în curs: „în cazul în care construcția de la zero n-o să meargă suficient de rapid […] vom realiza acest obiectiv într-o variantă de back-up pornind de la spații existente. 99% așa va fi [..]. Rămâne ca variantă de back-up, nu putem renunța la ideea de a amenaja clădiri existente”.

Zilele acestea, administrația locală a dat de înțeles că ia în considerare construcția acestei clădiri peste actuala Grădină de Vară a Filarmonicii. Această propunere a fost nuanțată rapid, la presiunea cinefililor, cu reconstruirea Grădinii Filarmonicii pe acoperișul viitorului centru de artă, o soluție care amestecă două elemente importante din viitorul cultural al orașului fără a ține cont de factori sau de specialiști, o propunere în aceeași temă precum propunerea de Mall Cultural vehiculată în urmă cu câțiva ani pentru a fi construit pe același amplasament. Această situație este similară cu propunerea construirii unei fântâni muzicale peste un sit arheologic în Parcul Botanic, o propunere ce nu ține cont de logica urbanistică a Timișoarei, ce ignoră vocile locuitorilor, ale oamenilor de cultură și ale societății civile.

Bugetarea pentru concursul de arhitectură venită cu întârziere, lipsa conceptului, precum și faptul că urbanizarea unui sit este o procedură meticuloasă și lentă, fac realizarea acestui angajament o provocare cu multe riscuri. Acest obiectiv exista în responsabilitatea Primăriei și în anul 2017. De aceea, pentru că el nu s-a început din timp, Primăria are obligația de a prioritiza și transparentiza acest proiect, astfel încât mediul cultural și academic să-și poată oferi expertiza.

De ce a fost ratat Centrul Cultural Mărășești

Un alt proiect ratat, cel puțin până acum, este Centrul Cultural Mărășești. Cel mai vechi spital public din Europa de Est (1745) urma să devenă centru cultural. Doar că 2017, termenul inițial asumat a fost deja depășit. Finanțarea de 5 mil. euro ar fi trebuit să fie din fonduri europene, dar proiectul scris pe genunchi nu a fost eligibil. De ce? Pentru că este cel puțin nefericit să construiești un centru cultural în aceeași curte cu Clinica de Radioterapie. Acest obiectiv va fi construit pe banii noștri, fără ca cineva din administrația locală să răspundă pentru ratarea finanțării europene.

În același timp, la Iași, este finanțat cu fonduri europene un proiect similar. Fosta Baie Turcească va fi transformată în Centru Internațional de Artă Contemporană. Lucrările ar urma să dureze 36 de luni. Valoarea totală a proiectului este de 22 mil. lei, din care finanțarea nerambursabilă este de 21 mil. lei. Istoria acestei clădiri este comună cu istoria multor monumente timişoarene, clădirea a fost de-a lungul timpului dată uitării, acum ea va deveni locul de funcționare a Centrului International pentru Artă Contemporană. Acesta este un exemplu de buna practică, mai ales dacă ne gândim că și Muzeul Huniade este într-o situaţie similară iar în cadrul CEaC ar trebui să fie restaurat.

Proiectul este finanțat prin intermediul Programului Operațional Regional 2014 – 2020, Axa Prioritară 5 – Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, aceeași axă pe care s-a depus proiectul prost făcut pentru finanțarea Centrului Cultural Mărășești.

Modul de lucru al Primăriei Timișoara în privința proiectelor cu finanțare europeană, care sunt în cadrul proiectului CEaC 2021 sau care sunt investiții ale Primăriei, este foarte opac. O sumedenie de proiecte care au fost anunțate s-au oprit sau finanțările au devenit dintr-o dată neeligibile. Performanța de absorbţie de fonduri europene este modestă. Așadar, pentru ca proiectul Timișoara Capitală Europeană a Culturii să fie unul reușit, iar acest oraș să îndeplinească tot ceea ce şi-a asumat, e nevoie ca autoritățile locale să respecte calendarele angajate și să implice mediul civic și cultural din Timișoara în acest proiect.

 

Ce răspunde Primăria Timișoara la propunerile de buget înaintate de USR

Ce răspunde Primăria Timișoara la propunerile de buget înaintate de USR

Stimate domnule primar Robu,

În data de 8 februarie am luat notă de scrisoarea Primăriei Municipiului Timișoara cu număr de înregistrare SC2018-001106 / 02.02.2018, răspuns semnat de dl. Robert Kristof, în calitate de Administrator Public.

Analizând cu atenție răspunsurile primite pentru fiecare propunere înaintată de noi, se impun câteva clarificări după cum urmează:

1. Treceri de pietoni sigure, iluminate pe timp de noapte

Răspunsul primit de la PMT, adresa cu nr. înreg. SC2018-001106/02.02.2018

Astfel de treceri de pietoni sunt deja implementate de către Primăria Municipiului Timișoara încă din anul 2014. Ca și exemple punctuale sunt intersecția Calea Sever Bocu cu str.Liniștei, str. Martin Luther cu Piața Țepeș Vodă, str. Totontalului cu str. Liege și Bucovina. Printre proiectele noastre de viitor se numără deja implementarea iluminatului public pe și mai multe treceri de pietoni.

Mențiuni suplimentare de la Uniunea Salvați România – filiala Timișoara:

  • Având în vedere că deja sunt implementate câteva treceri de pietoni illuminate pe timp de noapte, o concluzie logică este că PMT are la dispoziție datele statistice care demonstrează o diminuare semnificativă a numărului de accidente pentru astfel de treceri de pietoni și ca atare cu atât mai mult se impune o prioritizare de investiții în acest sens;
  • Un alt aspect deloc de neglijat este că din 2014 până în prezent numărul locațiilor implementate cu astfel de sisteme este mult prea mic pentru dimensiunea și anvergura Municipiului Timișoara, ca atare, considerăm că planurile primăriei de investiții în această direcție trebuiesc prioritizate și incluse in bugetul de investiții pentru anul 2018, deoarece nu trebuie să rămână în continuare la stadiul de intenție!
  • Vă rugăm să luați în considerare sisteme stradale de iluminat moderne, cu tehnologie LED încorporate în carosabil, deoarece soluția prezentată de dumneavoastră nu corespunde acestei realități actuale de iluminare;

2. Cluburi pentru seniori în fiecare cartier: “UN ZÂMBET PENTRU UN ZÂMBET”

Răspunsul primit de la PMT, adresa cu nr. înreg. SC2018-001106/02.02.2018

În anul 2016, în urma unei întâlniri a domnului primar cu cetățenii, s-a demarat deja un astfel de proiect. Astfel, punctul termic din strada Soarelui 12A a fost reabilitat pentru a servi drept locație de agrement pentru seniori, accesul în această locație fiind facilitat prin intermediul Consiliului Consultative de Cartier. În viitor, în limita resurselor financiare, se vor reabilita și mai multe puncte termice.

Mențiuni suplimentare de la Uniunea Salvați România – filiala Timișoara:

  • Apreciem că există un astfel de punct termic reabilitat și alocat programului de agreement pentru seniori, dar este MULT PREA PUȚIN fața de nevoile reale constatate, iar cu un astfel de ritm de soluționare este nevoie de minim 15 ani pentru ca situația să se amelioreze semnificativ!
  • Vă rugam să procedați la o prioritizare reală a acestor mini-proiecte de investiții astfel încât PMT să sprijine în mod real incluziunea socială a persoanelor vârstnice și îmbunătățirea calității vieții acestora, deoarece este inadmisibil ca la dimensiunea bugetului PMT, astfel de mini-proiecte, cu impact real la imbunătățirea calității vieții seniorilor, să nu poată fi prioritizate;
  • Vă reamintim adresele celor 10 puncte termice identificate care se pretează pentru reabilitare și anume : str. Orșova 4, str. Pomiculturii 31, str. Iasomiei 1, str. Amiciției nr.2, str. Răsăritului 20A, str. Liniștei 48A, str. Musicescu 1bis, str. Eneas 15B, str. Aurelianus nr. 7, zona Timocului, str. Lunei 42, str. Sirius 29, Aleea Cristalului 6, Intrarea Martir Constantin Gârjoabă 3 și str. Martir Marius Ciopec 3.

3. Grupuri sanitare urbane

Răspunsul primit de la PMT, adresa cu nr. înreg. SC2018-001106/02.02.2018

Primăria Municipiului Timișoara are deja în vedere această inițiativă, în ultimii ani fiind modernizate și amenajate mai multe toalete. În momentul de față, există deja în execuție o toaletă publică modernă, în Piața Victoriei!

Mențiuni suplimentare de la Uniunea Salvați România – filiala Timișoara:

  • Toate acțiunile Primăriei Municipiului Timișoara în acest sens din ultimii ani sunt extrem de nesemnificative, iar răspunsul dumneavoastră demonstrează perfect următoarea realitate: nu exista o prioritate a PMT pentru remedierea acestei situații, având în vedere că la nivel de Municipiu Timișoara este nevoie de mult mai mai mult decât de o toaletă publică modernă în Piața Victoriei din cele 12 existente la nivel de oraș!
  • Vă rugăm să re-evaluați această propunere de investiție, urmând cu siguranță să descoperiți o nevoie acută de investiții în această direcție;

4. Seră educațională cu plante exotice

Răspunsul primit de la PMT, adresa cu nr. înreg. SC2018-001106/02.02.2018

Vă mulțumim pentru această idee. Ea va fi analizată de către conducerea instituției, atât in punct de vedere financiar cât și ca oportunitate.

Mențiuni suplimentare de la Uniunea Salvați România – filiala Timișoara:

  • Vă stăm la dispoziție pentru detalii suplimentare și vă rugăm să ne comunicați rezultatul analizei financiare și de oportunitate.

5. Campania „Timișoara participă!”

Răspunsul primit de la PMT, adresa cu nr. înreg. SC2018-001106/02.02.2018

Vrem să vă atragem atenția că în conformitate cu prevederile legale, în bugetul unei unități administrative-teritoriale se pot include doar proiecte de investiții concrete. Nu există cadrul legal să fie inclusă o poziție generică, care ulterior va fi definită!

Apreciem faptul că v-ați inspirat dupa modelul implementat de Cluj-Napoca, însă dacă veți urmări cu atenție, proiectul lor începe în luna august prin porpunerea de proiecte și se finalizează în luna noiembrie prin încheierea procedurii de vot. Astfel, în anul următor Municipiului Cluj-Napoca poate include ca poziții bugetare, proiecte concrete, ca rezultat al votului.

Mențiuni suplimentare de la Uniunea Salvați România – filiala Timișoara:

  • În primul rând, vă atragem atenția, din nou, că modelul de Buget Participativ implementat la Cluj-Napoca este incomplet, cu o campanie de propuneri de proiecte și sistem de votare elementare, în antiteză cu obiectivele principale urmărite prin implementarea unui astfel de instrument de guvernare deschisă!
  • Vă rugăm să analizați în detaliu regulamentul complet al campaniei “Timișoara Participă!” înaintat Primăriei Municipiului Timișoara prin intermediul scrisorii cu nr.înreg. SC2018-000668 / 09.01.2018 deoarece aici sunt explicate în detaliu aceste aspecte;
  • În cea ce privește suma propusă de noi pentru a fi inclusă în propunerea de buget pentru anul 2018 (200.000 lei), aceasta se referă la costul campaniei propriu zise, de la crearea platformei online dedicate în acest sens ”Timișoara Participă!” la cursurile de formare și materialele de promovare necesare, o campanie cu un calendar clar stabilit pe durata întregului an astfel încât primele proiecte propuse și votate de cetățeni să fie incluse în propunerea de buget pentru anul 2019! Astfel, aceasta constituie o propunere de investiție concretă și anume crearea platformei on-line și a celorlalte materiale necesare aplicării acestui sistem în exercițiul financiar următor.
  • Concluzia evidentă este că această propunere nu a fost deloc înțeleasă, ca atare va rugăm să re-evaluați răspunsul dumneavoastră, având în vedere clarificările mai sus prezentate.

6. Parcări supraetajate multifuncționale în cartierele Timișoarei

Răspunsul primit de la PMT, adresa cu nr. înreg. SC2018-001106/02.02.2018

Primăria Municipiului Timișoara are deja în vedere realizarea acestui obiectiv, însă avem ca pioritate realizarea unor astfel de parcări în zona centrală. În anul 2013 chiar domnul primar Nicolae ROBU enunța idea realizării unei astfel de parcări pe str. Oituz.

Un alt proiect pentru realizare a unei parcări supraetajate este parcarea care se află centrul commercial BEGA, după finalizarea litigiului privind terenul respectiv. Menționăm că avem deja un prim process câștigat pentru acel teren, urmând să se judece recursul.

Mențiuni suplimentare de la Uniunea Salvați România – filiala Timișoara:

  • Propunerea noastră se refera la parcări supraetajate multifuncționale limitrofe zonei de locuit, cu accent și pe creșterea calității vieții celor din zonă prin amenjarea unor spații de joacă sau de recreere pe ultimul nivel al clădirilor, inclusiv spațiu verde!
  • Ca soluții tehnice propuse am menționat parcari pe doua niveluri, destinate exclusiv zonelor rezidentiale de locuinte colective, in variantele demisol+nivel sau ambele niveluri supraterane, in functie de locatie, ambele variante cu spatiu verde/spatiu de joaca deasupra;
  • Cu alte cuvinte este vorba despre o altă abordare a problemei lipsei locurilor de parcare, fără legătură cu intențiile exprimate în acest sens de către PMT până în acest moment.

7. Timișoara face sport. La toate vârstele! De toate felurile!

 Răspunsul primit de la PMT, adresa cu nr. înreg. SC2018-001106/02.02.2018

Unul din obiectivele domnului primar Nicolae ROBU este deja realizarea a 20 de terenuri sport multifuncționale în diferite zone din Timișoara. Au fost identificate o parte din terenuri unde se pot realiza aceste terenuri, urmând să se realizeze și restul de demersuri pentru a finaliza această investiție.

Tot la capitolul sport, putem aminti pista de alergat din zona stadionului «Dan Păltinișanu» care este deja finalizată, cât și bazinul sem-olimpic de înot din zona Lipovei, proiect care este deja inclus în bugetul de investiții din anul 2018.

Mențiuni suplimentare de la Uniunea Salvați România – filiala Timișoara:

  • Propunerea noastră concretă în acest sens este amenajarea terenurilor de sport din incinta școlilor care dețin terenuri de sport și servicii de pază, astfel încât aceste terenuri să poată fi folosite de elevi pe perioada vacanţelor școlare, la sfârșit de săptămână sau chiar zilnic, după încheierea activităţilor școlare (lista acestor școli identificate de noi a fost trimisă de PMT cu adresa cu nr.înreg. SC2017-027783 / 07.11.2017)
  • Prin această abordare, PMT poate să finalizeze chiar anul acesta cu minim de investiții acest obiectiv de amenajare a 20 de terenuri de sport multifuncționale în diferite zone din Timișoara
  • Referitor la pistele de alergat, în propunerea noastră sunt menționate câteva trasee suplimentare identificate de noi care sperăm că vor fi incluse în planurile de dezvoltare ale PMT.

8.Transport modern și eficient pe calea ferata, între Municipiul Timișoara și Aeroportul Internațional Timișoara

 Răspunsul primit de la PMT, adresa cu nr. înreg. SC2018-001106/02.02.2018

În Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru polul de creștere Timișoara 2016-2030 , elaborat de către experți în domeniu, este menționat acest proiect însă din punct de vedere al acestora «Proiectul nu apare ca fezabil financiar în contextul necesității sale».

Mențiuni suplimentare de la Uniunea Salvați România – filiala Timișoara:

  • În pagina 3 a propunerii noastre au fost menționate ipotezele de plecare pentru PMUD și anume faptul că în estimările inițiale pentru analiza fezabilității acestui proiect au fost luate în considerare cifrele de trafic aerian din anii de dinainte de anul 2015, motiv pentru care acest proiect a fost considerat inițial nefezabil. Tot aici am menționat că în condițiile actuale, cu o creștere a traficului aerian în anul 2017 de peste 250% față de anul 2013 și de asemenea cu planurile de dezvoltare reale ale Aeroportului Internațional Timișoara pentru 2018, respectiv 2019 este fără îndoială că fezabilitatea acestui proiect trebuie reanalizată!
  • Din punctul nostru de vedere, Primăria Municipiului Timișoara în calitate de principal beneficiar al acestui proiect trebuie să inițieze un dialog constructiv cu Consiliul Județean Timiș, respectiv cu reprezentanții Ministerului Transporturilor și să identifice cele mai eficiente metode de convingere a părților implicate, astfel încât proiect să devină realitate;
  • Pentru că acest proiect să fie finalizat cel târziu la finele anului 2020, primele investiții ar trebui alocate încă de anul acesta și întreprinse măsuri concrete pentru demararea proiectului!

9. Vestiare sociale pentru persoanele fără adăpost

 Răspunsul primit de la PMT, adresa cu nr. înreg. SC2018-001106/02.02.2018

Vă mulțumim pentru această idee. Ea va fi analizată de către conducerea instituției, atât in punct de vedere financiar cât și ca oportunitate.

Mențiuni suplimentare de la Uniunea Salvați România – filiala Timișoara:

  • Vă stăm la dispoziție pentru detalii suplimentare și vă rugăm să ne comunicați rezultatul analizei financiare și de oportunitate.

Ca o concluzie, ne bucurăm că am primit răspunsuri la propunerile noastre de proiecte, iar în ceea ce ne privește, vom continua acest dialog oficial, cu speranța unor rezultate vizibile pentru comunitate la finalul acestui dialog.

În același timp, nu putem să nu constatăm, cu tristețe, că răspunsurile primite sunt mai degrabă mesaje politice decât răspunsuri concrete. Foarte grav din punctul nostru de vedere este faptul că în mod evident unele propuneri nu au fost analizate cu atenție, iar colegii dumneavoastră s-au grăbit să ofere răspunsuri extrem de superficiale deși propunerile depuse sunt foarte bine documentate și, deloc de neglijat, ne-am anunțat din timp disponibilitatea pentru clarificarea propunerile depuse.

Acest lucru nu vă onorează și de asemenea nu ne onorează nici pe noi, membri ai acestei comunități, deoarece așteptările noastre în ceea ce vă privește sunt să avem o autoritate locală responsabilă și competentă și nu una demagocică și superficială cum o demonstrează scrisoarea primită.

Suntem convinși că în viitor vom colabora mai bine.

Cu stimă,

Alexandru Cadar

Președinte Filiala Timișoara – Uniunea Salvaţi România