USR Timișoara solicită deschiderea terenurilor de sport ale școlilor din oraș

USR Timișoara solicită deschiderea terenurilor de sport ale școlilor din oraș

În anul 2015, domnul primar Nicolae Robu lua o decizie salutată cu entuziasm de foarte mulţi tineri și părinţi:
Tinerii din mai multe cartiere au solicitat sa poată avea acces la terenurile de sport din incinta unităților școlare, de cele mai multe ori acestea fiind singurele existente în cartierul lor. Am decis ca, începand din data de 1 iulie 2015, toate terenurile de sport ale unităților școlare ale municipiului Timișoara să aibă acces liber pentru orice persoane doritoare sa practice sportul dupa terminarea orelor și pana la lăsarea întunericului.

Din păcate, după doi ani problema încă există iar din diverse motive această decizie a rămăs fără urmări: nici până acum în 2017, în nicio școala din municipiul Timișoara nu este permis, în afara activităţilor școlare, accesul elevilor pe terenurile de sport.

Pe de altă parte, în diverse orașe din țară s-au emis Hotărâri de Consiliu Local, care permit, în anumite condiţii, utilizarea curţii școlii și a terenurilor de sport, de către elevi, pe perioada vacanţelor școlare, la sfârșit de săpămână sau chiar zilnic, după încheierea activităţilor școlare. În trei sectoare ale municipiului București, în orașele Cluj, Sibiu, Buzău și, mai aproape de noi, la Arad, Consiliile Locale au adoptat astfel de hotărâri.

Pentru că din păcate orașul nostru nu beneficiază de terenuri de sport în cartiere, iar aceasta este o problemă care afectează atât tinerii cât și părinţii, Uniunea Salvaţi România, filiala Timișoara, propune Consiliului Local Timișoara să adopte o astfel de hotărâre.

Cunoaștem prevederile Legii 215/2001, potrivit căreia „Promovarea unui proiect de hotărâre poate fi inițiată de unul sau de mai mulți cetățeni cu drept de vot, dacă acesta este susținut prin semnături de cel puțin 5% din populația cu drept de vot a unității administrativ- teritoriale respective”. Întrucât domnul primar Nicolae Robu a decis încă din 2015 susţinerea acestei iniţiative, nu ne propunem suplimentarea ei prin strângerea de semnături, ci îi solicităm domniei sale punerea în aplicare.

Pentru că dorim să fim de ajutor, am identificat hotărâri ale Consiliilor Locale privind utilizarea terenurilor de sport din incinta școlilor, în afara programului școlar și am schiţat o propunere de rezolvare a acestei probleme a accesului la terenurile de sport din incinta școlilor. Considerăm că cel puţin deocamdată, ar trebui deschise acele curţi ale școlilor care beneficiază de paza permanentă; în funcţie de posibilităţile școlilor și primăriei, accesul ar putea fi extins și la școlile în care se poate asigura supravegherea terenurilor de sport, fie chiar și în regim de voluntariat, de către consiliile de cartier, cum de altfel s-a mai și propus.

Finanțarea ACS Poli de către Primăria Timișoara – o nouă gaură în bugetul local

Finanțarea ACS Poli de către Primăria Timișoara – o nouă gaură în bugetul local

Actualizare: La ședința festivă de consiliu local de astăzi, domnul Robu nu a reușit trecerea proiectului. Asta nu înseamnă că dorința sa de-a o spriji pe ACS Poli cu bani de la bugetul local nu mai poate fi readusă în discuție.


Domnul Nicolae Robu se pregătește să ofere „o sumă frumoasă”¹ pentru echipa dumnealui de suflet, ACS Poli Timișoara. Din banii noștri. Asta după ce din 2012 și până în 2015 a oferit o altă sumă, la fel de frumoasă, tot din impozitele și taxele pe care noi le plătim: vreo 24 de milioane de lei². Cam cât costă toate lucrările pentru lărgirea pasajului Popa Șapca, a străzii aferente și a Bulevardului Antenei. Toate aceste zeci de milioane au reprezentat o cheltuială fără noimă, căci, iată, „Cea mai Poli dintre Poli” s-a zbătut permanent în mediocritate, nereușind să genereze nici performanțele și mai ales nici energia ce gravita permanent în jurul Politehnicii Timișoara.

Firesc ar fi ca banii pentru sport să fie alocați transparent, pe bază de proiecte, la care toate cluburile sportive din oraș să aibă acces, iar criteriile împărțirii lor să fie clar definite. Trebuie să existe un echilibru între performanță, încurajarea sportului de masă, a celui juvenil și a investițiilor în infrastructură. Astfel, tinerii de la diverse cluburi sportive s-ar bucura de condiții civilizate de antrenament, am avea un stadion decent de fotbal și rugby sau o sală polivalentă adevărată. Dacă adunăm cei 24 de milioane de lei direcționați deja spre ACS Poli, la cei aproape 30 de milioane cât se preconizează a costa sala polivalenta a Politehnicii, ajungem la o sumă ce ar putea acoperi costul unei săli polivalente moderne³.

În schimb domnul Robu preferă să ia exemplul Chiajnei sau Voluntariului, să devină încă unul dintre primarii-investitori în fotbal: să-și facă poze în mijlocul jucătorilor, să aprobe transferuri, să direcționeze bani publici asupra cărora nimeni nu va da socoteală, într-o echipă al cărei fost președinte e un condamnat penal, un club lipsit de identitate și prea puțin susținut de suporterii din oraș.


¹ ACS Poli a solicitat, din valoarea totală a bugetului calculat în sumă de 19.327.800 de lei, o contribuție financiară de la bugetul local pentru anul competițional 2017-2018, în sumă de 12.527.800 lei; practic, în anul financiar-bugetar 2017, Primăria Timișoara ar dori să aloce 5 milioane de lei.

² sumele dintre 2012 și 2014 au fost efectiv cheltuite și cuantumul lor a fost comunicat într-un răspuns la o interpelare făcută de fostul consilier local, Bogdan Herzog.
suma din 2015 a fost alocată în bugetul anului respectiv.

³ spre comparație, sala polivalentă din Cluj-Napoca a costat 70 de milioane de lei

De ce trenează construcția unei parcări în centrul Timișoarei

De ce trenează construcția unei parcări în centrul Timișoarei

Primăria Timișoarei se zbate de ani de zile să construiască o parcare în locul fostei popote militare de pe strada Oituz. Momentan, clădirile și terenul unde ar urma realizată investiția sunt deținute de Universitatea de Vest. Pentru a intra în posesia lor, administrația locală susține că va oferi la schimb campusul fostului Liceu CFR (actualmente denumit Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida”).

Acest schimb ar trebui parafat printr-o Hotărâre de Guvern, așadar senatorul Nicu Fălcoi a solicitat Ministerului Educației Naționale clarificări în legătură cu stadiul demersului autorităților locale din orașul nostru.

Conform răspunsului primit, Primăria Timișoarei ar trebui să solicite ministerului schimbarea destinației imobilului în care funcționează astăzi Liceul CFR. Însă ei au făcut contrariul: prin Hotărârea de Consiliu Local 161/08.05.2017 au decis respingerea propunerii de schimbare a destinaţiei imobilului în care funcţionează Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida”.

După cum afirmă și senatorul Nicu Fălcoi, „încă un hocus-pocus politic ce a dus la compromiterea unui proiect.”

USR Timișoara monitorizează starea locurilor de joacă din oraș

USR Timișoara monitorizează starea locurilor de joacă din oraș

În discuțiile pe care le-am avut cu timișorenii, unii se plângeau de starea locurilor de joacă din oraș. Câțiva tineri părinți, membri și simpatizanți ai USR Timișoara, au hotărât așadar să verifice condițiile oferite de municipalitate copiilor noștri. Am constatat unele deficiențe, pe care le-am adunat într-un document și le-am semnalat primăriei, în scopul remedierii lor.

Am rugat autoritățile să ne comunice măsurile întreprinse, precum și dacă există:
• Un plan de verificare periodică, de către primărie, a situației locurilor de joacă;
• Planuri de mentenanță, cerute prin caietele de sarcini, pentru locurile de joacă, pe tipuri de echipamente;
• Verificarea respectării acestor planuri de mentenanța, a măsurilor corective privind întocmirea planurilor și verificarea calităţii lucrărilor efectuate.

Toate locurile de joacă ar trebui sa aibă un panou care sa conțină numerele de telefon unde se pot semnala problemele întâlnite la locurile de joacă, de la curățenie, la echipamente defecte.

Pentru siguranța copiilor noștri, haideți sa contribuim: păstrând curățenia, folosind echipamentele de joaca potrivit destinației lor și, nu în ultimul rând, semnalând prompt primăriei orice problemă.


Update – 21.07.2017

Zilele trecute am primit răspunsul autorităților și principalele concluzii ar fi:

• s-au făcut reparații în urma sesizarilor noastre;

• nu există un plan de mentenanță a echipamentelor, dar, cei doi
consilieri ai Direcţiei de Mediu, care se ocupă de contractele de întreţinere locuri de joacă, sunt însărcinați și cu verificări inopinate ale locurilor de joacă;

• în caietul de sarcini al contractelor de întreținere este stipulat faptul că firmele contractante trebuie să dispună de o echipă compusă din minimum 2 oameni, ce identifică și repară eventualele defecte apărute.

Salutăm receptivitatea primăriei în acest caz și ne bucurăm că există o preocupare reală a autorităților pentru locurile de joacă din oraș.

USR Timișoara va continua să monitorizeze locurile de joacă din oraș, pentru siguranţa şi confortul copiilor noştri. Invităm toţi timişorenii să se alăture acestui demers şi să semnaleze orice nereguli sau sugestii de îmbunătăţire, fie direct organelor abilitate, la numerele de telefon menţionate pe panourile de informare, fie prin intermediul nostru, printr-un mesaj pe pagina de contact sau la adresa de email [email protected].

Raspuns raport USR locuri de joaca Timisoara

Calea Ferată din Timișoara – posibile soluții

Calea Ferată din Timișoara – posibile soluții

Ce facem cu calea ferată ce separă Timișoara în două? Cu această întrebare am pornit la drum în organizarea evenimentului Calea Ferată – Mijloc de dezvoltare sau de congestionare? După ce ieri am prezentat contextul dezbaterii, azi ne propunem să prezentăm mai pe larg cele trei opțiuni aflate în discuție.


Reabilitarea la sol

Caietul de sarcini pentru studiul de fezabilitate privind reablitarea liniei de cale ferată Arad-Timişoara-Caransebeş solicită linie dublă, electrificată, capabilă să asigure viteza de 120 km/h pentru trenurile de marfă şi 160 km/h pentru trenurile de pasageri, însă nu specifică nici o cerinţă privind soluţia de traversare a oraşului. Având în vedere existenţa terasamentului la sol parţial dublat, varianta reabilitării la sol pare, la momentul prezent, cea mai simplă soluţie. Principala problemă a acesteia este însă că, în continuare, Timişoara va rămâne fragmentată între zona de nord şi cea de sud, iar traficul rutier va trebui să traverseze linia ferată. În prezent există 11 puncte de traversare, dintre care 5 sunt treceri la nivel. În condiţiile intensificării traficului feroviar, trecerile la nivel devin impractice atât din punctul de vedere al fluidităţii traficului ferovier cât şi din cel al congestionării traficului auto.Reabilitare la sol calea ferata Timisoara

Din declaraţiile publice ale autorităţilor locale şi centrale rezultă intenţia de reabilitare la sol cu realizarea a patru puncte de traversare pe raza oraşului, dintre care două noi în zona periferică vestică iar două rezultate din conversia unor treceri la nivel în pasaje. Nu există nici un studiu privind realizarea acestora, nu cunoaştem costuri sau termeni de finalizare, nu există o asumare administrativă, există doar unele declaraţii. Chiar presupunând că tot ceea ce se vehiculează la nivel declarativ va fi asumat, finanţat şi pus în practică, din punctul de vedere al decongestionării traficului auto şi al potenţialului de modernizare a oraşului, în cel mai bun caz vom fi aproximativ în aceeaşi situaţie ca în prezent.


Linia subterană

În octombrie 2015, Consiliul Local al Municipiului Timişoara a aprobat (nu şi publicat!) un studiu de prefezabilitate intitulat „Reconfigurarea traseului de cale ferată pe teritoriul municipiului Timişoara prin introducerea liniilor CF în subteran”¹. Ideea a fost percepută ca excesivă, însă avantajele unei astfel de soluţii sunt certe: rezolvă problema conexiunii rutiere nord-sud, elimină poluarea fonică asociată circulaţiei feroviere de suprafaţă şi deschide posibilitatea utilizării aliniamentului existent pentru realizarea unei „autostrăzi urbane” care să conecteze rutier inelele II, III şi IV. Studiul propune chiar mai mult: realizarea în subteran a unei noi staţii feroviare principale a oraşului, în zona Pieţei 700, precum şi interconectarea liniei subterane cu liniile feroviare minore într-o reţea metropolitană de transport urban şi periurban. Ceea ce însă nu e cert este dacă o astfel de soluţie e şi fezabilă: pânza freatică ridicată face, dacă nu imposibilă, cel puţin dificilă din punct de vedere tehnic şi financiar execuţia unei astfel de lucrări. Apoi, linia subterană nu ar putea deservi locomotive Diesel decât cu asigurarea unor condiţii speciale de ventilaţie, ceea ce pe un traseu de 10 km pe sub centrul oraşului ar creşte şi mai mult costurile, iar în cazul unui accident, fie şi minor, intervenţia ar fi dificilă iar artera feroviară principală ar fi blocată. Pentru a diminua aceste dezavantaje, studiul propune realizarea în nordul oraşului a unei centuri feroviare destinate transportului de marfă, soluţie care ar creşte şi mai mult costurile de execuţie a întregului proiect.

Linie subterana calea ferata Timisoara

Proiectul liniei subterane este adoptat atât în Strategia Integrată de Dezvoltare a Polului de Creştere Timişoara (SIDU 2015-2020)² cât şi în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Polul de Creştere Timişoara (PMUD 2015)³, ca proiect de rezervă, cu o estimare de cost de 500 milioane euro şi fără a se indica o sursă de finanţare. O altă estimare apărută în spaţiul public vehiculează suma de 1,5 – 2 miliarde euro, probabil mai apropiată de realitate. Soluţia liniei subterană este susţinută în principal de primarul Nicolae Robu, însă aparent nu şi de către autorităţile centrale, care nu au valorificat în nici un fel studiul de prefezabilitate. Cum linia ferată ce traversează Timişoara aparţine CFR, nici o decizie referitoare la aceasta nu se poate lua la nivel local.


Linia pe estacade

În anul 2007, un consorţiu format din Primăria Municipiului Timişoara, Universitatea Politehnica Timişoara şi Institutul Fraunhofer IPA Stuttgart a elaborat un concept strategic de dezvoltare a regiunii Timişoara, denumit „Vision 2030”. Acesta abordează şi problema liniei ferate ce traversează oraşul, iar soluţia adoptată este ridicarea pe estacade a întregului tronson dintre Gara de Nord şi Gara de Est, cu integrarea într-o reţea metropolitană de trafic feroviar de pasageri şi parcări în sistem „park & ride” care să faciliteze mobilitatea periurbană şi să degreveze oraşul de o parte a traficului auto. Vision 2030 mai propune şi decongestionarea traficului de marfă din zona centrală prin realizarea unei centuri feroviare nord, soluţie care, din nou, nu poate fi implementată decât cu acordul şi sprijinul CFR.

Linie pe estacade calea ferata Timisoara

La fel ca şi varianta liniei subterane, propunerea Vision 2030 elimină problema fragmentării rutiere a oraşului şi deschide noi posibilităţi de planificare a infrastructurii de transport. Primită cu entuziasm atât la nivel central cât şi local, susţinută inclusiv de actualul primar Nicolae Robu (pe atunci Rectorul Universităţii Politehnica), strategia Vision 2030 a fost adoptată în 2007 de Consiliul Local Timişoara iar problema ridicării liniei pe estacade a fost analizată într-un studiu de prefezabilitate adoptat în 2010. Acesta propune, la un cost de aproximativ 500 milioane euro, un traseu pe estacade între Pasajul Jiul şi Pădurea Verde, cu staţii suspendate prevăzute cu lifturi şi scări rulante la Gara de Est, Popa Şapcă şi Piaţa 700, precum şi reutilizarea spaţiului eliberat sub estacade pentru realizarea unui drum cu două benzi pe sens, piste de biciclete şi 4000 locuri de parcare. Pe de altă parte însă, ridicarea liniei pe estacade necesită o soluţie la problema poluării fonice (caietul de sarcini pentru studiul de fezabilitate comandat de CFR solicită inclusiv prevederea de panouri fonoabsorbante) iar criteriile de siguranţă feroviară asociate poziţionării liniei deasupra unei artere rutiere intens circulate sunt mai severe decât în cazul celorlalte două abordări.

¹ http://www.primariatm.ro/hcl.php?unid=9F61161AD3C8E730C2257EDD003C40C7 – accesat 30.05.2017

² http://www.primariatm.ro/ik/index.php?meniuId=2&viewCat=2686&viewItem=4848&sectiune=primaria – accesat 30.05.2017

³ http://www.primariatm.ro/uploads/files/Plan_mobilitate/Timisoara%20SUMP%20var%20IV.pdf – accesat 30.05.2017, pg. 287

http://www.tion.ro/primarul-timisoarei-este-dispus-sa-renunte-la-metrou-dar-merge-inainte-cu-studiul-de-fezabilitate/1494886 – accesat 30.05.2017

http://www.tion.ro/metroul-din-timisoara-a-ratat-statia-planul-juncker/1743615 – accesat 30.05.2017

http://www.primariatm.ro/uploads/domino/atasamente_hcl/FDDEFA38AF95F6D3C22573AE003C12FE/Concept_CFR_Final.pdf – accesat 30.05.2017

http://www.primariatm.ro/hcl.php?unid=FDDEFA38AF95F6D3C22573AE003C12FE – accesat 30.05.2017

http://www.primariatm.ro/hcl.php?unid=6A5447DA9949F852C225775800366E9C – accesat 30.05.2017

Calea ferată din Timișoara – mijloc de dezvoltare sau factor de congestionare

Calea ferată din Timișoara – mijloc de dezvoltare sau factor de congestionare

Ce facem cu calea ferată ce separă Timișoara în două? O integrăm în funcționarea orașului sau scăpăm de ea?

Pentru că cetățenii nu sunt mai deloc întrebați cu privire la deciziile care îi afectează pe termen mediu și lung, noi ne propunem să dezbatem variantele aflate pe masă. Vă invităm să vă alăturați acestui demers civic și să veniți vineri, 16 iunie, de la ora 14, la Casa Adam Müller Guttenbrunn pentru a vă spune părerea în cadrul evenimentului organizat de USR Timișoara: Calea Ferată – Mijloc de dezvoltare sau de congestionare?

Până a ajunge la o concluzie, vă prezentăm contextul discuției, precum și o enumerare a soluțiilor aflate în dezbatere în acest moment.

Context

Strategia Uniunii Europene privind infrastructura de transport, TEN-T (Trans-European Transport Network), prevede traversarea României de către două coridoare majore: Orient / Mediterana de Est şi Rin-Dunăre¹.Coridoare calea ferata

Parte a acestei strategii o reprezintă modernizarea tronsonului de cale ferată Budapesta-Arad-Timişoara-Calafat, prin instrumentul de finanţare CEF (Connecting Europe Facility) – Transport, 2014-2020². Implicaţiile poziţionării Timişoarei ca nod multimodal a două coridoare majore sunt benefice atât în ceea ce priveşte dezvoltarea industrială şi comercială cât şi din perspectiva turismului, astfel încât oportunitatea susţinerii acestui demers, cu atât mai mult cu cât dispune de finanţare europeană, nu e disputată de nimeni.

Estimată în Master Planul General de Transport al României la aproximativ 430 milioane euro³, reabilitarea tronsonului de cale ferată Arad-Timişoara Caransebeş se află în acest moment în stadiul de studiu de fezabilitate. Studiul, în valoare de 1,7 milioane euro, este comandat de Compania Naţională CFR şi atribuit firmei CONSIS PROIECT SRL, firmă înregistrată în România însă având ca unic asociat compania spaniolă PROINTEC SA. Termenul limită de finalizare, conform caietului de sarcini, este 29 octombrie 2017 astfel încât nu ştim cu certitudine ce va conţine acest studiu, însă în cadrul acestei lucrări se va reabilita şi segmentul de cale ferată ce traversează Timişoara de la vest la est.

Acesta este subiectul fierbinte, pentru că modul în care va fi realizată această reabilitare poate accentua sau diminua problema fragmentării Timişoarei în zona de nord şi zona de sud, poate deschide sau închide posibilităţi de dezvoltare ulterioară. Există trei opţiuni:

  • reabilitarea la sol
  • îngroparea în subteran
  • ridicarea pe estacade

Fiecare dintre aceste posibilități prezintă avantaje şi dezavantaje, unele vizibile imediat iar altele cu consecinţe ulterioare. Poziţionările diferitelor părți implicate sunt diferite, unii actori și-au schimbat în timp opinia iar implicațiile sunt pe termen lung, pentru că ce se va decide în această privință va fi un factor major de influență a direcției de dezvoltare pe care o va urma transportul în Timișoara. Indiferent ce cale va urma linia ferată, anul 2021 trebuie să găsească un oraş funcţional, de preferinţă un model de civilizaţie a secolului XXI. În discuție sunt idei de viitor ambițioase, cum ar fi o rețea integrată de transport public urban şi periurban, noduri în sistem “park & ride”, decongestionarea traficului auto sau un nou bulevard prevăzut cu piste pentru biciclete, un viitor la care poate timișorenii nu ar trebui să renunțe prin alegerea celei mai simple soluții la problema prezentă.

Ce dorim?

Dorim o decizie bine cumpănită, care să privească atât la viitor cât şi la prezent, pentru că ce se face acum nu se va mai desface pentru mult timp. Nu avem o poziționare partizană dar dorim ca o decizie ce privește modul în care va evolua Timișoara, între o aglomerare urbană sufocantă sau un oraș modern și funcțional, să ia în calcul toate implicațiile și să fie în asentimentul timișorenilor. Vrem să invităm la aceeași masă, în prezența oricărui cetățean care dorește să-și spună părerea sau doar să fie informat, toate părțile interesate: factori de decizie, experți tehnici și societatea civilă. Miza este perspectiva de dezvoltare modernă a Timişoarei.

În plan principal, dorim o dezbatere care să clarifice toate avantajele și dezavantajele, precum și asumarea fermă a unei decizii în beneficiul tuturor. În plan secundar, dorim o relaţionare normală între autorităţi şi cetăţeni, prin care factorii de decizie să comunice cu cei în beneficiul cărora lucrează, să le asculte opiniile şi să le argumenteze deciziile.

¹ https://ec.europa.eu/transport/sites/transport/files/tent_ro.pdf – accesat 30.05.2017

² https://ec.europa.eu/inea/connecting-europe-facility/cef-transport – accesat 30.05.2017

³ https://www.mediasinfo.ro/wp-content/uploads/documente/mo/mo778bis2016.pdf – accesat 30.05.2017, pg. 911

http://www.cfr.ro/files/omti/central/a4fe.pdf – accesat 30.05.2017, pg 4, poz 28

USR Timișoara analizează bugetul pe anul 2017 al Municipiului Timișoara

USR Timișoara analizează bugetul pe anul 2017 al Municipiului Timișoara

Astăzi ar fi fost ultima zi din cele 15 în care proiectul de buget pe 2017 al Timișoarei ar fi trebuit să fie supus dezbaterilor publice. Conform cu ce am promis, USR Timișoara a utilizat aceste zile pentru a analiza proiectul de buget în profunzime, iar astăzi vă punem la dispoziție această analiză împreună cu concluziile trase.


Vă prezentăm mai jos câteva infografice relevante:


1. Ponderea cheltuielilor de dezvoltare față de cheltuielile de funcționare, precum și o comparație cu municipiul Cluj-Napoca, un oraș asemănător din punct de vedere economic și social.

2. Sumele alocate funcționării și dezvoltării fiecărui segment din cheltuieli.

3. Stadiul finanțării Strategiei de Dezvoltare a Polului de Creștere Timișoara.

4. Evoluția costurilor cu studiile de fezabilitate contractate de primărie.

5. Defalcarea investițiilor pentru fiecare domeniu din buget și comparația cu alocările făcute în anii precedenți.

6. Raportul dintre valoarea creditelor de angajament contractate de primărie și bugetul efectiv.